Simbolul herulic pictat şi pe scuturi atunci când herulii au făcut parte dintr-o armată romană târzie.
sec. 3 (prima jumătate). Triburile germanice ale herulilor, stabilite în primele secole ale erei noastre în Peninsula Iutlanda şi în S Peninsulei Scandinave, sunt obligate, sub presiunea danezilor, să migreze spre S. O ramură se deplasează spre V, în regiunea cursului inferior al Rinului (de unde face incursiuni în Gallia şi Hispania), alta, mai importantă numeric, coboară spre S oprindu-se în stepele nord-pontice, în regiunea Mării de Azov, de unde, în alianţă cu goţii, va participa la raiduri în Imperiul Roman. Herulii se aflau pe o treaptă de dezvoltare social-economică şi politică inferioară vecinilor lor germanici.
Ţinutul de baştină al herulilor în sudul actualei Suedii
287. Raid herul, pe calea mării, în Gallia.
sec. 4 (a doua jumătate). Herulii din regiunea Mării de Azov intră în statul ostrogot al lui Ermanaric, iar după prăbuşirea acestuia, sub impactul migraţiei hune (370/375), îi urmează pe huni în drumul lor spre Câmpia Pannonică.
451. Contingente herule participă alături de Attila la bătăliile din Câmpiile Catalaunice.
454. După bătălia de la Nedao şi destrămarea Imperiului Hun, herulii îşi redobândesc libertatea. Se stabilesc în calitate de federaţi ai Imperiului Roman de Apus în regiunea Dunării Mijlocii (c. 470; trupe herule servesc în subordinea lui Odoacru în anii 476 - 491).
Traseul migrării herulilor
c. 500. Constituirea unui efemer regat herul în Pannonia.
c. 512. După înfrângerea regelui Roduls, vasal al lui Teodoric cel Mare, de către longobarzi, statul herul se destramă. O parte a herulilor se refugiază în Imperiul Bizantin, unde vor lupta în armatele lui Anastasiu şi Iustinian (fiind apoi creştinaţi şi colonizaţi în provincia Pannonia II), alta în Regatul Ostrogot al lui Teodoric, iar o mică parte, în frunte cu familia regală, se întoarce în patria scandinavă. Herulii dispar astfel din istorie ca popor la sfârşitul sec. 6.
Regatul herulilor înainte de a fi distrus de longobarzi c.520 e.n.
Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.
Max's concept.
© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT