tag:blogger.com,1999:blog-24281182300906769762024-02-07T04:58:20.410+02:00DESPRE OAMENI ŞI SFINŢIBLOG DE CULTURĂ GENERALĂ
* File de istorie antică universală și cea a religiilor *Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.comBlogger52125tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-59877152014358403932020-03-05T14:08:00.009+02:002024-01-16T02:09:01.166+02:00LUMEA ELENISTICĂ - EGIPTUL LAGID<div dir="ltr" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZXSsVSNC2rpwN0Xtm4Fm3_A_5uS_YpxCgBGg1BDweOZug2DgNWmzPc0LAfg9R59un3Szed85igyEETMCqk6RKeh4ubZGFRI7G8cBhwpaMFg7D1gwgjNHS5Su7Veh1efF4t3nOiJevq40/s1600/Egipt+1400+BCE.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="750" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZXSsVSNC2rpwN0Xtm4Fm3_A_5uS_YpxCgBGg1BDweOZug2DgNWmzPc0LAfg9R59un3Szed85igyEETMCqk6RKeh4ubZGFRI7G8cBhwpaMFg7D1gwgjNHS5Su7Veh1efF4t3nOiJevq40/s400/Egipt+1400+BCE.png" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><span face="roboto, sans-serif" style="background-color: #efefef; font-size: 18px;"><span style="color: #333333;"><br /></span></span></span><span style="font-size: medium;">Termenul elenism a fost introdus în vocabularul științific de către istoricul Johann Gustav Droysen și a fost adoptat pe plan internațional. Droysen a fost un istoric german, care, prin lucrarea sa despre Alexandru Macedon, a adus pentru prima oară în discuție rolul personalității în evoluția evenimentelor.</span></div><div dir="ltr" trbidi="on"><span style="font-size: medium;"><br /></span></div><div dir="ltr" trbidi="on"><span style="background-color: white; box-sizing: inherit; color: #282828; font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; font-size: 17px; vertical-align: inherit;"><span style="box-sizing: inherit; vertical-align: inherit;">Dacă citiți vreo istorie a Greciei antice, veți vedea referiri la poporul „elenic” și la perioada „ </span></span><a data-component="link" data-ordinal="1" data-source="inlineLink" data-type="internalLink" href="https://www.thoughtco.com/hellenistic-greece-111939" style="background: linear-gradient(to right, rgb(220, 216, 160) 100%, rgb(255, 255, 255) 0px) 0px 80% / 100% 23% repeat-x rgb(255, 255, 255); box-shadow: none; box-sizing: inherit; color: #282828; font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; font-size: 17px; margin: 0px -0.0625rem; outline: 0px; padding: 0px 0.0625rem; text-decoration-line: none; transition: none 0s ease 0s; vertical-align: baseline;"><span style="box-sizing: inherit; transition: none 0s ease 0s; vertical-align: inherit;">elenistică</span></a><span style="background-color: white; box-sizing: inherit; color: #282828; font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; font-size: 17px; vertical-align: inherit;"><span style="box-sizing: inherit; vertical-align: inherit;"> ”. </span><span style="box-sizing: inherit; vertical-align: inherit;">Aceste referințe descriu doar o perioadă relativ scurtă între moartea lui </span></span><a data-component="link" data-ordinal="2" data-source="inlineLink" data-type="internalLink" href="https://www.thoughtco.com/alexander-the-great-study-guide-116811" style="background: linear-gradient(to right, rgb(220, 216, 160) 100%, rgb(255, 255, 255) 0px) 0px 80% / 100% 23% repeat-x rgb(255, 255, 255); box-shadow: none; box-sizing: inherit; color: #282828; font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; font-size: 17px; margin: 0px -0.0625rem; outline: 0px; padding: 0px 0.0625rem; text-decoration-line: none; transition: none 0s ease 0s; vertical-align: baseline;"><span style="box-sizing: inherit; transition: none 0s ease 0s; vertical-align: inherit;">Alexandru cel Mare</span></a><span style="background-color: white; box-sizing: inherit; color: #282828; font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; font-size: 17px; vertical-align: inherit;"><span style="box-sizing: inherit; vertical-align: inherit;"> în 323 î.Hr. și înfrângerea Egiptului de către Roma în 31 î.Hr., când </span><span style="box-sizing: inherit; vertical-align: inherit;">Egiptul, și în special Alexandria, a ajuns să fie centrul elenismului. </span><span style="box-sizing: inherit; vertical-align: inherit;">Sfârșitul lumii elenistice a venit când romanii au preluat Egiptul, în anul 30 î.Hr., odată cu moartea </span></span><a data-component="link" data-ordinal="3" data-source="inlineLink" data-type="internalLink" href="https://www.thoughtco.com/cleopatra-p2-117787" style="background: linear-gradient(to right, rgb(220, 216, 160) 100%, rgb(255, 255, 255) 0px) 0px 80% / 100% 23% repeat-x rgb(255, 255, 255); box-shadow: none; box-sizing: inherit; color: #282828; font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; font-size: 17px; margin: 0px -0.0625rem; outline: 0px; padding: 0px 0.0625rem; text-decoration-line: none; transition: none 0s ease 0s; vertical-align: baseline;"><span style="box-sizing: inherit; transition: none 0s ease 0s; vertical-align: inherit;">Cleopatrei</span></a><span style="background-color: white; box-sizing: inherit; color: #282828; font-family: Georgia, Times, "Times New Roman", serif; font-size: 17px; vertical-align: inherit;"><span style="box-sizing: inherit; vertical-align: inherit;"> .</span></span><span style="font-size: medium;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">323.</span> Ptolemeu</b>, fiul lui Lagos, unul dintre cei mai străluciți generali ai lui Alexandru cel Mare, devine, la moartea marelui cuceritor, satrap al Egiptului. Adversar al tendințelor autoritare ale lui Perdiccas, refuză, după dispariția acestuia (321), titlul de epimeletes (regent al imperiului) oferit de ceilalți diadohi, ”cea mai înțeleaptă decizie a vieții sale înțelepte” (H. Bengston). Spre deosebire de contemporanii săi, Ptolemeu I a urmărit, în epoca zbuciumată a luptelor dintre diadohi, un singur obiectiv - consolidarea stăpânirii în regiunile ce-i reveniseră inițial.</span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsR78dHf48iypbX2roR1KHRRl4JQpMBivN72pl49gkeS2JUS9Gssq71vR-ZHjVVv2QADSSJFjEQQi6NodeRZ5dZWumw_GbEDhyphenhyphen-Bduam2bVY69gIDLbgEZhlAL4jSLx_ELSwTQQxl6a7o/s1600/Ptolemeu+I+Soter+Livius.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="300" data-original-width="218" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsR78dHf48iypbX2roR1KHRRl4JQpMBivN72pl49gkeS2JUS9Gssq71vR-ZHjVVv2QADSSJFjEQQi6NodeRZ5dZWumw_GbEDhyphenhyphen-Bduam2bVY69gIDLbgEZhlAL4jSLx_ELSwTQQxl6a7o/s1600/Ptolemeu+I+Soter+Livius.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Ptolemeu I Soter Livius</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b><br /></b></span></div>
<span style="font-size: medium;">Ptolemeu s-a născut în 367 î.Hr. ca fiu al unui nobil macedonean pe nume Lagus și al unei femei pe nume Arsinoe, care ar fi putut sau nu să fi aparținut unei ramuri minore din dinastia Macedoniei. Fiul lor este numit prietenul din tinerețe al lui Alexandru, dar fiind mai mare decât prințul coroanei, rolul său poate fi reconsiderat ca fiind acela de consilier. Ptolemeu a participat probabil la campania persană a lui Alexandru încă de la început, în 334. Există o referire întâmplătoare la un Ptolemeu care a fost prezent în timpul campaniei nordice din 335, dar nu suntem siguri dacă aceasta se referă la fiul lui Lagus sau la un alt Ptolemeu . Cu toate acestea, fiul lui Lagus cu siguranță a luat parte la bătălia de la Issus în noiembrie 333 și s-a alăturat călătoriei lui Alexandru spre oracolul lui Ammon, în deșertul libian, în primăvara anului 331. Istoricul Arrian al Nicomediei semnalează prezența lui Ptolemeu în timpul bătăliei de la poarta persană, dar întrucât relatarea lui Arrian se bazează pe propria sa istorie despre Alexandru și Ptolemeu, iar alte surse nu există în legătură cu acest subiect, trebuie să luăm povestea lui Arrian ca o probabilitate. Avem mai multă certitudine cu privire la prezența sa în Persepolis (Persepolis - Poarta tuturor națiunilor), care a fost prădată de Alexandru, la recomandarea amantei lui Ptolemeu,Thais. Nu știm prea multe despre relația lor, cu excepția faptului că ea i-a născut doi fii, Lagus și Leontiscus, și o fiică Irene („pace”).</span>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #351c75; font-weight: bold;">305. </span><b>Ptolemeu I Soter</b> adoptă titlul de rege, fondând <b>dinastia Lagizilor</b>, care va conduce destinele Egiptului elenistic până în anul 30 î.Hr. Stăpân al unui stat unitar din punct de vedere al structurii geografice, etnice și economice, Ptolemeu își îndreaptă eforturile în direcția constituirii unui sistem administrativ puternic centralizat, a creării unei armate și flote solide. Alexandria devine în câteva decenii cea mai strălucită metropolă culturală și științifică a lumii elenistice (întemeierea Museiomului, centru al activității spirituale, celebră bibliotecă a lumii antice, a unui observator astronomic și a unei grădini zoologice). El însuși va redacta după 300 î.Hr. o istorie a vieții lui Alexandru cel Mare (zis și Macedon), izvor de bază al lui Arrian din Nicomedia.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">301. </span></b>După înfrângerea lui <b>Antigonos Monophthalmos</b> la Ipsos, <b>Ptolemeu I </b>anexează sudul Siriei (așa-numita Coilesiria), regiune care devine, pentru următorii 150 de ani, mărul discordiei în relațiile cu Regatul Seleucid vecin.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMXjjb2RTh1x7m0so15SUmcee85kEX-4_K5tiAGZ1VWKo5fDIn571dnINVufJ9NoqouV0asWOMWHATU1PoNEVlj5h80ZOIbUjdTI-H5KfULNdIzrRPClfiq8_2Zag3UxdA8CEBnd_BHN8/s1600/Dinastia+Ptolemeica+Giza_Plateau_-_Great_Sphinx_with_Pyramid_of_Khafre_in_background.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1318" data-original-width="1600" height="263" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMXjjb2RTh1x7m0so15SUmcee85kEX-4_K5tiAGZ1VWKo5fDIn571dnINVufJ9NoqouV0asWOMWHATU1PoNEVlj5h80ZOIbUjdTI-H5KfULNdIzrRPClfiq8_2Zag3UxdA8CEBnd_BHN8/s320/Dinastia+Ptolemeica+Giza_Plateau_-_Great_Sphinx_with_Pyramid_of_Khafre_in_background.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="background-color: white; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.5em; text-align: center;">
<span face="sans-serif" style="color: #222222;"><span style="font-size: 14px;"><b>Platoul Giza - Marele Sfinx cu Piramida lui Khaf-Ra în fundal</b></span></span></div>
<div style="background-color: white; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.5em; text-align: center;">
<span face="sans-serif" style="color: #222222;"><span style="font-size: 14px;"><b><br /></b></span></span></div>
<span style="font-size: medium;"><b>Dinastia Ptolemeică</b> este o dinastie care a condus Egiptul între <a href="https://draft.blogger.com/#">305</a> - <a href="https://draft.blogger.com/#">30 î.Hr.</a>. A fost întemeiată de <a href="https://draft.blogger.com/#">Ptolemeu I Soter</a>, general al lui <a href="https://draft.blogger.com/#">Alexandru Macedon</a> (Diadoh), care <a href="https://draft.blogger.com/#">a primit Egiptul în urma unui compromis între generalii și satrapii</a> din Imperiul lui Alexandru Macedon, compromis realizat după moartea acestuia în capitala <a href="https://draft.blogger.com/#">Babilon</a> în <a href="https://draft.blogger.com/#">323 î.Hr.</a>. <br /> <br /> Deși Ptolemeu I a fost un om politic și un militar priceput, care a încercat să nu neglijeze fondul etnic majoritar egiptean, urmașii săi nu s-au ridicat la anvergura sa, poate cu excepția notabilă a ultimei suverane, <a href="https://draft.blogger.com/#">Cleopatra a VII-a</a>. Odată cu moartea ei și cucerirea Egiptului de către armata romană, se încheie și perioada Egiptului ptolemeic. De la ambițiile de mare putere în regiune, Egiptul este redus la condiția de provincie a Imperiului Roman.</span>
<div>
<br /></div>
</div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">283 - 246.</span></b> Domnia lui <b>Ptolemeu II</b>, fiul și, din 285, coregentul fondatorului dinastiei. Continuă procesul de centralizare a economiei și administrației, sunt puse bazele unui nou sistem juridic, este instituit cultul dinastic, iar prin expedițiile din Etiopia și Arabia este încurajat comerțul cu îndepărtata Indie. Generos sprijin acordat oamenilor de știință și cultură. Ptolemeu II reintroduce vechiul obicei de la curtea faraonilor al căsătoriilor consangvine, luând de soție pe sora sa, Arsinoe.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;"><br /></span></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD0hKKv-zTq7S3ADm3cFTEYL-aGnWM8oscOITJVXyDZIVfoOhRleBqxkxUEHlWKAUWW7qqhTeLVDQGxoJtrxQXm716VKv53PrV8XS2KL8UtN82ivXh5aH30phJyAVPE3GDNhNh-IJNmHc/s1600/Ptolemy_II_MAN_Napoli_Inv5600.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="293" data-original-width="220" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD0hKKv-zTq7S3ADm3cFTEYL-aGnWM8oscOITJVXyDZIVfoOhRleBqxkxUEHlWKAUWW7qqhTeLVDQGxoJtrxQXm716VKv53PrV8XS2KL8UtN82ivXh5aH30phJyAVPE3GDNhNh-IJNmHc/s1600/Ptolemy_II_MAN_Napoli_Inv5600.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Ptolemeu II Philadelphus</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Născut în 308 î.e.n. în Kos, Grecia; mort în 246 î.e.n. în Alexandria, Egipt. Părinți: Ptolemeu I Soter și Berenice I a Egiptului.</b></span></div>
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #38761d;"><br /></span></b>
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #38761d;">275. </span></b><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #660000;">Inaugurarea farului din Alexandria</span> (arhitect Sostratos din Chidos), una dintre cele 7 minuni ale lumii antice.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLZY2QDIo5_KLoq0eOoY-u_Nsoi9mQMe5YOySRpo-b8yn18ZnrBDbATrLxk0fB692JpS22AY4Bkur-KtSKe0janT7uIA1FWJIAdTA2kvM5WLCLcGyVGdq4pucl46_IM46bYJuOa9eaTa8/s1600/farul-din-alexandria.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="528" data-original-width="530" height="318" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLZY2QDIo5_KLoq0eOoY-u_Nsoi9mQMe5YOySRpo-b8yn18ZnrBDbATrLxk0fB692JpS22AY4Bkur-KtSKe0janT7uIA1FWJIAdTA2kvM5WLCLcGyVGdq4pucl46_IM46bYJuOa9eaTa8/s320/farul-din-alexandria.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Farul din Alexandria</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b><br /></b></span></div>
<span style="font-size: medium;">Farul din Alexandria a avut o înălţime cuprinsă între 110 şi 130 de metri. A fost vreme de mai multe secole cea mai înaltă clădire construită vreodată de oameni. Distrus în 1303 de un cutremur, farul a fost una din cele 7 minuni ale lumii. Singura supravieţuitoare dintre „Cele şapte minuni ale lumii antice” este Marea Piramidă din Gizeh. Farul din Alexandria i-a ghidat pe marinari vreme de aproape 18 secole, cu ajutorul unor oglinzi reflectorizante pe timpul zilei şi luminilor unor focuri pe timpul nopţii. Astăzi, câteva fragmente din acel far distrus de cutremur sunt încă vizibile, întrucât au fost utilizate la construirea citadelei Qaitbay.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMfPax3dnXr664xPiuWQBlzKXP0g_DNKVM_1HFZlHhUG5232OnfIooaf5N9F5x-cYzC8mJWmdVcaYxZ9xVTXOMtGJv2aOMsVkx-0oWB4lDJuPlqo03WN3IT5eWoxIyaNPjMRQwA8llqYY/s1600/farul_Alexandria12.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="455" data-original-width="391" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMfPax3dnXr664xPiuWQBlzKXP0g_DNKVM_1HFZlHhUG5232OnfIooaf5N9F5x-cYzC8mJWmdVcaYxZ9xVTXOMtGJv2aOMsVkx-0oWB4lDJuPlqo03WN3IT5eWoxIyaNPjMRQwA8llqYY/s320/farul_Alexandria12.jpg" width="274" /></a></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"><br /></span><strong style="color: #333333; font-family: arial, helvetica, sans-serif; font-size: 14px;"><br /></strong></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">274 - 271.</span></b> Primul război sirian inaugurează lungul șir al conflictelor cu Regatul Seleucid pentru stăpânirea Siriei Meridionale. Victorios, Egiptul Lagid se impune drept cel mai puternic și prosper stat al lumii elenistice.</span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">273.</span></b> Tratatul de prietenie (<i>amicitia</i>) între Egipt și Roma, încheiat cu ocazia sosirii unei solii lagide pe malul Tibrului, primul de acest gen din istoria statelor elenistice.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">267 - 261. </span></b><span style="color: #660000;">Războiul chremonidiac</span>; Egiptul sprijină încercarea cetăților grecești de a se emancipa de sub dominația Macedoniei.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">260 - 253. </span></b>Al doilea război sirian; Egiptul înfruntă coaliția formată de Regatul Seleucid și Macedonia.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj96K5Oxl6oUjZuNcgcbwbwbJo_BwXfLVip4iiKqqI6aBLt35nxmQyEpJyB-NThX8tviWKJxXSwsZbjNu8oKm278xFxLlIAvoEHXES3fdqR3wCvu_DpJXYCVok8Mh_yOH0gMdh0X1Gah7M/s1600/ptolemy_iii_ncg.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="439" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj96K5Oxl6oUjZuNcgcbwbwbJo_BwXfLVip4iiKqqI6aBLt35nxmQyEpJyB-NThX8tviWKJxXSwsZbjNu8oKm278xFxLlIAvoEHXES3fdqR3wCvu_DpJXYCVok8Mh_yOH0gMdh0X1Gah7M/s320/ptolemy_iii_ncg.jpg" width="234" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Ptolemeu III Euergetes</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b><br /></b></span></div>
</div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">246 - 221. </span></b>Domnia lui <b>Ptolemeu III.</b> Egiptul intervine în luptele dinastice din Regatul Seleucid, sprijinind uzurparea lui <b>Antioh Hierax</b>, și încearcă să slăbească Macedonia (rivala sa în lupta pentru hegemonie în Mediterana Orientală), încurajând în Grecia tendințele de emancipare de sub dominația macedoneană ale ligilor Aheeană și Etoliană și ale Spartei. <span style="color: #990000;">Cirenaica este alipită din nou Egiptului.</span></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;">246 - 241. </span></b>În cursul celui de-al treilea război sirian, armata egipteană înaintează victorioasă până la Eufrat, dar tulburări interne impun întreruperea campaniei. <span style="color: #660000;">Consolidându-și stăpânirile din Cilicia, Caria, Tracia și Marea Egee, Egiptul Lagid atinge acum maxima sa expansiune teritorială </span></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="color: #660000; font-size: large;">(c. 100.000 km²).</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiy7GHx1ugJ2lT3JVVXNSd90DdPLnp-vtsuRKFCyUG8k3OxDO46GHpxqVLzg19XDyqDXm9tj9-8zF5J5lAoRI1cKJn78SzrMy8WuxPVOxK79ddmIRAhg4iWY7hIQQnBMKFTT7ZIvyesc0k/s1600/Ptolemy+IV.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="426" data-original-width="303" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiy7GHx1ugJ2lT3JVVXNSd90DdPLnp-vtsuRKFCyUG8k3OxDO46GHpxqVLzg19XDyqDXm9tj9-8zF5J5lAoRI1cKJn78SzrMy8WuxPVOxK79ddmIRAhg4iWY7hIQQnBMKFTT7ZIvyesc0k/s320/Ptolemy+IV.jpg" width="227" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Ptolemeu IV Philopator</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b><br /></b></span></div>
<span style="font-size: medium;">Ptolemeu IV Filopator a fost fiul lui Ptolemeu III; Ptolemeu IV a luat numele de Filopator care semnifică iubirea tatălui; corespunzând obiceiului acestei dinastii, s-a căsătorit cu sora sa, Arsinoe III.</span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: medium;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">221 - 205. </span></b>Domnia lui <b>Ptolemeu IV</b>, tutelată de sfetnicii <b><u>Sosibios</u></b> și <b>Agatocle.</b> Înfrânt în primii ani ai celui de-al patrulea război sirian (221 - 217), Egiptul obține o prețioasă victorie în <span style="color: #990000;">bătălia de la Rafia</span> (217), îndeosebi datorită recrutării în armată a unor elemente autohtone.</span></div>
<div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCyjMPY9V4TKLVLjJhEU8W9h8BYQo4Gzu2UNX-Hus0_gzywq0xS4eUrwh3Ol4qR9vLjl744gZSvOo1XD7e6cdfS-eFRPJ_tYbbZceXBqaLLEncP0FjqQ9kmegeULOl0S3DwMryPNjCUOI/s1600/ptolemy-v-epiphanes-77c3eecd-7896-4722-bfcc-9d7f2e7893c-resize-750.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1037" data-original-width="750" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCyjMPY9V4TKLVLjJhEU8W9h8BYQo4Gzu2UNX-Hus0_gzywq0xS4eUrwh3Ol4qR9vLjl744gZSvOo1XD7e6cdfS-eFRPJ_tYbbZceXBqaLLEncP0FjqQ9kmegeULOl0S3DwMryPNjCUOI/s320/ptolemy-v-epiphanes-77c3eecd-7896-4722-bfcc-9d7f2e7893c-resize-750.jpeg" width="231" /></a></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"><span style="font-weight: bold;">Ptolemeu V Epiphanes</span></span></div>
<div style="text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"><span style="font-weight: bold;"><br /></span></span></div>
<span style="font-size: large;">Fiul lui Ptolemeu IV Filopator și al lui Arsinoe a III-a a Egiptului, a fost al cincilea conducător al dinastiei ptolemaice. A moștenit tronul la vârsta de cinci ani și sub o serie de regenți, regatul a fost paralizat. A fost căsătorit cu Cleopatra I Syra (m. 194 BC–182 BC), cu care a avut trei copii: Ptolemeu VI Philometor, Ptolemeu VIII Physcon și Cleopatra a II-a Egiptului, de la care a avut ca nepoate pe Cleopatra III a Egiptului și Cleopatra Thea. Piatra Rosetta a fost produsă în timpul domniei sale ca adult.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"><b><br /></b></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">204 - 180.</span></b> Ptolemeu V domnește sub tutela potentaților curții din Alexandria, Sosibios, Agatocle, apoi Tlepolemos și Aristomene. Revolte ale trupelor de mercenari și răscoale ale populației egiptene exploatate (207 - 184) anunță începutul decăderii economice și administrative interne și reduc rolul Egiptului în contextul politic al Mediteranei Orientale.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">196.</span></b> Din acest an datează ”Piatra de la Rosette”, inscripție care a permis descifrarea de către savantul francez Champollion a vechilor hieroglife egiptene.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">188.</span></b> <b>Pacea de la Apameia</b> face din Roma arbitrul suprem al lumii elenistice.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhquyUq8uOF4whug8vAH6OKgkawFM6ev1FRpVmjNQc0keiFo-Xc0wwrROvowcQuTubcFr2ZJAVlfma_u7ktXNdjKhrk1zVPu-PwvCOLtkv_aHYi-VXevHTgh5OqRj-GceLgO7s27GkMkA8/s1600/Egypt-part-world-Hellenistic-c-188-bce.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="972" data-original-width="1600" height="387" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhquyUq8uOF4whug8vAH6OKgkawFM6ev1FRpVmjNQc0keiFo-Xc0wwrROvowcQuTubcFr2ZJAVlfma_u7ktXNdjKhrk1zVPu-PwvCOLtkv_aHYi-VXevHTgh5OqRj-GceLgO7s27GkMkA8/s640/Egypt-part-world-Hellenistic-c-188-bce.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Egiptul - parte a lumii elenistice (188 î.Hr.)</b></span></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">170 - 168. </span></b>Al șaselea război sirian. <b>Antioh IV</b> cucerește Egiptul, cu excepția Alexandriei, și se proclamă regent al statului în numele nepotului său minor <b>Ptolemeu VIII</b>; este însă constrâns să se retragă de ultimatumul senatului roman transmis de <b>C. Popillius Laenas</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">164. </span></b>Izgonit de <b>Ptolemeu VIII</b>, <span style="color: #660000;">Ptolemeu VI (180 - 145) se refugiază la Roma.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">163. </span></b>Împărțirea statului în urma arbitrajului senatului roman; <span style="color: #990000;">Ptolemeu VI rămâne în Egipt și Cipru</span><span style="color: #660000;">, Ptolemeu VIII devine stăpân al Cirenaicii</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">155. </span></b>Evreii refugiați din Regatul Seleucid obțin dreptul de a se stabili la Alexandria, într-un cartier propriu.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrbfiKzZgEdRe2Bpyh19c6CPrihI_YTZcW1wfY1L7MQ-B8b31vwiacHycX22kN_OROGyp3BTap7Rj3OfPcspB5uMS30kgzuwn1dNXIrLmNkTPIr1doaLzSv4mDByQktgKZ8ST4hBwaoxs/s1600/ptolemy8-2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="363" data-original-width="190" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrbfiKzZgEdRe2Bpyh19c6CPrihI_YTZcW1wfY1L7MQ-B8b31vwiacHycX22kN_OROGyp3BTap7Rj3OfPcspB5uMS30kgzuwn1dNXIrLmNkTPIr1doaLzSv4mDByQktgKZ8ST4hBwaoxs/s320/ptolemy8-2.jpg" width="166" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Ptolemeu VIII</b></span></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: blue; font-weight: bold;">145. </span><span style="color: #660000;">Reunificarea statului</span>, la moartea lui <b>Ptolemeu VI</b>, de către <b>Ptolemeu VIII (145 - 116)</b>. Intrigi dinastice care se transformă în sângeroase războaie civile și repetate răscoale ale populației egiptene autohtone accelerează declinul țării. <span style="color: #660000;">Izgonirea oamenilor de știință și cultură din Alexandria, ale cărei tradiții sunt preluate de Pergam și Rhodos</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">116. </span></b>La moartea lui <b>Ptolemeu VIII</b>, regatul este împărțit practic în trei state: <b>Egiptul</b> propriu-zis, <b>Cirenaica </b>și insula <b>Cipru</b>. Conflictele dinastice, intervențiile costisitoare în Siria seleucidă slăbesc autoritatea centrală.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">96. </span></b>Moartea lui <b>Ptolemeu Apion</b>, fiul nelegitim al lui <b>Ptolemeu VIII</b>, care lasă moștenire statului roman Cirenaica, transformată în anul 74 în provincie romană.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">58. </span></b><span style="color: #660000;">Ciprul este transformat în provincie romană.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">51. </span></b>La moartea lui <b>Ptolemeu XII</b>, tronul din Alexandria este ocupat de fiul și de fiica sa, <b>Ptolemeu XIII</b> și <b>Cleopatra VII</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-N3U1wxPyWb0WUUI8Za5EGGSN4SqxL43dowT1hb9fnHm75PKHWNqyPULbUwVz7y2ejvgDVRWF-VOExgCX4wnWH318kZlGmoidcCskty5XLgxsM4kYJJtE7iOIYbTnBuxgn-RnLHMfSiw/s1600/Cleopatra+VII+Philopator.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="483" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-N3U1wxPyWb0WUUI8Za5EGGSN4SqxL43dowT1hb9fnHm75PKHWNqyPULbUwVz7y2ejvgDVRWF-VOExgCX4wnWH318kZlGmoidcCskty5XLgxsM4kYJJtE7iOIYbTnBuxgn-RnLHMfSiw/s320/Cleopatra+VII+Philopator.jpg" width="241" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Cleopatra VII Philopator</b></span></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">48</span></b>. Îndepărtată de la putere de către fratele și soțul ei, ambițioasa și inteligenta <b>Cleopatra VII</b> obține sprijinul lui <b>Caesar</b>, în timpul războiului alexandrin. <b>Ptolemeu XIII</b> îi asediază pe Caesar și Cleopatra în Alexandria (<span style="color: #660000;">cu care ocazie este distrusă de flăcări celebra bibliotecă</span>), dar este înfrânt și se îneacă în Nil.</span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCoSnPvGwVEYnxgG-E_fVxzMcfbh5QmO3ifYUEVZuAMNQJ7xpvVTSk57ET4xoheh0Wjuf9KWjulzftdIBOfvzF9FA7I5AZfDAtfOREriDJebYVc5WHtluDh3578cJYekD2swNtIXvnBBk/s1600/Ptolemy_XIII_full.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="498" data-original-width="199" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCoSnPvGwVEYnxgG-E_fVxzMcfbh5QmO3ifYUEVZuAMNQJ7xpvVTSk57ET4xoheh0Wjuf9KWjulzftdIBOfvzF9FA7I5AZfDAtfOREriDJebYVc5WHtluDh3578cJYekD2swNtIXvnBBk/s320/Ptolemy_XIII_full.png" width="127" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-weight: bold;">Ptolemeu XIII</span></div>
<span style="font-size: medium;">Ptolemeu Teos Filópator, cunoscut și sub numele de Ptolemeu XIII sau Regele Copil (62 î.Hr. - 47 î.e.n.) a fost faraonul Egiptului, domnind împreună cu sora sa mai mare și soția sa - Cleopatra VII, din anul 51 î.Hr., până la moartea sa.</span></div><div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"><span style="font-size: medium;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">47 - 30. </span>Domnia Cleopatrei VII</b>; energica regină încearcă, cu ajutorul lui </span><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Caesar</b></span><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;">, apoi al lui </span><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;">Marcus Antonius</b><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;">, să oprească declinul regatului și să restabilească vechile hotare ale Egiptului Lagid.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgi5mktc-LV7PHvXD4hdB3QJ2f7TnINzYFpGIuv0grD-4fxiv4AHf3b9S49dd6tmeztnIvTiORa57zrKwDToi-dMVQOeF4uLjm7Ulo1nhzJGv73Uij2SBgJrAcxdVrZzlGUdr1jPIgVyzw/s1600/cleopatra+pictura.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="375" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgi5mktc-LV7PHvXD4hdB3QJ2f7TnINzYFpGIuv0grD-4fxiv4AHf3b9S49dd6tmeztnIvTiORa57zrKwDToi-dMVQOeF4uLjm7Ulo1nhzJGv73Uij2SBgJrAcxdVrZzlGUdr1jPIgVyzw/s320/cleopatra+pictura.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"><b>Cleopatra</b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">30.</span><span style="color: #134f5c;"> </span></b>Înfrânt de <b>Caius Octavianus</b> în războiul civil care îi opune pe cei doi oameni politici romani, <b>Marcus Antonius</b> se sinucide în Alexandria. Nereușind să-și salveze tronul, <b>Cleopatra</b> alege același destin pentru a nu împodobi triumful lui <b>Octavianus</b>. <b><span style="color: #990000;">Egiptul, ultimul stat elenistic, este transformat într-o provincie a Imperiului Roman.</span></b></span><br />
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3MQdsoRP73OTu5W5whDjUo90qHyEB63t0NwzSo63zNBUHBJH-foVbHq5hPJJUCMDdFzh5NQTXqBI8344Phrhb3ZP3ziptSoLdSUmZ2ZaQ3bkA6XhFAYvuQEGdQKrtbDIVujEOvO_Ts8Y/s1600/egypt30bc.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="514" data-original-width="500" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3MQdsoRP73OTu5W5whDjUo90qHyEB63t0NwzSo63zNBUHBJH-foVbHq5hPJJUCMDdFzh5NQTXqBI8344Phrhb3ZP3ziptSoLdSUmZ2ZaQ3bkA6XhFAYvuQEGdQKrtbDIVujEOvO_Ts8Y/s400/egypt30bc.jpg" width="388" /></a></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif"><b>Egiptul - provincie romană la anul 30 BCE</b></span></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif">
</span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD6zHIP3UjaBJJoNkdgmX8SwFdYR3E27IVit8moXnQ9OwHxrR1abxkJeKth4HEfAP_QlfjGs_-Gp3WCkJPofkPXwNdXnWKJtA6qvJ0Bv6bELEWx3FoBtiJ-hu_riiL3bu8jUG7SBKJ180/s1600/RomanEmpire_117.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="752" data-original-width="1024" height="470" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD6zHIP3UjaBJJoNkdgmX8SwFdYR3E27IVit8moXnQ9OwHxrR1abxkJeKth4HEfAP_QlfjGs_-Gp3WCkJPofkPXwNdXnWKJtA6qvJ0Bv6bELEWx3FoBtiJ-hu_riiL3bu8jUG7SBKJ180/s640/RomanEmpire_117.svg.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Imperiul Roman la momentul morții lui Traian, când era la cea mai mare extindere a sa - anul 117 AD (e.n.).</b></span></div>
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRPRDLrmv9K1vmjfDlSKXHwUIDhdFKNmcjGl2OnXh0ryJ7lOLXW7rnVPD2KRhXFrArryWdppQLpLvwlJiYuNANIUjNJ8dddJy1qtGdvKYXhIBwtaRv4xFjhImR3nKiV7IHABZq5-fJBFI/s1600/egiptul+bizantin+565+BCE.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="843" data-original-width="1280" height="420" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRPRDLrmv9K1vmjfDlSKXHwUIDhdFKNmcjGl2OnXh0ryJ7lOLXW7rnVPD2KRhXFrArryWdppQLpLvwlJiYuNANIUjNJ8dddJy1qtGdvKYXhIBwtaRv4xFjhImR3nKiV7IHABZq5-fJBFI/s640/egiptul+bizantin+565+BCE.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Egiptul bizantin și vecinii săi la anul 565 AD (e.n.)</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyMY0U_ejtPU5Pchm_5x6KzsEZFfJp_mnDWTNtdJY9QuIJvZbjtKXwhhRJStIBk3pmqqvxv-BsS9ByUL717_lEjrz3zkcfWPGzx4lUD61UCR6qhhcMuRJbh8HLqcmHMjE1XtJNqKZ2Z9U/s1600/Mediteranean+world.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="586" data-original-width="1280" height="292" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyMY0U_ejtPU5Pchm_5x6KzsEZFfJp_mnDWTNtdJY9QuIJvZbjtKXwhhRJStIBk3pmqqvxv-BsS9ByUL717_lEjrz3zkcfWPGzx4lUD61UCR6qhhcMuRJbh8HLqcmHMjE1XtJNqKZ2Z9U/s640/Mediteranean+world.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: medium;"><b>Lumea mediteraneană în anul 650, după ce arabii au cucerit Egiptul și Siria de la bizantini.</b></span></div>
<div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: center;">Vă recomandăm să citiți și: <a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/2017/03/crestinism-despre-religiile-greco.html" target="_blank">Creștinism. DESPRE ISTORIA RELIGIILOR GRECO-ROMANE ȘI ÎNCEPUTUL CIVILIZAȚIEI ÎN EUROPA</a></div>
<div style="text-align: center;"><br /></div></div>
<div>
<div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div>
<div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2020 MAX'S CONCEPT</b></span></div>
</div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-8222015597591714862019-10-21T22:47:00.005+03:002023-10-06T02:16:10.367+03:00Creștinism - Istoria lui Iosua din Nazaret pe care grecii îl numeau Isus <div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjGsIHlHDpoOu3ngoD4hJzeGV2vCjTW069bmSK6BbjQ8q0Fa6ixF0jftRVdyvU3lflf7yzYaEJQsgrSWDWlydoa48f2CgJJDcMsfP9_2nBnGTLItZ5BQ34nDT5rzgSbImuocR_B2QFG3Ao/s1600/Iisus+cina+cea+de+taina.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="547" data-original-width="882" height="197" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjGsIHlHDpoOu3ngoD4hJzeGV2vCjTW069bmSK6BbjQ8q0Fa6ixF0jftRVdyvU3lflf7yzYaEJQsgrSWDWlydoa48f2CgJJDcMsfP9_2nBnGTLItZ5BQ34nDT5rzgSbImuocR_B2QFG3Ao/s320/Iisus+cina+cea+de+taina.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #4c1130; font-size: large;"><b>Istoria lui Iosua din Nazaret pe care grecii îl numeau Isus </b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În toamna anului 815 de la înființarea Romei (care ar fi, după calendarul nostru, anul 62 e.n.), un medic roman, cu numele <i>Esculapius Cultellus</i>, trimitea scrisoarea de mai jos nepotului său, care era ofițer în armata romană și se afla în Siria.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #f3f3f3; font-size: large;">Iubitul meu nepot,</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #f3f3f3; font-size: large;">Acum câteva zile am fost la un bolnav cu numele de Pavel. Zicea că-i cetățean roman și mi s-a părut a fi evreu de origine; era însă un om învățat și cu o înfățișare plăcută. Am aflat că se găsea aici pentru un proces; e vorba de un apel contra sentinței unuia din tribunalele noastre provinciale, din Cezarea sau din vreun alt oraș de pe țărmul Mediteranei răsăritene. Mi-a fost descris ca un om sălbatic și violent, care ar fi ținut discursuri împotriva poporului și a legii. Eu însă l-am găsit foarte inteligent și foarte cumsecade.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #f3f3f3; font-size: large;">Unul din prietenii mei, care fusese mai înainte cu armata în Asia Mică, mi-a spus că ar fi auzit vorbindu-se de el la Efes, unde ținuse o predică despre un zeu nou și foarte ciudat. Am întrebat pe bolnavul meu dacă e adevărat ce mi s-a spus și dacă a ațâțat poporul la răscoală împotriva împăratului nostru iubit. Pavel mi-a spus că împărăția de care a vorbit el nu este din lumea aceasta și a mai adăugat niște lucruri bizare, pe care nu le-am înțeles, și care, desigur, se datorau fierbințelilor bolii. Personalitatea lui m-a impresionat adânc, și mi-a părut rău că am auzit că a fost ucis acum câteva zile, pe drumul ce duce la Ostia. Tocmai asta mă face să-ți scriu acum. Când te mai duci la Ierusalim, caută să afli câte ceva despre prietenul meu Pavel și despre ciudatul profet evreu care era, mi se pare, învățătorul lui. Sclavii noștri sunt foarte întărâtați de acel așa-zis Mesia, și câțiva dintre ei, care vorbeau deschis despre ”împărăția cea nouă” (oricare ar fi înțelesul acestui cuvânt) au fost răstigniți pe cruce. Mi-ar plăcea să știu ce este adevărat din toate zvonurile acestea, și rămân</span><br />
<div style="text-align: right;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #f3f3f3; font-size: large;">al tău unchi care te iubește,</span></div>
<div style="text-align: right;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #f3f3f3; font-size: large;"><i>Esculapius Cultellus</i>.</span></div>
<div style="text-align: right;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #d9d2e9; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Peste șase săptămâni, <i>Gladius Ensa</i>, căpitan în Legiunea a VII-a galică răspunse:</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: #eeeeee;">Dragul meu unchi,<iubite span="" unchiule=""></iubite></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Am primit scrisoarea ta și ți-am îndeplinit dorința. Acum două săptămâni legiunea noastră a fost trimisă la Ierusalim. În orașul acesta fuseseră, în veacul trecut, o mulțime de răscoale și n-au mai rămas decât foarte puține clădiri în picioare. Ne aflăm aici de o lună de zile și mâine vom merge mai departe, la Petra, unde s-au răsculat câteva triburi arabe. Seara aceasta voi folosi-o pentru a-ți răspunde la întrebările pe care mi le pui, dar te rog să nu te aștepți la un raport amănunțit.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Am stat de vorbă cu mai mulți bătrâni de aici, din oraș, dar prea puțini au fost în stare să-mi dea informații precise. Am cumpărat niște măsline și l-am întrebat dacă a auzit vorbindu-se despre faimosul Mesia, care a fost omorât în tinerețe. Îmi spuse că își amintește foarte bine, deoarece tatăl său îl dusese la Golgota (un deal foarte aproape de oraș) ca să asiste la executarea acelui om și să-i arate, prin asta, soarta care-i aștepta pe dușmanii legilor poporului evreu. Mi-a dat adresa unui oarecare Iosif care fusese prieten personal al așa-zisului Mesia și a adăugat că dacă vreau să aflu mai multe, să mă duc să vorbesc cu el.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Astăzi de dimineață, am fost la Iosif, care-i un om foarte bătrân. Fusese pe vremuri pescar pe unul din lacurile cu apă dulce din împrejurimi. Are o memorie încă foarte vioaie și așa am putut să aflu o mulțime de amănunte despre toate câte s-au petrecut în vremurile tulburi dinainte de nașterea mea.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Pe atunci domnea la Roma <b>Tiberiu</b>, marele și gloriosul nostru împărat, iar guvernatorul Iudeii și al Samariei era un funcționar, cu numele <b>Pontius Pilatus.</b> Iosif nu știa mare lucru despre acest Pilat. Se părea că a fost un funcționar destul de cumsecade și, ca procurator al provinciei, a lăsat o impresie bună. În anul 783 sau 784 (Iosif nu-și aducea bine aminte), Pilat fusese chemat la Ierusalim, ca să potolească o răscoală. Un om tânăr, fiul unui dulgher din Nazaret, era acuzat că vrea să pună la cale o răscoală contra stăpânirii romane. E destul de ciudat că serviciul nostru de informații, care de obicei e bine informat, n-a auzit nimic despre acestea și, când s-a făcut ancheta, agenții noștri au raportat că dulgherul era un foarte bun cetățean și că nu există niciun motiv de acuzare. Dar preoții religiei evreiești erau, după câte mi-a spus Iosif, foarte porniți împotriva lui, din cauză că el era foarte iubit de mulțimea evreilor săraci. Și-i spuseră lui Pilat că Nazarineanul ar fi declarat în public, că un grec, sau un roman, sau chiar un filistean, care se silește să trăiască cu dreptate și bunătate, prețuiește tot atâta cât un evreu care-și petrece zilele și nopțile studiind vechile legi ale lui Moise. Se pare că Pilat n-a fost prea impresionat de argumentele lor, dar când mulțimea s-a adunat în jurul templului și a amenințat că va ucide pe loc pe Iisus și pe ucenicii lui, se hotărî să bage pe dulgher la închisoare ca să-i salveze viața.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Se pare însă că Pilat nu a prea înțeles motivul acestei agitații. Când întrebă pe preoții evrei de ce se plâng, ei strigară furioși cuvintele ”erezie” și ”trădare”. În sfârșit, după câte mi-a povestit Iosif, Pilat chemă înaintea sa pe Iosua Nazarineanul (pe care grecii stăruiesc să-l numească Isus iar ortodocșii români - Iisus și însemna ”Cel uns”) și-i luă un interogatoriu între patru ochi. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Stătu mai multe ceasuri de vorbă cu el și-l întrebă despre învățăturile primejdioase pe care le-ar fi propovăduit pe malurile lacului Galileii. Isus îi răspunse că el nu se ocupă de politică. El se interesa mai mult de viața sufletească a oamenilor, nu de cea trupească. El voia ca toți oamenii să își iubească aproapele ca pe un frate și să nu se închine decât unui singur Dumnezeu, care este Tatăl în toate vietățile.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Pilat, care cunoștea, pare-se, doctrinele Stoicilor și ale altor filosofi greci, nu găsi, după câte se pare, nimic răzvrătitor în predicile lui Isus. După spusele omului meu, el încercă încă o dată să salveze viața blândului profet și amână execuția. Dar poporul evreu, îndârjit de preoții săi, deveni furios. Înainte de întâmplările acestea, fuseseră mai multe răscoale în Ierusalim și erau puțin soldați romani, ca să le înăbușe. Preoții trimiseseră rapoarte către autoritățile romane, susținând că Pilat ar fi devenit ”o victimă a învățăturilor Nazarineanului”. În oraș circulau petiții în care se cerea revocarea lui Pilat sub pretextul că ar fi devenit dușmanul împăratului. Tu știi că guvernatorii noștri au primit instrucțiuni foarte stricte, să evite, pe cât se poate, o ruptură cu supușii noștri străini. Pentru a cruța țara de un război civil, Pilat trebuie, în cele din urmă, să sacrifice pe prizonierul său. Iosua s-a purtat cu multă demnitate și i-a iertat pe toți aceia care-l urau. A fost pus pe cruce în huiduielile și râsetele batjocoritoare ale mulțimii din Ierusalim.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Iată ce mi-au povestit Iosif, și în timpul povestirii îi curgeau lacrimile pe obrajii bătrâni. Când ne-am despărțit, i-am dat o monedă, dar el m-a rugat să o dau altora mai săraci decât el. I-am pus câteva întrebări și despre prietenul tău, Pavel. L-a cunoscut prea puțin. Pavel acesta pare a fi fost un fabricant de corturi, care și-a părăsit meseria pentru a predica Evanghelia unui zeu bun și milostiv, cu totul deosebit de acel Iehova, despre care ne vorbesc mereu preoții evrei. Se pare că după aceea Pavel a cutreierat Asia Mică și Grecia, învățând pe sclavi că toți sunt copiii unui Tată care-i iubește, și că vor avea parte de fericire toți acei oameni, fie bogați sau săraci, care trăiesc cu cinste și ajută pe bolnavi și pe cei lipsiți. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Sper că răspunsul meu te va mulțumi. Toată istoria aceasta n-are, după părerea mea, nimic primejdios pentru siguranța statului roman. Dar noi, romanii, nu i-am putut înțelege niciodată pe oamenii din această provincie. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">Îmi pare rău că l-au omorât pe prietenul tău, Pavel. Sper să mă întorc în curând la tine și rămân</span></div>
<div style="text-align: right;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #eeeeee; font-size: large;">al tău nepot care te iubește,</span></div>
<div style="text-align: right;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i style="background-color: #eeeeee;">Gladius Ensa</i></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtKqIINFUESNfTOdGg0eYGD2Uj9woRCdyVlCamV9Hst8URYPfeUqQLFiB_gs-cmuvzI63eTTqMiMqX02pUZtzdVfKHbfEjvsZaebuNoqzbu89aH0lzNgNwx0-Wdze48jgvw5QeBIrrnow/s1600/Pilat+din+Pont+scena+balconului.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="283" data-original-width="370" height="244" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtKqIINFUESNfTOdGg0eYGD2Uj9woRCdyVlCamV9Hst8URYPfeUqQLFiB_gs-cmuvzI63eTTqMiMqX02pUZtzdVfKHbfEjvsZaebuNoqzbu89aH0lzNgNwx0-Wdze48jgvw5QeBIrrnow/s320/Pilat+din+Pont+scena+balconului.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div><span style="font-size: large;"><b>Vă recomandăm să mai citiți și:</b></span></div><div><span style="font-size: large;"><b><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/2017/03/crestinism-despre-religiile-greco.html" target="_blank">Despre istoria religiilor greco-romane și începutul civilizației în Europa</a><br /></b></span></div>
<div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b>Sursa:</b> Handrik Willem, Van Loom - ”Istoria omenirii” , pag. 103 - 107</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"> Horia C. Matei - ”O istorie a lumii antice” - enciclopedie</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"> Julien Reis - ”Originile creștinismului”</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"> C.F.Potter - ”Fondatori de mari religii”</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"> Biblia </span><br />
Internet<br />
<br />
Pe această temă, mai puteți citi:<br />
<a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/ORIENTUL%20-%20PALESTINA" target="_blank">Orientul - PALESTINA</a><br />
<br />
<a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/ORIENTUL%20-%20FENICIA" target="_blank">Orientul - FENICIA</a><br />
<br />
<a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/ORIENTUL%20-%20SIRIA" target="_blank">Orientul - SIRIA</a><br />
<br />
<a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/ORIENTUL%20-%20PENINSULA%20ARABIA%20%C8%98I%20TRIBURILE%20ARABE" target="_blank">Orientul - PENINSULA ARABIA ȘI TRIBURILE ARABE</a><br />
<br />
<a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/ORIENTUL%20-%20INDIA" target="_blank">Orientul - INDIA</a><br />
<br /></div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-41780756813286461962019-06-08T03:06:00.002+03:002021-03-15T21:03:11.824+02:00Creștinism - CE ESTE RELIGIA ȘI CE IMPLICAȚII ARE ÎN VIEȚILE NOASTRE<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjl6PZQ4oMPL5DtLgiWLXFFGN2HuitzriutOunLOMJ5jZj_wramOFuzO26tUxHgmA1tNKIlCEMr0gfMj79CfUJ4AR1Uau7-QzmfiCBRulcAILvOETvmDlDYLdItMlPyQBPP3UQzaM4vPo/s1600/icoana+religioasa.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1065" data-original-width="1600" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjl6PZQ4oMPL5DtLgiWLXFFGN2HuitzriutOunLOMJ5jZj_wramOFuzO26tUxHgmA1tNKIlCEMr0gfMj79CfUJ4AR1Uau7-QzmfiCBRulcAILvOETvmDlDYLdItMlPyQBPP3UQzaM4vPo/s320/icoana+religioasa.jpeg" width="320" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span>
<br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b>Credință vs. religie</b></span></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
<br />Cuvântul <b>religie</b> este unul dintre acele cuvinte pe care le folosim tot timpul fără să ne gândim la semnificația reală a acestora. Cei mai mulți dintre noi folosesc termenul pentru a desemna un anumit set de credințe. Dacă sunteți catolic sau protestant sau budist, musulman sau hinduist, atunci aceasta este religia voastră. Dar o religie este mai mult decât un set de credințe. Credință este și atunci când crezi că Elvis este încă în viață sau că extratereștri au construit piramidele. Dar asta nu e religie.<br /><br />Deci, religia se referă la credințele noastre despre Dumnezeu? Nu neaparat. Aș putea fi un ateu care crede că Dumnezeu nu există. Aceasta este o credință despre Dumnezeu, dar nu o religie. Puteam crede că Dumnezeu este un monstru de spaghete care zboară. Asta nu mă face o persoană religioasă. Am crezut într-un "mecanism" numit Dumnezeu, care a pus în mișcare legile universului și de atunci am avut o abordare de tip hands-off. Aceasta este o credință despre Dumnezeu, dar nu este o religie pentru că nu îmi face nicio solicitare personală. Nu îmi cere să-mi trăiesc viața într-un anumit mod. Și aici este diferența.<br /><br />Cuvântul <b>religie</b> provine din cuvântul latin <b>religare</b>, care înseamnă <b>"a lega"</b>. Prin urmare, o religie nu este doar un set de credințe, ci un set de credințe care îl leagă pe credincios. Religia impune un set de reguli sau un întreg regulament asupra vieții credinciosului.<br /><br />Cu alte cuvinte, religia este o credință care necesită un răspuns. În lumina a ceea ce credem că este adevărat, observatorii religioși înțeleg că trebuie să ne comportăm într-un anumit mod; că trebuie să existe anumite limite asupra stilului nostru de viață.<br /><br /><b><span style="color: #990000;">Spiritual vs. religios</span></b><br /><br />Acest lucru are implicații. Pentru unul (spiritualul), înseamnă că termenul "religie organizată" este redundant. Adesea auzim acești oameni spunând că nu sunt de acord cu religia organizată (ca și cum religia dezorganizată ar fi mai bună). Dar dacă o religie nu este ordonată (organizată), atunci nu este deloc o religie, deoarece nu se poate aștepta ca practicanții ei să trăiască conform unor reguli. Într-adevăr, cu greu pot fi considerați "practicanți" dacă nu există nimic pentru ei stabilit ca practică. Ei sunt doar "credincioși" în acel moment; sunt aceia pe care i-am putea numi spirituali, dar nu religioși.<br /><br />Am auzit adesea acea frază criticată ca fiind codificată de genul: "îmi place să mă gândesc la mine ca la o persoană spirituală, dar nu fac nimic în realitate". Ceea ce poate fi adevărat. Dar asta nu înseamnă că nu este o descriere exactă. Cineva care este spiritual este conștient de anumite realități spirituale. Ei cred că această lume este mai mult spirituală decât materială. Dar faptul de a fi doar spiritual nu implică nicio cerință în ceea ce ne privește. Însă atunci când credințele noastre spirituale ne motivează să trăim într-un anumit fel, spiritualitatea devine religioasă.<br /><br /><b><span style="color: #990000;">Religioasă vs. seculară</span></b><br /><br />Acest lucru ne ajută, de asemenea, să înțelegem, oarecum curios, modul în care Biserica Catolică folosește câteodată cuvântul "religios". De exemplu, avem atât preoți religioși, cât și preoți laici. Acest lucru îi face confuzi pe o mulțime de oameni, inclusiv pe mulți catolici. Nu toți preoții sunt religioși? (în sensul că "nu sunt membrii creștini ai Bisericii Catolice?"). Ei bine, da. Dar nu asta înseamnă ”religios” în acest context.<br /><br />În cadrul Bisericii sunt multe <b>ordine religioase</b>. Acestea sunt comunități organizate ale căror membri ajung la o creștere spirituală, angajându-se să urmeze o anumită regulă, de obicei dată ordinului de către fondatorul ei. De exemplu, călugării și călugărițele benedictine urmează regulile Sfântului Benedict. Alte reguli monahale includ regula Sfântului Augustin, regula Sfântului Albert, regula Sfântului Dominic, regula Sfântului Francisc și așa mai departe. Aceste reguli stabilesc normele de viață din cadrul comunității religioase, modul în care membri trebuie să trăiască în armonie unul cu celălalt, precum și rutina zilei monahale. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Persoanele care intră într-un ordin religios sunt numite religioase, deoarece se obligă să trăiască conform unei reguli specifice.</b><br /><br />Un preot care este de asemenea un călugăr sau un frate religios este, prin urmare, cunoscut drept preot religios, deoarece este membru al unui ordin religios. Dar majoritatea preoților, pe care comunitatea catolică îi întâlnește probabil într-o parohie, nu sunt membri ai ordinelor religioase. Ei sunt ceea ce este cunoscut sub numele de <b>preoți diecezani</b> sau, uneori, <b>preoți laici</b>. Acest lucru poate fi confuz pentru oameni, deoarece asociază în mod obișnuit cuvântul secular cu non-credință, care ar părea oximoronică pentru un preot. Dar, în acest caz, pur și simplu înseamnă că preotul nu face parte dintr-un anumit ordin religios din cadrul Bisericii.</span><br />
<div>
<b style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #990000;"><br /></span></b></div>
<div>
<b style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #990000;">O viață ordonată !</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /><br />Această înțelegere a cuvântului religie poate ajuta, de asemenea, credincioșii laici să trăiască credința într-un mod mai implicat și mai ordonat. Chiar dacă nu te-ai obligat să trăiești conform regulii Sfântului Benedict sau Sfântului Albert, doar prin faptul că ești catolic ai nevoie de anumite respectări religioase. Aceasta înseamnă că viața voastră ar trebui să fie direcționată spre un anumit scop. Ar trebui să existe o structură pentru credința voastră, un model pentru viața voastră, care este dat de credințele voastre despre Dumnezeu. Ar trebui să existe o anumită intenționalitate cu privire la viața voastră.<br /><br />Modul în care trăiești trebuie să arate diferit de modul în care trăiesc oamenii necatolici.<br /><br />În ceea ce privește viața morală, aceasta înseamnă că vor exista anumite acte care nu sunt permise, deoarece sunt contrare credințelor voastre religioase. Acestea sunt cuprinse în principal în cele <span style="color: #990000;">Zece Porunci</span> și extrapolate în secțiunea privind Moralitatea din Catehismul Bisericii Catolice.<br /><br />În plus, există anumite lucruri pe care religia catolică le cere practicanților săi. A fi un "practicant catolic" înseamnă a urma <span style="color: #990000;"><b>Preceptele Bisericii</b></span>. </span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Acestea sunt:</span><br />
<ol style="text-align: left;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Să participe la Liturghie în zilele de duminică și de sacrificiu și să se odihnească de slujbă.</span></li>
<li>Să mergeți pentru a vă mărturisi păcatele unui preot, cel puțin o dată pe an.</li>
<li>Să primească Euharistia cel puțin o dată pe an, în timpul sezonului de Paște.</li>
<li>Să respecte zilele postului și abstinenței stabilite de Biserică.</li>
<li>Să cotizeze pentru ajuta la acoperirea nevoilor Bisericii.</li>
</span></ol>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În plus față de aceste drepturi „minime“, mulți catolici credincioși își vor stabili propriile precepte de rutină menite să-i ajute să crească în sfințenie în funcție de starea lor în această viață. Aceasta poate include anumite rugăciuni de zi cu zi, citind din scripturi, calea spirituală, retrageri anuale, sau apartenența la o confrerie de credincioși.<br /><br />Permițându-ți ca viața să fie reglementată de convingerile tale poate părea o limitare. Dar, într-adevăr, nu înseamnă doar să permiteți credinței să aibă un impact real asupra vieții voastre. Înseamnă a trăi o viață de integritate, unde acțiunea se motivează prin credință. Înseamnă a avea disciplină spirituală, pe care trebuie să o avem dacă ne așteptăm să creștem spiritual, așa cum știm că trebuie să avem disciplină academică dacă ne așteptăm să ne dezvoltăm intelectual sau disciplina fizică dacă ne așteptăm să avem un corp sănătos și așa mai departe. Cultivarea spirituală nu este diferită față de creșterea în oricare alt aspect al vieții noastre în această privință. Succesul necesită perseverență și disciplină.<br /><br />Deci da, religia impune limite! Dar, de asemenea, ne dă un scop pe care să-l urmăm și pentru care ne ajută să ne dezvoltăm în viețile noastre spirituale și să creștem.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKKrR0ZXi6vgWJ9HGgedbyEk41OA3givMqT0LQHexyXZNajepRLiAqlOZ18R4O_h6RWqhp0pb0jD1wTnu_v1vF0CUC1ZiUu1E9KS-LN1zgz5p0WzcX-N5-WjCa7OrJmdV9Nn7I9TOJW1E/s1600/Maica+Domnului+icoana+aurie+de+metal.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="690" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhKKrR0ZXi6vgWJ9HGgedbyEk41OA3givMqT0LQHexyXZNajepRLiAqlOZ18R4O_h6RWqhp0pb0jD1wTnu_v1vF0CUC1ZiUu1E9KS-LN1zgz5p0WzcX-N5-WjCa7OrJmdV9Nn7I9TOJW1E/s320/Maica+Domnului+icoana+aurie+de+metal.jpg" width="230" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div>
<div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2019 MAX'S CONCEPT</b></span></div></div>
</div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-3836792974173816142019-03-17T14:15:00.022+02:002024-01-11T03:11:45.269+02:00LUMEA ELENISTICĂ - ALEXANDRU CEL MARE ȘI IMPERIUL MACEDONEAN<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcXeIp2LQs5sZKQYwCLu3O5x4VAzOdb5PpIDsDry8vz2oooULzmqChpIVrFeKqW39D8_MaEE64mjZBPCKi4LRIS93e7WO-dshnX1Dai35k6FjbxFXvYgylmZXM8VRvL12GFBBKAZMLSPQ/s1600/Alexander-the-Great.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="427" data-original-width="640" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcXeIp2LQs5sZKQYwCLu3O5x4VAzOdb5PpIDsDry8vz2oooULzmqChpIVrFeKqW39D8_MaEE64mjZBPCKi4LRIS93e7WO-dshnX1Dai35k6FjbxFXvYgylmZXM8VRvL12GFBBKAZMLSPQ/s320/Alexander-the-Great.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><span style="color: #990000;">Alexander the Great </span>(Alexandru cel Mare), </i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>cunoscut și sub numele de <span style="color: #990000;">Alexandru Macedon</span></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">336 - 332 (î.Hr.).</span></b> <b>Domnia lui Alexandru cel Mare. </b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">La vârsta de numai 20 de ani, fiul energicului Filip II și al ambițioasei prințese epirote Olimpia ocupa, în urma dispariției violente a tatălui său, <b>tronul Macedoniei</b>, <b>stat devenit recent hegemonul lumii elene</b>. Un destin fără de egal face din tânărul suveran una dintre cele mai fascinante personalități ale lumii antice. În numai 13 ani de domnie, el străbate, în marș, în fruntea unei armate care l-a urmat orbește, fără a cunoaște o singură dată înfrângerea, un drum de 20.000 de km, spulberând existența celui mai vast și mai bogat stat al epocii, pentru a constitui, pe cuprinsul a trei continente un nou imperiu, având ca hotare Marea Adriatică și Oceanul Indian, Dunărea, Munții Caucaz, Munții Hinducuș și deșertul Nubiei, cea mai întinsă plăsmuire statală cunoscută din antichitate până la acea dată. Diseminată de la Adriatica la Indus, Gange și Nil, asimilând influențele orientale,<b> civilizația greacă va da naștere unui nou univers, cel elenistic</b>, care-și pune, pentru secole, o puternică pecete asupra întregii lumi mediteraneene.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgu_rfcT1ZHDTyQ2PwM6AbQ92MwHmrcZ1452waPBQfh1QUJsG9NtlR8451KcsPV-Ebq-Xzy4Ch1fAupA-2Yq3gl0ecvS9HHa4WmkNCBXniBYeOfVHyAVaU8J5w-W8eRNnicLA-5sy9tfa8/s1600/Macedonia+la+moartea+lui+Filip+II.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="820" data-original-width="1024" height="512" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgu_rfcT1ZHDTyQ2PwM6AbQ92MwHmrcZ1452waPBQfh1QUJsG9NtlR8451KcsPV-Ebq-Xzy4Ch1fAupA-2Yq3gl0ecvS9HHa4WmkNCBXniBYeOfVHyAVaU8J5w-W8eRNnicLA-5sy9tfa8/s640/Macedonia+la+moartea+lui+Filip+II.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta Macedoniei la moartea lui Filip II </i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">336 î.Hr.</span></b> Sprijinit de <b>generalii Antipatros</b> și <b>Parmenion</b>, Alexandru înlătură prezumtivii candidați la tron, consolidându-și domnia. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">335.</span></b> <b>Campanii în Illyria și Tracia</b> menite a consolida granițele septentrionale ale statului. Cu această ocazie are loc <span style="color: #990000;">traversarea Dunării și demonstrația de forță de o zi împotriva geților din Câmpia Munteană</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3Z2LW2XeiKESK8sWSEaOx6S-F3QDJXh2w4aW3H1rUvOGsrag5471URDQ_wsMOJSkSZ4Cc3kXqaGr8VuKPmnhfY-Hky0JMBF2-OsxfenFMtJAqdcxeocGzG-tHwLGIUIxSIDmbdAwv5BE/s1600/Triburi+trace+700+BC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="404" data-original-width="391" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3Z2LW2XeiKESK8sWSEaOx6S-F3QDJXh2w4aW3H1rUvOGsrag5471URDQ_wsMOJSkSZ4Cc3kXqaGr8VuKPmnhfY-Hky0JMBF2-OsxfenFMtJAqdcxeocGzG-tHwLGIUIxSIDmbdAwv5BE/s400/Triburi+trace+700+BC.jpg" width="385" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta triburilor trace la anul 700 BC</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwMzk6PE1fRqNRdbOPNX92w7Fka89r82qgmu4e91_1lB54wBMwb5bM1ZxPODxZCYeT_Tqwl7ZzBfUU5FvG4Zw8owAE1oVQNZpvMYjSrfuyfcGHyxJMb9HLqoOaNfPNl_XuUZaHBoQG0jc/s1600/The_Macedonian_phalanx_at_the_Battle_of_the_Carts_against_the_Thracians_in_335_BCE.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="979" data-original-width="1467" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwMzk6PE1fRqNRdbOPNX92w7Fka89r82qgmu4e91_1lB54wBMwb5bM1ZxPODxZCYeT_Tqwl7ZzBfUU5FvG4Zw8owAE1oVQNZpvMYjSrfuyfcGHyxJMb9HLqoOaNfPNl_XuUZaHBoQG0jc/s400/The_Macedonian_phalanx_at_the_Battle_of_the_Carts_against_the_Thracians_in_335_BCE.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>”Bătălia căruțelor” - falanca macedoneană împotriva tracilor, anul 335 BCE</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">335 octombrie.</span></b> Asigurându-și sprijinul Atenei, Arcadiei și Elidei, Teba se răscoală împotriva hegemoniei macedonene, acțiune de care aurul persan nu este străin. La numai 11 zile de la declanșarea revoltei, Alexandru ajunge în fața zidurilor Tebei, cucerește și distruge orașul (cu excepția templelor și a casei lui Pindar), vânzând locuitorii ca sclavi. Atena este iertată pentru sprijinul acordat Tebei insurgente. Grecia pacificată, Alexandru este confirmat în calitate de <b>hegemon al Ligii Elenice de la Corint</b> și însărcinat cu purtarea războiului împotriva Imperiului Persan.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">334 primăvara.</span></b> În fruntea unei armate de 30.000 de pedeștri (dintre care 7000 de greci) și a 5000 de călăreți, sprijinit de 160 de triere, Alexandru traversează Hellespontul, debarcând pe pământul Asiei Mici. Falanga macedoneană și cavaleria grea a hetairilor rămân vârful de lance al succeselor macedonene. Îl însoțesc atât generalii experimentați ai lui Filip II (<b>Parmenion</b>,<b> Perdiccas</b>, <b>Crateros</b>), cât și impetuoșii tovarăși de generație (precum <b>Hefaistion</b>, <b>Ptolemeu Lagos</b>, ș.a.). <span style="color: blue;">Fidelul general <b>Antipatros este numit regent al Macedoniei și strateg al Europei</b>, cu misiunea de a asigura pacea în Pelopones și până la Dunăre</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAi_oIqRF3kltbWi35v8kDqD9m7oY0pMb74DQHR8vgIm_txDLl09CylZOmGajD2CzQt5S3LPJaQN5LCt4xm9-ZegyNWsUOrwFMrKm30zFYJxxpoftPdGODfpIjhxSMg3ToVH3r8zFq09c/s1600/rutele+bataliilor+lui+Alexandru.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="471" data-original-width="736" height="408" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAi_oIqRF3kltbWi35v8kDqD9m7oY0pMb74DQHR8vgIm_txDLl09CylZOmGajD2CzQt5S3LPJaQN5LCt4xm9-ZegyNWsUOrwFMrKm30zFYJxxpoftPdGODfpIjhxSMg3ToVH3r8zFq09c/s640/rutele+bataliilor+lui+Alexandru.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i><b>Rutele bătăliilor lui Alexandru cel Mare</b></i></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">334 mai.</span></b> Prima confruntare cu armata satrapilor persani, la râul Granicos, în apropiere de coastă, se încheie cu victoria macedoneană. Alexandru ocupă în continuare Missia, Lidia, Caria, Licia, Pisidia, Frigia. La Gordion, taie cu sabia nodul pe care, conform tradiției, trebuia să-l dezlege cel ce va deveni stăpânul Asiei. <span style="color: #660000;">Orașele grecești eliberate își redobândesc autonomia, recunoscând însă suzeranitatea macedoneană.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">333. </span></b>După ce străbate Cappadocia apuseană, Alexandru traversează Munții Taurus și pătrunde în Cilicia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhn0Hq7Ryg56xY7KIIsu257aSu9HWaRr7jgvu2wCpUbMgxzjTkLbGZhGdPHWwVBN92p-fKGC7sE68SsdKTvSYFCSA-ZcDkMn-4zC89miu0Zak_jijPBnC0hc_qMmqidiZSTaQwF7ORFK-0/s1600/PersianEmpire.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="425" data-original-width="809" height="336" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhn0Hq7Ryg56xY7KIIsu257aSu9HWaRr7jgvu2wCpUbMgxzjTkLbGZhGdPHWwVBN92p-fKGC7sE68SsdKTvSYFCSA-ZcDkMn-4zC89miu0Zak_jijPBnC0hc_qMmqidiZSTaQwF7ORFK-0/s640/PersianEmpire.jpg" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Imperiul Persan și așezările importante</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">333 noiembrie.</span></b> La porțile Siriei, la Issos, are loc bătălia care decide soarta Orientului Apropiat. Deși superioară numeric, armata regelui Darius III suferă o categorică înfrângere, familia și tabăra suveranului ahemenid căzând în mâinile învingătorului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: magenta; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">332.</span></b> În vederea neutralizării bazelor flotei persane care opera în Mediterana, alimentând spiritul antimacedonean în sânul cetăților elene, Alexandru ia în stăpânire orașele feniciene, dintre care unele își deschid porțile (Arados, Biblos, Sidon), altele, precum Tirul, sunt cucerite la capătul unui dificil asediu. Regele macedonean respinge oferta de pace a lui Darius III, depășind astfel obiectivul pe care Filip II și Liga Elenică îl fixaseră campaniei antipersane - eliberarea orașelor grecești din Orientul Apropiat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqzTY1sfmovg7hyphenhyphenbdZx_vodzcVmzxjCaeal_izY4sNSCL8qSkSsWu7p2ozwHQTq9slp-02JfoI6aFF9K6InFawrfIBRrcFALfzjvC_6u6gT0AdK23RfiA_RJfsov5vhqv6VsabCxwCR_E/s1600/AL+cel+Mare+Imperiul+cucerit.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="504" data-original-width="600" height="536" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqzTY1sfmovg7hyphenhyphenbdZx_vodzcVmzxjCaeal_izY4sNSCL8qSkSsWu7p2ozwHQTq9slp-02JfoI6aFF9K6InFawrfIBRrcFALfzjvC_6u6gT0AdK23RfiA_RJfsov5vhqv6VsabCxwCR_E/s640/AL+cel+Mare+Imperiul+cucerit.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Imperiul cucerit de Alexandru cel Mare și orașele importante</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">332 noiembrie.</span></b> După cucerirea cetății Gaza, satrapul Mazaces predă fără luptă întregul Egipt. Aici <span style="color: #cc0000;">Alexandru este recunoscut ca urmașul legal al faraonilor</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">331.</span></b> Fondarea, la vărsarea brațului apusean al Nilului în Mediterană, a <b><span style="color: blue;">Alexandriei</span></b> (primul dintre cele 70 de orașe întemeiate de marele cuceritor în campaniile sale), care va deveni <span style="color: blue;">cel mai important port și cea mai strălucită metropolă culturală a lumii elenistice</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh531VSmrauFOVVhPjcXwLw-DBxIkH3XFVvKQGa6f51gNht8K9aYKmWOj-f2iwGFhwc7-g_mBDjuTI1IrN-XYHYNddeogJj17OINrUZnCnM_6ApsaET8bbJuL6WZt6hyjlPgoKQsrGgRrQ/s1600/Alexandru+cel+Mare+fondand+Alexandria.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="731" data-original-width="1024" height="285" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh531VSmrauFOVVhPjcXwLw-DBxIkH3XFVvKQGa6f51gNht8K9aYKmWOj-f2iwGFhwc7-g_mBDjuTI1IrN-XYHYNddeogJj17OINrUZnCnM_6ApsaET8bbJuL6WZt6hyjlPgoKQsrGgRrQ/s400/Alexandru+cel+Mare+fondand+Alexandria.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">Alexandru cel Mare fondând Alexandria - </span></i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">tablou de Placido Costanzi (1736-1737)</span></i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">330.</span></b> Traversând Susiana, Persia, Alexandru cucerește vechile capitale ale Imperiului Ahemenizilor - Persepolis, Pasargade și Ecbatana. Incendierea Persepolisului simbolizează sfârșitul expediției panelenice și răzbunarea umilințelor suferite de lumea greacă în timpul războaielor medice. O parte a contingentelor grecești sunt trimise în patrie.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">330 iulie.</span></b> Satrapul Bactriei, Bessos, îl ucide pe Darius III, luând titlul regal de <b>Artaxerxe IV</b>. În anul următor, din ordinul lui Alexandru, el este capturat și executat în Ecbatana.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnm4622gRrWS71R_Ft13gXT3mKyZ2v10r82Ldf6GSkKeam86tK2EuWNKZj_Z0uIde7VQaz6FMkhg4OJy769dh9xfqYXbUnnb22KaBsHsh6kUsvPPocdE7g6AUzJ-YFup2PG9OofwD-M0M/s1600/orase%25C8%2599e+grecesti+din+perioada+antica.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="486" data-original-width="750" height="258" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnm4622gRrWS71R_Ft13gXT3mKyZ2v10r82Ldf6GSkKeam86tK2EuWNKZj_Z0uIde7VQaz6FMkhg4OJy769dh9xfqYXbUnnb22KaBsHsh6kUsvPPocdE7g6AUzJ-YFup2PG9OofwD-M0M/s400/orase%25C8%2599e+grecesti+din+perioada+antica.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Așezările grecești din Anatolia (cele scrise cu litere italice)</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">330.</span></b> Prăbușirea Imperiului Ahemenid și dispariția ultimului său suveran inaugurează cea de-a treia etapă a anabazei, când <span style="color: #660000;">Alexandru se proclamă oficial moștenitor al despoților persani și urmărește constituirea unui nou imperiu macedonean</span>, bazat pe simbioza cu elementele autohtone învinse. Opoziția cercurilor conservatoare ale aristocrației macedonene față de noua orientare (Alexandru adoptă obiceiurile și fastul de la curte oriental), răbufnește în complotul lui Filotas, fiul lui Parmenion (330), și al lui Celistene (329), ambele reprimate cu brutalitate.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">330 - 329.</span></b> Campanii în strapiile orientale ale fostului Imperiu Persan - Media, Partia, Hircania, Drangiana, Bactriana, Sogdiana.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPNBrM7p9nT10E_3Cp5hG1jHOA_bpXVQ3QC9iP_XwpP1B9Gc9saWT8vaIMrzibJyPXV4DaUE2RB6SvIZx63qybnV5_oyjJErLn-b9yNa4SdcyLimtDSiDWNackupqDliSm8-6Lh4iVrDU/s1600/imperiul+lui+Alexandru+cel+Mare.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="347" data-original-width="630" height="352" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPNBrM7p9nT10E_3Cp5hG1jHOA_bpXVQ3QC9iP_XwpP1B9Gc9saWT8vaIMrzibJyPXV4DaUE2RB6SvIZx63qybnV5_oyjJErLn-b9yNa4SdcyLimtDSiDWNackupqDliSm8-6Lh4iVrDU/s640/imperiul+lui+Alexandru+cel+Mare.gif" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">328.</span></b> Lupte grele în Bactriana și Sogdiana împotriva populațiilor locale revoltate, conduse de nobilul perdan Spitamenes. <b>Căsătoria lui Alexandru cu Roxana</b>, fiica nobilului Oxyartes din Sogdiana. Introducerea ceremonialului oriental al <i>proskynezei</i> la curtea macedoneană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhW_34no-XevaOhyphenhyphen0NfXYbd1nDlM5jb87E4FwfzYrskqd2M4YAzOS41wzZ8agxVPVEkY18lIL1exnTQy2J_MITBUKfN8EM-RofRj_KI1HeGSfS3KUfOvcP4_gLnIa-H_TQ1468J3xPu6-8/s1600/Roxana+sotia+lui+Alexandru.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="764" data-original-width="501" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhW_34no-XevaOhyphenhyphen0NfXYbd1nDlM5jb87E4FwfzYrskqd2M4YAzOS41wzZ8agxVPVEkY18lIL1exnTQy2J_MITBUKfN8EM-RofRj_KI1HeGSfS3KUfOvcP4_gLnIa-H_TQ1468J3xPu6-8/s320/Roxana+sotia+lui+Alexandru.jpg" width="209" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Roxana (343-310 i.Hr.), soția lui Alexandru cel Mare</i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">327 vara.</span></b> Începutul expediției în India.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">326 mai.</span></b> <b>Ultima sa bătălie</b>, Alexandru cel Mare, zis și Alexandru Macedon, <b>o dă pe fluviul Hydaspes, împotriva regelui indian Poros (Puru) din Punjab (NV Indiei)</b>. Ajunși la fluviul Hyphasis, soldații epuizați se revoltă, obligându-l să oprească înaintarea spre răsărit și să ordone întoarcerea.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">325.</span></b> Revenirea armatei în apus are loc pe trei drumuri: o parte, îmbarcată pe flota amiralului Nearhos, coboară Indusul și urmează apoi litoralul până la vărsarea Tigrului și Eufratului; altă grupare, condusă de Crateros, traversează Arahosia și Drangiana; cel de-al treilea contingent, în frunte cu Alexandru, străbate ținuturile aride ale Gedrosiei și Persidei, poposind, după grele privațiuni, la Susa.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">324.</span></b> Au loc, <b>la Susa</b>, în aceeași zi, 10.000 de căsătorii între soldați și ofițeri macedoneni cu femei persane, simbol al fuziunii celor două neamuri în cadrul noului imperiu. Alexandru însuși se căsătorește cu Stateira, una din fiicele lui Darius III. Ultimul an de domnie prefigurează dificultățile pe care le-ar fi întâmpinat în viitor: frământările satrapilor persani, nemulțumirile surde ale armatei macedonene, neliniștea cetăților din Grecia aflate în pragul revoltei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDRBSNftSE654spyhqaw7GJnZEIvtHcL_8Sas-GIzx8fWPgbFy5vlsa-9Ih_CraUripcryz4zyILPhyHbXJV5_sR9D34f7NO3lX4Gj7qPcvLp62TNirKlgM5_P2Vz6ji_levcTj2xloqM/s1600/Stateira+et+La_familia_de_Darius_davant_Alexandre_el_Gran.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="609" data-original-width="793" height="245" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDRBSNftSE654spyhqaw7GJnZEIvtHcL_8Sas-GIzx8fWPgbFy5vlsa-9Ih_CraUripcryz4zyILPhyHbXJV5_sR9D34f7NO3lX4Gj7qPcvLp62TNirKlgM5_P2Vz6ji_levcTj2xloqM/s320/Stateira+et+La_familia_de_Darius_davant_Alexandre_el_Gran.JPG" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="text-align: left;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Familia lui Darios în fața lui Alexandru, de Justus Sustermans, </i></b></span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="text-align: left;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>conservată în Biblioteca Muzeu Víctor Balaguer, Vilanova i la Geltrú</i></b></span></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>Povestea pe scurt:<br /><br />Stateira I (a murit în jurul anului 332 î.Hr.) a fost soția lui Darius al III-lea din Persia, din dinastia Achaemenidă. Ea și-a însoțit soțul în timpul războiului. <b>Din acest motiv a fost capturată de Alexandru cel Mare în orașul <span style="color: purple;">Issus, după bătălia de la Issus, din anul 333 î.Hr.</span></b> Soțul ei și-a abandonat întreaga familie în locul în care a fugit de la Alexandru, inclusiv pe mama sa Sisygambis și fiicele sale Stateira II și Drypetis. Alexandru le-a tratat cu mare respect. </i></span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>Stateira am murit dând naștere, în jurul anului 332 î.Hr. Unele zvonuri au speculat că tatăl copilului ar fi putut să nu fi fost Darius. Sora lui Sisygambis, mama lui Darius, a avut un respect și o prietenie sinceră cu Alexandru.<br /><br />În <b>324 î.Hr</b>., <b>fiica ei, Stateira II, s-a căsătorit cu Alexandru</b>, iar altă fiică, Drypetis, sa căsătorit cu unul din tovarășii lui de viață, Hephaestion. Când Alexandru a murit un an mai târziu, aceste femei regale persane i-au deplâns moartea, indicând mai degrabă relații personale, decât pur și simplu diplomatice. Ambele fete și familiile lor au fost asasinate de prima soție a lui Alexandru, Roxana, care a căutat să înlăture orice competiție și să se asigure că fiul ei va fi singurul succesor. După ce a auzit vestea despre moartea lui Alexandru, Sisygambis și-a luat rămas bun de la familia sa, s-a întors cu fața spre zid și s-a sinucis prin inaniție, nemaivrând să interacționeze cu nimeni și nici să mănânce nimic din acea zi, până a murit.</i></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqkP6ynYoot7xEPXN3J34y58M6wS6vTrhlOnSeH2rU8NqhE2-yDd8n35rfdqVpyGyabxIBxUuPbMIvlp_Q45rbVj6EB8MdHnu2arGdmKyG1K6xTZLsR3nBHrP8aDRN8clHbiA_x43hyxo/s1600/stateira+II.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="300" data-original-width="290" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqkP6ynYoot7xEPXN3J34y58M6wS6vTrhlOnSeH2rU8NqhE2-yDd8n35rfdqVpyGyabxIBxUuPbMIvlp_Q45rbVj6EB8MdHnu2arGdmKyG1K6xTZLsR3nBHrP8aDRN8clHbiA_x43hyxo/s1600/stateira+II.jpeg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Stateira II - o altă soție a lui Alexandru cel Mare</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">323.</span></b> <b>La Babilon</b>, oraș din care intenționa să facă noua sa capitală,<b> Alexandru cel Mare se stinge pe neașteptate din viață, la vârsta de numai 33 de ani</b>, fără a desemna un succesor. Puțin înainte de moarte începuse pregătirea unei expediții destinată cuceririi Peninsulei Arabia. Alexandru nu a prevăzut moartea sa, el a murit în urma unui atac de friguri în vechiul palat al regelui Babilonului, Hamurabi. Unele voci însă, susțin că ar fi fost otrăvit.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Viața și personalitatea lui Alexandru devin, la scurt timp, o temă predilectă pentru retori și filosofi, iar expedițiile sale - subiect de legendă.</span><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: purple; font-size: large;"><b>Luptele dintre diadohi și cristalizarea statelor elenistice după moartea lui Alexandru cel Mare</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: purple; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b style="color: purple;">323. </b>Moartea lui Alexandru cel Mare este urmată de aprige și îndelungate confruntări<b style="color: purple;"> </b>între generalii macedoneni, foștii tovarăși de arme ai marelui cuceritor (numiți și <b>diadohi</b>), soldate, la capătul a patru decenii, cu deplina destrămare a vastului imperiu și constituirea unor noi state, teritoriale. Este o epocă a ascensiunilor rapide și a prăbușirilor neașteptate, în care coalițiile se fac și se desfac cu ușurință, căsătoriile dinastice sunt imprevizibile, bătăliile pe uscat și mare, asediile, măcelurile și asasinatele se succed într-un ritm rapid, necunoscut până atunci. Adunarea armatei macedonene decide, la Babilon, desemnarea lui Filip III Arridaios, fratele vitreg, și a lui Alexandru IV, fiul lui Alexandru cel Mare, ca suverani sub regența lui Perdiccas, proclamat comandant suprem al armatei (<i>chilliarh</i>).</span><b style="color: purple; font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"> </b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Satrapiile sunt împărțite între cei mai influenți generali: Pamfilia, Licia, Frigia - revin ambițiosului Antigonos Monophthalmos, Frigia Helesponică - lui Leonnatos, Tracia și Ionia - lui Lisimah, Cappadocia și Paflagonia - intrepidului Eumene, Egipetul - înțeleptului Ptolemeu Lagos. <span style="color: #990000;">Bătrânul <b>Antipatros</b> (cunoscut și ca Antipater sau Antipas) rămâne, în calitate de strateg al Europei, stăpânul Macedoniei și Greciei.</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i><span style="font-size: large;"><b>Antipater</b>, chiar <b>Antipas</b> numit ( greaca veche Ἀντίπατρος , latinizat . Antipater ; * 398 î.Hr .. În Paliura , Macedonia, † 319 î.Hr. .. ), Fiul lui Iolaus; el a fost un general macedonean sub Filip al Macedoniei și Alexandru cel Mare . După moartea acestuia din urmă, a fost unul dintre cei mai importanți Diadochen (diadoh) . El este strămoșul celui de al doilea familii regale macedonene din dinastia antipatridă .</span></i></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i><span style="font-size: large;">(Wikipedia.org)</span></i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b style="color: #351c75;"><br /></b></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b style="color: #351c75;">323 - 322.</b><span style="color: purple;"> </span><span style="color: purple;">Răscoala orașelor grecești, condusă de Atena, împotriva autorității macedonene (”războiul lamiac”)</span> este înăbușită de <b>Antipatros</b> grație sprijinului primit de la Leonnatos și Crateros.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">322 - 321.</span></b> Contradicțiile dintre diadohi izbucnesc într-o revoltă deschisă a lui Antigonos, Antipatros și Ptolemeu împotriva lui Perdiccas (sprijinit de Eumene), care este ucis de propriile trupe la începutul campaniei pe care o pornește împotriva Egiptului. Ca urmare a acordului de la Triparadeisos, din N Siriei (321), Antipatros este desemnat regent al imperiului (<i>epimeletes</i>). </span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">319 - 316.</span></b> Al doilea război al diadohilor. La moartea sa, Antipatros îl desemnează pe Polyperchon ca succesor în înalta funcție (319). Împotriva lui se coalizează Antigonos, Ptolemeu, Lisimah și Casandru (fiul lui Antipatros). Casandru își consolidează poziția în Macedonia; dornică să consolideze poziția nepotului ei - Alexandru IV, Olimpia este judecată de adunarea armatei macedonene, condamnată și ucisă (316). Eumene, aliatul lui Polyperchon în Asia,este înfrânt, făcut prizonier și executat de Antigonos (316), care-și extinde autoritatea eliminându-l pe Peithon, satrapul Mediei, și izgonindu-l pe Seleucos din Babilon.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">315 - 311.</span></b> <b>Al treilea război al diadohilor</b>. Devenit stăpân al satrapiilor asiatice, Antigonos se proclamă <i>epimeletes </i>și încearcă se reconstituie unitatea imperiului sub unitatea sa. El acordă autonomie cetăților grecești. Ptolemeu, Lisimah, Seleucos și Casandru se coalizează împotriva lui. Expediția împotriva Egiptului, inițiată de Antigonos și condusă de talentatul său fiu Demetrios, eșuează după înfrângerea de la Gaza (312).</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><b>Antigonus I Monophthalmus</b> (greaca veche: Ἀντίγονος ὁ Μονόφθαλμος, 382 î.Hr. - 301 î.Hr.), fiul lui Filip de la Elimeia, a fost un nobil macedonean, general și satrap sub Alexandru cel Mare. În timpul vieții sale timpurii el a servit în armată sub conducerea lui Filip al II-lea și a fost o figură majoră în războaiele dintre Diadohi după moartea lui Alexandru, declarându-se rege în 306 î.Hr. și instituind Dinastia Antigonidă. (Wikipwedia.org)</i></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9nKzW39jrOxvjYY912rrf52l8ITkibitkfOUAwt-DQYf_QAQJLbaZ9Mi09GSbE-1Z74UwYdFfDPjH839RUPd_pRIrzaq10CWXeEEToeXoDjnp_EzGagjmZAzLrBx-DgqXcRMPo7COIfo/s1600/Dinastia+antigonilor.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="587" data-original-width="1279" height="291" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9nKzW39jrOxvjYY912rrf52l8ITkibitkfOUAwt-DQYf_QAQJLbaZ9Mi09GSbE-1Z74UwYdFfDPjH839RUPd_pRIrzaq10CWXeEEToeXoDjnp_EzGagjmZAzLrBx-DgqXcRMPo7COIfo/s640/Dinastia+antigonilor.png" width="640" /></a></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><i><b><br /></b></i></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">311.</span></b> Încheierea păcii pe baza statu-quo-ului. Antigonos rămâne stăpân al Asiei dintre Eufrat și Hellespont, Ptolemeu își consolidează autoritatea în Egipt și Cirenaica,<b> Casandru este recunoscut suveran al Macedoniei și Greciei, Lisimah - în Tracia și Seleuconos - în Mesopotamia</b>, își văd recunoscute stăpânirile.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">310.</span></b> <b>Din ordinul lui Casandru sunt asasinați Roxana și Alexandru IV</b>, fosta soție și fiul lui Alexandru cel Mare.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">309</span></b>. Încercarea lui Ptolemeu Lagos de a interveni în Pelopones declanșează riposta lui Antigonos.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">307 - 304.</span></b> Război purtat de Antigonos și Demetrios Poliorcetul împotriva lui Casandru - aliat cu Ptolemeu.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">306.</span></b> Victoria lui <b>Demetrios Poliorcetul</b> (<b>Demetrios Poliorketes</b>) asupra lui Ptolemeu la Salamina, din Cipru, în cea mai mare bătălie navală a epocii. Stăpân pe Cipru, Demetrios dobândește pentru aproape două decenii, grație flotei sale, supremația maritimă în Mediterana Orientală. La apogeul puterii, Antigonos adoptă titlul de rege, urmat de Ptolemeu, Seleucos, Lisimah, Casandru; vechile satrapii devin de facto regate independente.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXprsxELopdTCDFjlhp_dfJp5k6aEEICfw4O5ZWQZwbIW7NhankNqbtNSnxk25okUUSYKCCu8YO7PW9XrUxbmkXQ4uWAM2uzNuJDE_0rlbqqbydka41i3aaHSd804zZKmCqYKq0avYni8/s1600/demetrios+poliorketes.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1139" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXprsxELopdTCDFjlhp_dfJp5k6aEEICfw4O5ZWQZwbIW7NhankNqbtNSnxk25okUUSYKCCu8YO7PW9XrUxbmkXQ4uWAM2uzNuJDE_0rlbqqbydka41i3aaHSd804zZKmCqYKq0avYni8/s320/demetrios+poliorketes.JPG" width="227" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Demetrios Poliorcetul (Poliorketes)</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i> bust din marmură al cărui original se află la Muzeul Național din Napoli</i></b></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><i><b>Notă:</b></i></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><b>Satrapia</b> este o provincie a mezilor antici sau a persanilor din Imperiul Ahemenid, precum și a succesorilor lor, cum ar fi Imperiul sasanizilor și imperiile elenistice.<br /><br /><b>Satrap</b> (persană: سا تراپ) era numele dat guvernatorilor acestor provincii, numite satrapii. Cuvântul satrap este, de asemenea, des utilizat în literatura modernă pentru a se referi la unii lideri ai lumii sau la guvernatorii care sunt puternic influențati de superputerile lumii sau hegemoniilor unde aceștia acționeză ca niște marionete ale acestora.</i></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-weight: bold;"><span style="font-size: large;"><span style="font-weight: 400;"><i>(Wikipedia.org)</i></span></span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-weight: bold;"><span style="font-size: large;"><span style="font-weight: 400;"><br /></span></span></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">302 - 301.</span></b><span style="font-weight: 400;"> </span><b>Al patrulea război al diadohilor</b><span style="font-weight: 400;">, încare Antigonos înfruntă coaliția alcătuită din: Seleucos, Lisimah, Ptolemeu și Casandru.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-weight: bold;"><span style="font-size: large;"><span style="font-weight: 400;"><br /></span></span></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">301.</span></b><span style="font-weight: 400;"> </span><b>Bătălia de la Ipsos (N Frigiei)</b><span style="font-weight: 400;">. Înfrânt, </span><b>Antigonos moare la sfârșitul luptei</b><span style="font-weight: 400;">, iar </span>Demetrios Poliorcetul se refugiază în insulele din Mediterana<span style="font-weight: 400;">. Ideea păstrării unității vechiului imperiu al lui Alexandru se prăbușește definitiv. Lisimah ocupă satrapiile din Asia Mică, iar Seleucos - Siria.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-weight: bold;"><span style="font-size: large;"><span style="font-weight: 400;"><br /></span></span></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">300 și 292.</span></b><span style="font-weight: 400;"> Conflicte între </span><b>Lisimah și Dromichete, regele get din Câmpia Munteniei</b><span style="font-weight: 400;">.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Războiul dintre cei doi a izbucnit, se pare, pe de o parte din cauza pretențiilor macedoneanului Lisimah de a-și întinde stăpânirea la nord de Dunăre, iar pe de altă parte, pentru că Dromichete revendica cetățile de pe malul dobrogean, ele dominând câmpia munteană. Au fost mai multe lupte, toate nefericite pentru Lisimah. Într-una din ele, în 300 î.Hr. a căzut prizonier chiar tânărul Agatocles, fiul lui Lisimah. Regele s-a purtat însă bine cu el, ba chiar l-a trimis înapoi după ceva timp, încărcat cu daruri <i>“în nădejdea de a căpăta prin omenia aceasta pământul ce i-l răpise Lisimah”</i>, după cum spune Diodor din Sicilia. Regele macedonean avea alte planuri însă. După ce face cuceriri în Asia, el pornește cu o mare armată- istoricul grec Polyainos spune că 100.000, cifră exagerată probabil - în anul 292 î.Hr. împotriva lui Dromichete. Provizii nu iși luase presupunând că va găsi în noile teritorii cucerite. Armata macedoneană trece Dunărea ușor și înaintează. În drum însă găsesc doar pământ pârjolit de geti.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; font-size: x-large; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGvJcV6cw2UXylSrS-IPhGAQRRt53foHBE9dYDXyoPf-wy_Y9RlR_YpYcs9SMqO3Wstrr7ldIqXoMJAZ5IdvKhTN228a19P96HZrkCbm_Xot7AMYV74ezkK5StUxLJ7IMoZ-mdp0asy2U/s1600/Lisymachus_marble_-_Ephesus_Museum.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="964" data-original-width="640" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGvJcV6cw2UXylSrS-IPhGAQRRt53foHBE9dYDXyoPf-wy_Y9RlR_YpYcs9SMqO3Wstrr7ldIqXoMJAZ5IdvKhTN228a19P96HZrkCbm_Xot7AMYV74ezkK5StUxLJ7IMoZ-mdp0asy2U/s320/Lisymachus_marble_-_Ephesus_Museum.jpg" width="212" /></a></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Lisimah - muzeul din Ephes</i></b></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">La invadatori se prezintă <b>generalul Seleuthes</b>, oferindu-și serviciile. Totul era însă doar o stratagemă. Seleuthes nu era un trădător. Îi va conduce pe macedoneni prin Bărăgan (câmpia munteană) unde aceștia vor începe să sufere în curând din cauza lipsei apei și a proviziilor. Lisimah e sfătuit să fugă, dar refuză. Într-un final, geții îi înconjoară și invadatorii devin prizonieri. Dromichete se va purta foarte bine cu intrușii. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Diodor din Sicilia ne spune că:</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>“Dromichaites, regele Tracilor, arătându-i lui Lysimachus în toate privinţele că îl preţuieşte şi îl iubeşte, ba numindu-l şi tată, l-a dus împreună cu copiii în oraşul care se numea Helis (probabil prin estul Câmpiei Române). Că după distrugerea forţelor lui Lysimachus, Tracii, adunându-se în fugă la un loc strigau să fie adus în mijlocul lor regele prins, ca să-l înveţe minte, fiindcă ar trebui ca mulţimea, care a participat la primejdii, să aibă oarecari drepturi şi asupra prinşilor, dar Dromichaites, opunându-se pedepsirii regelui, le arătă soldaţilor că era în interesul lor să-l cruţe pe (acel) om. Căci eliminându-l pe el, alţi regi aveau să pună mâna pe statul său, poate încă şi mai de temut decât cel de dinainte; pe când dacă el scapă, ei vor obţine recunoştinţa pe care cel cruţat le-o datorează Tracilor, şi vor lua înapoi fără nici un pericol cetăţile care mai înainte erau ale Tracilor. Şi convingând mulţimea, Dromichaites îi căută printre cei prinşi pe prietenii lui Lysimachus şi pe cei care se ocupau cu slujirea lui şi-i duse la regele prins. După acestea, săvârşind împreună cu ei o jertfă, îi luă la ospăţ pe Lysimachus cu prietenii săi şi cu cei mai de seamă dintre Traci. Pregăti două locuri de ospătare, aşternând pentru cei din jurul lui Lysimachus un aşternut regesc din cele capturate, iar sieşi şi prietenilor lui o saltea obişnuită de paie. Tot astfel, fură gătite două mâncări, pentru aceia o mulţime de felurite bucate aşezate pe o masă de argint, iar Tracilor legume şi carne foarte simplu gătită, pe o tavă obişnuită de lemn aşezată pe masă în faţa lor. La sfârşit, lor le puse vinul în potire de argint şi de aur, iar celor care erau cu el în potire de corn şi de lemn, cum aveau Geţii obiceiul. Iar la sfârşitul mesei, umplându-şi cel mai mare dintre cornuri şi numindu-l pe Lysimachus ‘tată’, îl întrebă care ospăţ i se pare lui că fusese mai regesc, cel macedonean ori cel trac. Iar Lysimachus, răspunzând că cel macedonean, zise: “Atunci de ce ai părăsit astfel de obiceiuri şi traiul strălucit, ba şi o slăvită domnie, dorindu-ţi să ajungi la oameni barbari, care trăiesc o viaţă de fiară, şi într-o ţară cu ierni grele, ce duce lipsă de cele de zi cu zi şi te-ai străduit prosteşte să-ţi duci forţele în astfel de locuri în care e învederat că o putere străină nu are cum să supravieţuiască?”</i></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>Iar la acestea răspunse din nou Lysimachus că din cauză că n-a ştiut cele legate de această expediţie, dar că pe viitor se va dovedi un aliat fidel şi va răsplăti mărinimia, ca să nu rămână în urma celor ce i-au făcut bine. Încuviinţându-l cu dragă inimă, Dromichaites luă înapoi ţinuturile cucerite de cei care erau cu Lysimachus şi, încoronându-l cu diademă, îl lăsă să plece.” <br /><br />Înțelepciunea cu care Dromichete a rezolvat conflictul cu Lisimah a avut un mare răsunet în lumea antică. Numeroși istorici greci au consemnat-o. Frumoasei epoci a lui Dromichete îi va urma însă o epocă de scădere și tulburare. În spațiul carpato-danubiano-pontic se vor instala celții iar până la Burebista nu vom mai avea o personalitate atât de importantă precum cea a lui Dromichete.</i></span><br />
<div style="background-color: white; box-sizing: border-box; color: #222222; font-family: "Noticia Text"; font-size: 19px; line-height: 27px; margin-bottom: 26px; overflow-wrap: break-word;">
Sursa: http://www.istorie-pe-scurt.ro/</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEix_jxhHPMYWyJvfLTAlP20eojpkD5h3phpHp-JWcPWJmnGQgu-ekPyEpXUhg9zwzyojYBH8sgglqWQhLox67-YlUkcZN6oqOOS4XoXRlPF5T8RziDvKpUKHu3_1oEApoCEEdohf_-Kf3c/s1600/getii+in+lupta+cu+macedonenii.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="587" data-original-width="696" height="269" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEix_jxhHPMYWyJvfLTAlP20eojpkD5h3phpHp-JWcPWJmnGQgu-ekPyEpXUhg9zwzyojYBH8sgglqWQhLox67-YlUkcZN6oqOOS4XoXRlPF5T8RziDvKpUKHu3_1oEApoCEEdohf_-Kf3c/s320/getii+in+lupta+cu+macedonenii.png" width="320" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="background-color: white; color: #222222; font-family: "noticia text"; font-size: 19px;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: white;"><b><span style="color: #660000;">298.</span></b><span style="color: #222222;"> Moartea lui Casandru declanșează în Macedonia un război civil, din care <b>Demetrios Poliorcetul (Poliorketes)</b> iese învingător în 294.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #222222; font-size: large;"><span style="background-color: white;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: white;"><b><span style="color: blue;">288.</span></b><span style="color: #222222;"> Încercarea lui Demetrios de a redobândi posesiunile din Asia, pierdute în urma bătăliei de la Ipsos, duce la <b>constituirea unei coaliții între Lisimah, Ptolemeu și Pirus, regele Epirului</b>. Demetrios este izgonit din Macedonia, iar Lisimah ocupă și tronul macedonean.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #222222; font-size: large;"><span style="background-color: white;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: white;"><b><span style="color: #134f5c;">283.</span></b><span style="color: #222222;"> Moartea lui Ptolemeu I Soter, suveranul Egiptului.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #222222; font-size: large;"><span style="background-color: white;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: white;"><b><span style="color: purple;">281 februarie.</span></b><span style="color: #222222;"> Bătălia de la Kurupedion (în Lidia, în apropiere de Magnesia pe Sipylos), Lisimah este înfrânt și ucis de către Seleucos.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #222222; font-size: large;"><span style="background-color: white;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: white;"><b><span style="color: #990000;">280.</span></b><span style="color: #222222;"> Moare asasinat unul dintre diadohi, <b>Seleucos</b>. Pe teritoriul fostului imperiu al lui Alexandru cel Mare s-au cristalizat trei state: </span><b style="color: #222222;">Regatul Seleucid</b><span style="color: #222222;"> în Orientul Apropiat și Mijlociu, </span><b style="color: #222222;">Regatul Lagid</b><span style="color: #222222;"> în Egipt,</span><b style="color: #222222;"> Macedonia</b><span style="color: #222222;"> în Peninsula Balcanică. Scena politică este ocupată de </span><i style="color: #222222;">epigoni</i><span style="color: #222222;"> (”descendenți”), reprezentanții dinastiilor întemeiate acum.</span></span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIxYMfQDxFeYd7KLkelkz7T_Wtmyf8q99_4_97PPXlEMLfV43-aB-4azFw7CkjSOkFo7XjPMgeTrDPsp1_0YpQag0FoADioJVu0V8L0lfvJTX6bnFJeSV5RnqBPTnEAM3MulsRdLqnTwI/s1600/Seleuco_I_Nicatore.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIxYMfQDxFeYd7KLkelkz7T_Wtmyf8q99_4_97PPXlEMLfV43-aB-4azFw7CkjSOkFo7XjPMgeTrDPsp1_0YpQag0FoADioJVu0V8L0lfvJTX6bnFJeSV5RnqBPTnEAM3MulsRdLqnTwI/s320/Seleuco_I_Nicatore.JPG" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">Seleucos Nicatores</span></i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgR-OK92bM5CUJQlFZEy9CaqY1c8MvyMcKYOGDQUpflpvonpJx3voXWM0jCu5kGLDWy5C1bd4NvfgT1Y_poZWdGkt3y6CZr55CodvSf96bKrvy2JT7OpXVZl7-2085_jbuVC8ExK_YaoSY/s1600/seleucid.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="383" data-original-width="450" height="544" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgR-OK92bM5CUJQlFZEy9CaqY1c8MvyMcKYOGDQUpflpvonpJx3voXWM0jCu5kGLDWy5C1bd4NvfgT1Y_poZWdGkt3y6CZr55CodvSf96bKrvy2JT7OpXVZl7-2085_jbuVC8ExK_YaoSY/s640/seleucid.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: purple; font-size: x-large;"><b>Completare:</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdps1hyphenhyphenYS8Co3HiU9EmFOy9rmprqRypltEuE6SM3zqbwcPXRZVuJUwYCKaSs8wzzH9zMsWbUe1-2uWBjPeU1HRY-LngIsFzoA8YcrpfWlPbhh89jH3XH3PFOh5TzY1exMAXa-wDvAWBBo/s1600/Alexandru+Macedon+bust.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="800" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdps1hyphenhyphenYS8Co3HiU9EmFOy9rmprqRypltEuE6SM3zqbwcPXRZVuJUwYCKaSs8wzzH9zMsWbUe1-2uWBjPeU1HRY-LngIsFzoA8YcrpfWlPbhh89jH3XH3PFOh5TzY1exMAXa-wDvAWBBo/s320/Alexandru+Macedon+bust.JPG" width="256" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Bustul lui Alexandru cel Mare făcut de către sculptorul atenian Leochares, 330 î.Hr., Muzeul Acropole, Atena. </i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<div><div class="l9j0dhe7" id="jsc_c_h5" style="position: relative;"><div class="l9j0dhe7" style="position: relative;"><div><div class="rq0escxv a8c37x1j rz4wbd8a a8nywdso" style="box-sizing: border-box; padding-left: 0px; padding-right: 0px;"><div class="gzo72d92 bzfalb6c stjgntxs ni8dbmo4 l82x9zwi uo3d90p7 pw54ja7n ue3kfks5 aypy0576 s1tcr66n maa8sdkg l6v480f0" style="border-bottom: 1px solid var(--divider); border-left: 1px solid var(--divider); border-radius: 8px; border-right: 1px solid var(--divider); border-top: 1px solid var(--divider); margin-left: 13px; margin-right: 13px; overflow: hidden;"><div><div><div dir="auto"><div dir="auto"><div class="ecm0bbzt hv4rvrfc ihqw7lf3 dati1w0a" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message" style="padding: 4px 16px 16px;"><div class="j83agx80 cbu4d94t ew0dbk1b irj2b8pg" style="display: flex; flex-direction: column; margin-bottom: -5px; margin-top: -5px;"><div class="qzhwtbm6 knvmm38d" style="margin-bottom: 5px; margin-top: 5px;"><span class="d2edcug0 hpfvmrgz qv66sw1b c1et5uql lr9zc1uh a8c37x1j fe6kdd0r mau55g9w c8b282yb keod5gw0 nxhoafnm aigsh9s9 d3f4x2em iv3no6db jq4qci2q a3bd9o3v b1v8xokw oo9gr5id hzawbc8m" color="var(--primary-text)" dir="auto" style="display: block; line-height: 1.3333; max-width: 100%; min-width: 0px; overflow-wrap: break-word; word-break: break-word;"><div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="margin: 0px; overflow-wrap: break-word;"><div dir="auto" style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: large;">Până la Constantin cel Mare (Constantin Paleologu), religia creștină nu a existat. Era doar o sectă ce ajunsese să propovăduiască și la Roma, acolo unde oricine era lăsat să se manifeste și să-și expună ideile din cauza toleranței prea mari a romanilor, care se ghidau după ideea: trăiește și lasă-l și pe altul să trăiască. Din cauză că erau buni cu sclavii și animalele și în general blajini, lăsându-se omorîți de tot felul de ”înfierbîntați” fără să opună rezistență, creștinii au început să aibă tot mai mulți adepți în rîndul celor săraci. Și așa, cu timpul, numărul lor a crescut tot mai mult la Roma, deși romanii nu renunțaseră încă la zeii lor, însă erau indiferenți față de teoriile sectei creștinilor și ale altor grupări religioase. Până la Constantin cel Mare, creștinii erau omorîți, de cele mai multe ori din amuzament, așa că e exclus să fi avut o bază teoretică și mai ales o colecție de scrieri religioase. Le-ar fi fost distruse oricum. Ei predicau prin viu grai și atît.</span></div><div dir="auto" style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: large;">Iisus este acum recunoscut de istorici ca fiind palestinian, fiind în realitate născut în Galileea. De greci, palestinienii erau legați încă de pe vremea cînd Palestina a fost cucerită de Alexandru Macedon, fără lupte, în anul 332 î.e.n. (332 BC). După moartea lui Alexandru și împărțirea imperiului între generalii săi, Palestina este inclusă în hotarele Egiptului ptolemeic. La Alexandria, în acest timp, se constituie o importantă comunitate evreiască; aici sunt traduse în limba greacă, în jurul anului 200, cea mai mare parte a scrierilor Vechiului Testament. Dar de aici și pînă la elaborarea Bibliei în forma actuală e cale lungă și au avut loc multe dispute, inclusiv pentru interzicerea cultului lui Iahve impus de Moise și de scrierile Vechiului Testament. Biblia originală a fost scrisă în limba greacă. Nicio Biblie nu a fost scrisă în ebraică sau aramaică. Evreii au tradus primele 5 capitole din Tora, din ebraică în greacă, la rugămintea grecilor și fac parte din Vechiul Testament (așa-numita Septuaginta). Interpretările textelor prin asociere cu semnificația cuvintelor în limba ebraică, în restul Bibliei în afară de câteva capitole din Vechiul Testament, nu face decît să ne deruteze. Iată că și Wulfila a tradus Biblia din limba greacă în limba gotă în anul 341, deci nu din ebraică. </span></div><div dir="auto" style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjLgZNd2EhtUegx3it3oK6r1kavgdzgr7i2RDvf6EOqhIaviqBieefR8sxxv0eXH8t3nC8VgCW3Tj4nWuWi4Ri_3TH2f5eiMbgsbY9puVEybE-NJkz-ity6LYBE6r6_RGd44X31XVnoeBact1azbTT59PprhHHcdIAJTlxbVrjASkQjhBcxDz1dxQXb=s1390" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1390" data-original-width="1183" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjLgZNd2EhtUegx3it3oK6r1kavgdzgr7i2RDvf6EOqhIaviqBieefR8sxxv0eXH8t3nC8VgCW3Tj4nWuWi4Ri_3TH2f5eiMbgsbY9puVEybE-NJkz-ity6LYBE6r6_RGd44X31XVnoeBact1azbTT59PprhHHcdIAJTlxbVrjASkQjhBcxDz1dxQXb=s320" width="272" /></a></div></div><div dir="auto" style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></div><div dir="auto" style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><i>Episcopul arian got Wulfila (c. 310-383) începe să predice în rândul goților de la Nordul Dunării, apoi traduce Biblia din greacă în limba gotă (a fost creatorul alfabetului gotic). După Wulfila, creștinismul, sub forma sa ariană, începe să se răspândească la popoarele germanice de la hotarele Imperiului Roman. Vizigoții adoptă arianismul după așezarea lor pe teritoriul imperiului (382/395), vandalii în timpul șederii în Spania (409/429), burgunzii după 413, iar ostrogoții între 456/472. După condamnarea definitivă a arianismului ca erezie în 381, de către împăratul Theodosius I, religia îmbrățișată de triburile germanice constituie încă o sursă a antagonismului dintre acestea și autoritățile romane.</i></span></div><div dir="auto" style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><i><br /></i></span></div><div dir="auto" style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><span style="font-family: inherit; font-size: large;">Ce surse de inspirație au avut cînd au elaborat Biblia greacă nu se știe exact, din moment ce a fost incendiată Marea bibliotecă din Alexandria, care a ars aproape în întregime. Înainte a existat Biblia romană, care a fost retrasă la porunca împăratului Constantin Paleologu (Dumnezeu știe de ce i-au zis cel Mare) și care a trimis ostașii să scotocească în tot imperiul pentru a aduna și a arde acele biblii și, ulterior, tot la porunca lui a fost răspîndită biblia concepută de acel colectiv de scribi greci în colaborare cu evreii. Asta s-a întîmplat în perioada cînd Imperiul Roman de Apus decăzuse atît de mult încât li se ardeau templele și școlile, profesorii erau lăsați să moară de foame, li se stricau străzile frumos pavate, palatele erau jefuite și arse, patricienii bogați erau alungați din vilele lor, Roma era sub ocupația unor hoarde de migratori pletoși, murdari și foarte agresivi, comerțul încetase de tot, vechile porturi se ruinau și toată Europa ajunsese într-o barbarie. În răsărit Constantinopolul a continuat, încă timp de 1000 de ani, să fie capitala unui imperiu, dar imperiul acesta nu mai putea fi socotit european, toate interesele lui legându-l de răsărit. În acest context s-a dorit a se șterge orice urmă romană, s-a renunțat inclusiv la alfabetul roman, limba greacă a luat tot mai mult locul limbii latine, legile romane erau acum scrise cu caractere grecești și aplicate de magistrații greci. Prin urmare s-a ajuns și la înlocuirea bibliilor romane cu altele, grecești. De aceea în toată Biblia sunt amintiți frecvent iudeii și grecii (elinii), </span><span style="font-family: inherit; font-size: large;">plus că în Macabei (cele 3 capitole) este redată istoria din timpul lui Alexandru Macedon și a urmașilor săi. Și să nu uităm că Alexandru Macedon a fost fiul pământean al Olimpiei și al unicului zeu cunoscut în viață, care a mai luat contact cu pămîntenii și care a trăit pe Muntele Olimp (legendă sau adevăr?!?), numit Zeus. Toate au o legătură! Pentru că din grabă, Alexandru a rostit un ordin în limba valahilor și toată lumea și-a dat seama de adevărata lui origine. Iar apoi s-a aflat că mama lui - Olimpia, era fiica marelui rege al getilor. Unii istorici susțin însă că era din Epir.</span></div><div dir="auto" style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;"><span style="font-family: inherit; font-size: large;"><br /></span></div><div dir="auto"><div class="separator" style="clear: both; font-family: inherit; text-align: center; white-space: pre-wrap;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdmLMRaywrDkpwBG84DUNoXu3AvGAZDqaHyzNpQWgpt8ps1nwyxj_ToIv3WiU14ptUiqt7Sf-K66BAe3R7T6S2YHDgYiyUN2VWswdK5NXLFRPbQAvsl8dMqMqy7Lgyi-L9UTrYy1vIoe-WYni8jil_L9UJk76r71sAlwh3-NbOCzCMKYdX2cawxHUr2X8/s400/Alexandru%20Makedon%20Istanbul_-_Museo_archeol._-_Alessandro_Magno_(firmata_Menas)_-_sec._III_a.C._-_da_Magnesia_-_Foto_G._Dall'Orto_28-5-2006_b-n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdmLMRaywrDkpwBG84DUNoXu3AvGAZDqaHyzNpQWgpt8ps1nwyxj_ToIv3WiU14ptUiqt7Sf-K66BAe3R7T6S2YHDgYiyUN2VWswdK5NXLFRPbQAvsl8dMqMqy7Lgyi-L9UTrYy1vIoe-WYni8jil_L9UJk76r71sAlwh3-NbOCzCMKYdX2cawxHUr2X8/s320/Alexandru%20Makedon%20Istanbul_-_Museo_archeol._-_Alessandro_Magno_(firmata_Menas)_-_sec._III_a.C._-_da_Magnesia_-_Foto_G._Dall'Orto_28-5-2006_b-n.jpg" width="240" /></a></div><div style="font-family: inherit; text-align: center; white-space: pre-wrap;"><span style="font-family: inherit;"><b>Alexandru cel Mare (Makedon) - Muzeul Arheologic, anul 300 AD</b></span></div></div></div></span></div></div></div></div></div></div></div></div></div></div></div></div></div></div></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div><div style="font-family: inherit;"><div class="stjgntxs ni8dbmo4 l82x9zwi uo3d90p7 h905i5nu monazrh9" data-visualcompletion="ignore-dynamic" style="border-radius: 0px 0px 8px 8px; font-family: inherit; overflow: hidden;"><div style="font-family: inherit;"><div class="cwj9ozl2 tvmbv18p" style="color: #1c1e21; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 4px;"></div></div></div></div>
</div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Sunt multe indicii că povestea lui Iisus Hristos (Jesus Christus) din Biblie, este inspirată din viața împăratului Alexandru Macedon, având în vedere că primii creștini recunoscuți (până atunci erau prigoniți și pedepsiți) au fost elenii și tot ei au scris Noul Testament. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><span face=""helvetica" , "arial" , sans-serif" style="background-color: white; color: #1d2129; font-size: 14px; white-space: pre-wrap;"> </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Personajul Iisus ar putea fi inventat, Noul Testament o ficțiune, dar având la bază un personaj real și fapte reale: Alexandru Macedon, fiul lui Zeus, și scurta lor existență pe pământ (fiu și tată), printre oameni.</span></div><div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Există mai multe coincidențe:</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: #d5a6bd;"><b>1.</b></span> Alexandru a murit în Asia Mică, în <b><span style="color: #990000;">orașul Iisus (Issus)</span></b>, având <b><span style="color: #990000;">vârsta de 33 de ani</span></b>, în urma bătăliei din anul 323 î.Hr. Și Iisus din Biblie a murit tot la vârsta de 33 de ani.<br /><span style="background-color: cyan;"><b>2.</b></span> S-a luptat cu persanii, iar după decesul lui, toate femeile persane din anturajul lui l-au plâns și au suferit, iar soacra sa chiar s-a sinucis, după cum am arătat mai sus (s-a așezat cu fața la perete și a refuzat să mai vadă pe cineva și să mai mănânce, sinucigându-se prin inaniție). În mod similar, Iisus a fost jelit de femeile din anturajul lui, ele fiind și cele care i-au descoperit mormântul gol. <br /><span style="background-color: lime;"><b>3.</b></span> Alexandru cel Mare era macedon, de aceea i se mai spunea și Alexandru Macedon, deci era macedon, dar nu 100%. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Alexandru cel Mare nu s-a declarat niciodată vlah, dar o dată a scăpat o comandă în limba vlahilor în fața oștirii sale și atunci toți oștenii și-au dat seama de originea lui. De fapt mama lui - Olimpia, era de origine getă.</span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh66xvIm1POY86UaTACEqWU2t2zY76tFTfg5ZVoRpYHaED2P67qrwXQjNUOgFDs_qhXmpUQHrYIVUqgFnNLy5l7n1QY4Ek3yjAxUi2xQg8eUBucqnpD2aKW4TssZqoO3mhrIuYjCuizZ2XJ5RHbwiEUITFCq58E3gvdYFREjaZY1TIApQElZWqQTieb=s729" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="729" data-original-width="604" height="412" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh66xvIm1POY86UaTACEqWU2t2zY76tFTfg5ZVoRpYHaED2P67qrwXQjNUOgFDs_qhXmpUQHrYIVUqgFnNLy5l7n1QY4Ek3yjAxUi2xQg8eUBucqnpD2aKW4TssZqoO3mhrIuYjCuizZ2XJ5RHbwiEUITFCq58E3gvdYFREjaZY1TIApQElZWqQTieb=w341-h412" width="341" /></a></div></span></div><div><span style="background-color: white; color: #050505; font-family: inherit; font-size: 15px; white-space: pre-wrap;"><br /></span></div><div><span style="color: #050505;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvjS8CJFPUlHeudoZ-RV-yY-xImelF_6sudUMpNEC7mEOe7nJ9Tq5MIUDh3S7WjpmtXXiAmde_7LVxqbr-TsIc8zP806eajnZJHW0eFtHmEORfk1ESMg1TeZdj9Twl7wYkGqiZgsqJARE/s312/Dacia_82_BC.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="260" data-original-width="312" height="280" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvjS8CJFPUlHeudoZ-RV-yY-xImelF_6sudUMpNEC7mEOe7nJ9Tq5MIUDh3S7WjpmtXXiAmde_7LVxqbr-TsIc8zP806eajnZJHW0eFtHmEORfk1ESMg1TeZdj9Twl7wYkGqiZgsqJARE/w336-h280/Dacia_82_BC.png" width="336" /></a></div><br /><span style="font-size: 15px; white-space: pre-wrap;"><br /></span></span><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><i>Geții - un popor străvechi de origine tracică, care locuia în zona Dunării inferioare și câmpiile din apropiere. <br />Apărând pentru prima dată în secolul al VI-lea î.Hr., geții au fost supuși influenței scitice și au fost cunoscuți ca arcași călăreți și adepți ai zeității Zalmoxis. <b>Deși fiica regelui lor a devenit soția lui Filip al II-lea al Macedoniei în 342 î.Hr.</b>, macedonenii, sub fiul lui Filip al II-lea - Alexandru, au trecut Dunărea și au ars capitala getică șapte ani mai târziu. Tehnologia getică a fost influențată de cea a celților invadatori din secolele IV și III î.Hr. Sub Burebistas (sec. I î.Hr.), geții și dacii din apropiere au format un stat puternic, dar de scurtă durată. La mijlocul secolului următor, când romanii au câștigat controlul asupra regiunii Dunării de jos, mii de geți au fost strămutați și, nu după mult timp, referințele la geți au dispărut din istorie. Scriitorii de mai târziu au dat în mod greșit numele geților ca fiind acela de goți.</i></span></div><div><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><i><br />Ce e interesant aici?!? Păi este... Rezultă că mama lui Alexandru Macedon, zis și cel Mare, era getă, deci Alexandru era 50% get, de aceea cunoștea și limba vlahilor.</i></span></div><div><div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="background-color: white; color: #050505; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-family: inherit;"><br /></div></div>
<b style="background-color: #cc0000; font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;">4.</b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Este posibil ca ei să-l fi adorat atât de mult pe Alexandru, ale cărui fapte au rămas legendare și a cărui viață a constituit temă de dezbatere până în ziua de astăzi, încât să-l fi considerat fiul lui Dumnezeu sau chiar Dumnezeu. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: magenta;"><b>5.</b> </span>Prima Biblie scrisă descoperită, ce conținea doar o parte din Vechiul Testament, a fost scrisă în limba persană. <br /><b style="background-color: orange;">6.</b> Biblia - Noul Testament, a fost scrisă în Alexandria, oraș fondat de Alexandru Macedon, în cadrul unei Academii de studii religioase, de către un colectiv de teologi din care făceau parte evrei și eleni (greci). Dorința a fost a <b>Împăratului bizantin Constantin cel Mare (Constantin Paleologu), mai exact, a mamei lui, Elena</b>, o mare creștină.<br /><b style="background-color: orange;">7.</b> Legendele spun că <b>Olimpia, mama lui Alexandru cel Mare</b>, a fost cucerită de <b>Zeus</b> și din acea relație a rezultat Alexandru, cel care era extrem de inteligent încă de mic. El se pricepea la multe lucruri fără să-l învețe nimeni și era deosebit de ingenios. Pe vremea aceea, legendele spun că oamenii încă mai aveau contact cu ființe ce păreau venite din alte lumi, pe care îi numeau zei, iar Zeus, tată lui Alexandru, a fost unul dintre aceștia și ultimul care a mai rămas printre pământeni o vreme.<br /><b style="background-color: yellow;">8.</b> Să nu uităm că macedo-românii (makidonii) sunt aromâni sau vlahi, deci își au rădăcinile în daci, iar Imperiul Bizantin a fost al vlahilor (sau aromânilor) și se mai numea și România (Romagna). Turcii o numeau Rumelia.<br /><b style="background-color: cyan;">9.</b> Este posibil ca musulmanii să-i fi pronunțat numele Allah în loc de Alexandru? E posibil! Alexandru cel Mare a știut să taie nodul faraonilor și drept urmare a fost recunoscut ca urmaș </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">de drept divin </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">al faraonilor din Egipt, fiindu-i predat Egiptul fără luptă și, ulterior, prin cuceririle făcute, a fost recunoscut ca stăpân al Asiei Mici (Asia Minor).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b style="background-color: lime;">10.</b> Pildele lui Iisus din Biblie sunt inspirate din faptele lui Alexandru cel Mare și legende nescrise. </span><span face=""helvetica" , "arial" , sans-serif" style="background-color: #f2f3f5; color: #1c1e21; font-size: 13px;"><span style="font-family: inherit;"> </span></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">De exemplu, e scris în Noul Testament că Iisus a spus:<i> ”dacă-ți cere unul cămașa de pe tine, dă-i și haina, și dacă-ți dă unul o palmă, întoarce-i și celălalt obraz”.</i> Eu aici văd o analogie cu Alexandru: atunci când hoții i-au furat calul, pe Bucefal, el a trimis iscoade să-i găsească și să-i oblige să-l aducă înapoi, iar hoții, speriați de perspectiva unei aspre pedepse, au rămas foarte mirați când Alexandru, în loc să-i mustre, le-a dat bani și le-a mulțumit</span><span face=""helvetica" , "arial" , sans-serif" style="background-color: #f2f3f5; color: #1c1e21; font-size: 13px;"><span style="font-family: inherit;"><span style="font-family: inherit;">.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: yellow;">11.</span> În momentul când a murit, Alexandru plănuia să cucerească Peninsula Arabă, ceea ce nu s-a mai întâmplat pentru că între timp a murit. Și Iisus plănuia să meargă la arabi, dar nu a mai ajuns pentru că a fost răstignit.<br /><span style="background-color: #c27ba0;">12.</span> Alexandru cel Mare nu se despărțea de calul lui, Bucefal, care în Biblie a devenit asinul lui Iisus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="background-color: #e06666;">13.</span> Așa cum Alexandru Macedon și prietenul lui, </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Hephaestion</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, erau nedespărțiți, tot așa, și Iisus umbla peste tot însoțit de Petru.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">... </span></div>
<div><div class="_2cuy _3dgx _2vxa" style="box-sizing: border-box; direction: ltr; margin: 0px auto 28px; overflow-wrap: break-word; width: 700px;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Se mai pot găsi și alte analogii.<br /><br /><i> Zeus și Alexandru au fost asimilați, în mitologie, cu Apollo și Mythra.Poporul lui Zeus, cel care a trăit în Muntele Olymp, nu au fost altul decât cel valah. Valahii sunt cei care au viețui mulți ani în munți și au trăit din transhumanță, mai ales macedo-valahii, considerați a fi și ei daci la origine. Documentarul de față este orientat mai mult spre legendele legate de Alexandru cel Mare (Alexander The Great sau Alexandru Makidon/Macedon).</i></span></div></div>
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/V0FHh0Oa6_E/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/V0FHh0Oa6_E?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrosQI_dnVGYSIbbHg0CVJ2RyCMf48LrY_Kes2YUM6cQ59QNTPC64uyHcEE7LmW-wkQN83mgpAJqdfj2pYS4L1QkmbKja0CpwmQVJtvkAmA41QHpsSk3SeDtf8WGiTZNOY1lr47Wc1NeE/s1600/Olympia-1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="852" data-original-width="1280" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrosQI_dnVGYSIbbHg0CVJ2RyCMf48LrY_Kes2YUM6cQ59QNTPC64uyHcEE7LmW-wkQN83mgpAJqdfj2pYS4L1QkmbKja0CpwmQVJtvkAmA41QHpsSk3SeDtf8WGiTZNOY1lr47Wc1NeE/s320/Olympia-1.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Olympia - locul oracolului, reconstruit</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
Vedere a lui Altis de Olympia, restaurată. Sursa: Wilhelm Lübke, Max Semrau: Etajul istoriei artei. Paul Neff Verlag, Esslingen, ediția a 14-a 1908.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvHUzQInBgeg-Qx3V3rRJdQseqUhixDOX1ryGx8SFoyZkGWK1rBylxHlSwiSFIQ0chUefy5HhXVKqcFO3oGW9cHpQJxM48X5U3Zd5gcv2pWTfBMYOUfsx3W-z_1u_A4HCV6qvouIdWAxc/s1600/Apolo.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="554" data-original-width="697" height="317" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvHUzQInBgeg-Qx3V3rRJdQseqUhixDOX1ryGx8SFoyZkGWK1rBylxHlSwiSFIQ0chUefy5HhXVKqcFO3oGW9cHpQJxM48X5U3Zd5gcv2pWTfBMYOUfsx3W-z_1u_A4HCV6qvouIdWAxc/s400/Apolo.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqMVbtk4mFm-lx8pQHO3D1ABO9dSVWVVBDIyLwSb_a-PNj_2sd1FbWqOMXuZpx6DPhWBJo1EaqOuteRtmzgdcNf9y4mTRMHpO5j7F0V1PsNJsjuh1n5i7Z1lwH9Dkb7HljLgWjXhhTWzY/s1600/Apollo+pe+moneda+de+aur+macedoneana.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="750" data-original-width="742" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqMVbtk4mFm-lx8pQHO3D1ABO9dSVWVVBDIyLwSb_a-PNj_2sd1FbWqOMXuZpx6DPhWBJo1EaqOuteRtmzgdcNf9y4mTRMHpO5j7F0V1PsNJsjuh1n5i7Z1lwH9Dkb7HljLgWjXhhTWzY/s320/Apollo+pe+moneda+de+aur+macedoneana.jpg" width="316" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b>Macedonian Gold Stater, 359-336 î.Hr. O: <span style="color: #990000;">Apollo</span>, R: Charioteer. </b></i></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b>(Colecția numismatică Alpha Bank, Kerkyra, Corfu); în mitologie, Apolo este considerat fiul lui Zeus, așa cum era considerat Alexandru cel Mare (în fapt este unul și același).</b></i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b><br /></b><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjg8uhnOgPoOdfgElDrYRE3f1U-AN-qTF7V43mHws8nA7pQ5WEy8mAxTTDzWulnUJoAqui3JAI97a2wvHaFTqB_xSIlakxycvv2eEB8tjT3KXlbmxx4OSnW1R2eznY-J9QxjTI82EwGcoiolOPu0ncCjPJxvBb9Kl1vgKKd_i8beCijO2ymvLc5Iz-biRM/s990/Alexander-Helios_Capitolini.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="990" data-original-width="653" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjg8uhnOgPoOdfgElDrYRE3f1U-AN-qTF7V43mHws8nA7pQ5WEy8mAxTTDzWulnUJoAqui3JAI97a2wvHaFTqB_xSIlakxycvv2eEB8tjT3KXlbmxx4OSnW1R2eznY-J9QxjTI82EwGcoiolOPu0ncCjPJxvBb9Kl1vgKKd_i8beCijO2ymvLc5Iz-biRM/s320/Alexander-Helios_Capitolini.jpg" width="211" /></a></div>Alexandru cel Mare (Makedon) reprezentat ca zeul Helios (Capitolini)<br /></i></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBfdXP9a2Dps3RpkuwNT849XsEQvnbAQrBiqVe-htaLR3iY8azCrozQ0ONdcAFIhdBsgoDhMDZHY3Xwv9io0DBdJtyffpy2YlRkfB1BEvPC4AiKfnnY0U5Vu0jiYnYuZK7UrGk3ykpp7s/s1600/Byzantine_Empire_animated.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="370" data-original-width="800" height="296" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBfdXP9a2Dps3RpkuwNT849XsEQvnbAQrBiqVe-htaLR3iY8azCrozQ0ONdcAFIhdBsgoDhMDZHY3Xwv9io0DBdJtyffpy2YlRkfB1BEvPC4AiKfnnY0U5Vu0jiYnYuZK7UrGk3ykpp7s/s640/Byzantine_Empire_animated.gif" width="640" /></a></div>
<div style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><b>Imperiul Bizantin - continuatorul Imperiului Roman</b></i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvAwH9Pu0r0lpdr4pT5vOC2M-O_Rav4Lm2C5qNDzXtqw-plCa-zbN712_FA4oyEma-mpXfRCfs3doPIlLNMEay4mknmn6cemdwv1DDQcYTCwQZ43okmPNPtt8mDmMuHuv4nqgvekbFyGg/s1600/bizantine+empiremiddleeastad750.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="422" data-original-width="500" height="337" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvAwH9Pu0r0lpdr4pT5vOC2M-O_Rav4Lm2C5qNDzXtqw-plCa-zbN712_FA4oyEma-mpXfRCfs3doPIlLNMEay4mknmn6cemdwv1DDQcYTCwQZ43okmPNPtt8mDmMuHuv4nqgvekbFyGg/s400/bizantine+empiremiddleeastad750.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><b><br /></b></i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitDH2fGIPHjwKwyAiSwru00hDq6E0dH3lFhQO_kVWgAGqB8IJpGcjAqPdNtOfafj_8fUlwz6OlJfFJxGUo7kRXWZesihR3hy2INwKQ5Y5DNJR9_zSLMDObB3ixJTC4OO-YSawSaqwwusQ/s1600/colonii+grecesti+in+perioada+arhaica.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="726" data-original-width="1280" height="362" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitDH2fGIPHjwKwyAiSwru00hDq6E0dH3lFhQO_kVWgAGqB8IJpGcjAqPdNtOfafj_8fUlwz6OlJfFJxGUo7kRXWZesihR3hy2INwKQ5Y5DNJR9_zSLMDObB3ixJTC4OO-YSawSaqwwusQ/s640/colonii+grecesti+in+perioada+arhaica.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>Colonii grecești în perioada antică</i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaaUZcs2JLVeCObFT4L_-PxLAykHQ9DGRlxvZHM1KkwdyC5lzWX0xeKekKLgn_0KFe6Ml3N4vcvqaDoqmC5RlXnj7U-MyxMl6ZrS20-aFEMqFBTQ5rbIpQt3vn4ZdRdoLoVJMO1TaePHc/s1600/Colonii+grecesti+si+feniciene+in+sec+4+BC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="729" data-original-width="1280" height="364" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaaUZcs2JLVeCObFT4L_-PxLAykHQ9DGRlxvZHM1KkwdyC5lzWX0xeKekKLgn_0KFe6Ml3N4vcvqaDoqmC5RlXnj7U-MyxMl6ZrS20-aFEMqFBTQ5rbIpQt3vn4ZdRdoLoVJMO1TaePHc/s640/Colonii+grecesti+si+feniciene+in+sec+4+BC.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2YRDfKoWtEGrw5eTJQEpitHxq_7lIgaQrjTSDj0G6xDM8sgQkt7FILhgSQQFkTljDbGnQ39DiH37ZKOf_AxVC0d4siMt-VDwiYSbLg8doK0tEeb5F_9Oh-Hv77nm54wjOGvuSlxbdMNI/s1600/Statuia+colosala+a+lui+Constantin+cel+mare.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2YRDfKoWtEGrw5eTJQEpitHxq_7lIgaQrjTSDj0G6xDM8sgQkt7FILhgSQQFkTljDbGnQ39DiH37ZKOf_AxVC0d4siMt-VDwiYSbLg8doK0tEeb5F_9Oh-Hv77nm54wjOGvuSlxbdMNI/s400/Statuia+colosala+a+lui+Constantin+cel+mare.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i>Statuia colosală a Împăratului bizantin <b>Constantin cel Mare </b></i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i>(capul rămas- Muzeul Capitoliului)</i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i><br /></i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Împăratul bizantin Constantin cel Mare</b>, din motive politice și personale, <span style="color: #990000;">a acordat Bisericii recunoaștere oficială</span>. Devenit singurul stăpân al Romei, i-a autorizat prin Edictul de la Milano (<b>313</b>) pe creștini să-și practice cultul în tot imperiul și le-a restituit bunurile confiscate până atunci.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Deși nu a fost botezat (va fi botezat înainte de a muri, conform obiceiului epocii), Constantin se va considera însărcinat de Dumnezeu cu misiunea de căpetenie a poporului creștin și va interveni direct în viața Bisericii. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În anul<b> 314</b> (Conciliul de la Arles), a luat atitudine în schisma donatiștilor, care refuzau să-i recunoască pe creștinii trădători ai Bisericii în timpul persecuțiilor (schisma durează totuși un secol și, ca urmare, vandalii distrug bisericile din Africa). În anul 321, a poruncit ca ziua Învierii lui Iisus Hristos, duminica, să fie zi de odihnă.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În anul <b>325</b>, a convocat adunarea episcopilor în cadrul Sinodului de la Niceea, lângă actualul Istanbul, pentru a <span style="color: #990000;">condamna erezia preotului Arie </span>(cel ce crease cultul creștin arian), care contesta divinitatea lui Iisus Hristos. Cu această ocazie, a fost redactat un jurământ de credință, <span style="color: #990000;">Simbolul de la Niceea</span>, care se află la baza actualului <b>Crez</b>. Constantin a jucat un rol decisiv în construirea a numeroase bazilici și biserici în marile cetăți ale imperiului și în locurile sfinte din Palestina.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Grigore din Nissa (332 - 394), Evagrie Ponticul (345 - 399), Ioan Hrisostomul (”Gură de Aur”, cca 344 - 398 / 407), iar în lumea romană Ioan Cassian (cca 365 - 435), Augustin, <span style="color: #990000;">Ieronim (cca 347 - 419, cel care a tradus Biblia în latină)</span>, Ambrozie de Milano, Martin de Tours (316 - 397) și mulți alții au fost mari literați și teologi care au pus bazele unei întregi culturi religioase organizate în jurul credinței și a vieții spirituale, o cultură care îmbrățișa viața în toate aspectele sale.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMJ5ig7GGaxmsID5MS-rrpfCtHlkttTvwuus97gK4a3Pq8-8YZmafMA2wCTZ_OC_8zVgfcZG6y6SO_g1L4IaBLR3xlMkkQBeKBhy4e-cS17iWdsAXLsos1PbPrj3uSwXZYhlfXWNentzc/s1600/harta+valahi+1020.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="797" data-original-width="960" height="530" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMJ5ig7GGaxmsID5MS-rrpfCtHlkttTvwuus97gK4a3Pq8-8YZmafMA2wCTZ_OC_8zVgfcZG6y6SO_g1L4IaBLR3xlMkkQBeKBhy4e-cS17iWdsAXLsos1PbPrj3uSwXZYhlfXWNentzc/s640/harta+valahi+1020.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta la anul 1020, înainte de marea schismă care a împărțit creștinii în două</i></b></span></div>
</div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b><br /></b></i></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Pe această temă mai puteți citi și: </i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/LUMEA%20ELENISTIC%C4%82%20-%20MACEDONIA" target="_blank">LUMEA ELENISTICĂ - MACEDONIA</a></i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/Cre%C8%99tinism.%20DESPRE%20RELIGIILE%20GRECO-ROMANE%20%C8%98I%20%C3%8ENCEPUTUL%20CIVILIZA%C8%9AIEI%20%C3%8EN%20EUROPA" target="_blank">Creștinism - RELIGIILE GRECO-ROMANE ȘI ÎNCEPUTUL CIVILIZAȚIEI ÎN EUROPA</a></i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><br /></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000;"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; ”Originile creștinismului” - Julien Reis; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000;"><b><i><br /></i></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000;"><b><i style="background-color: yellow;">Completarea îmi aparține în totalitate și reprezintă ipoteze și concluzii personale.</i></b></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000;"><b><i style="background-color: yellow;"><br /></i></b></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2019 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-41400761341530014462019-03-16T07:38:00.087+02:002024-01-08T23:05:36.778+02:00LUMEA ELENISTICĂ - ORIGINEA ȘI ISTORIA VALAHILOR<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj943YcXutJGXYG57GdD7U_gsDYfkRjOtaJvvR0_1euUo4J9IP7UwQHFoOHK_EVOQOWpTM88gFXGmz0tMJ3DzYs5qJXz2w1fbLI_dOI0WvdMA8tzI5lsjvGsUTTEdRu_vMHgLf5ayBsPfM/s1600/aromanianssarakatsani.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="592" data-original-width="980" height="241" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj943YcXutJGXYG57GdD7U_gsDYfkRjOtaJvvR0_1euUo4J9IP7UwQHFoOHK_EVOQOWpTM88gFXGmz0tMJ3DzYs5qJXz2w1fbLI_dOI0WvdMA8tzI5lsjvGsUTTEdRu_vMHgLf5ayBsPfM/s400/aromanianssarakatsani.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><br />
<div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Petre Țuțea:</b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span>
<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>„Aromânii sunt români absoluți!</b>”</span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span>
<br />
<div style="text-align: center;">
</div>
<div>
<div><div><span style="font-family: times; font-size: large;">Numele <b>Vlachos</b> la modul general se poate referi la una din următoarele: </span></div><div><ul><li><span style="font-size: large;"><span style="font-family: times;">membru al grupului de populație numit </span><b><span style="font-family: times;">vlahi</span></b></span></li><li><span style="font-size: large;"><span style="font-family: times;">Mitros Vlachos</span><span style="font-family: times;"> ( cunoscut și ca Mitre Panturov, 1873 - 1907,) a fost un comitatzi bulgar de origine vlahă, care a acționat ca și căpetenie în regiunea Macedoniei la începutul secolului al XX-lea.</span></span></li><li><span style="font-family: times; font-size: large;">lipa (pește - pentru că erau mari amatori de pește)</span></li><li><span style="font-size: large;"><span style="font-family: times;">Vlachos (districtul Aradippou)</span><span style="font-family: times;">, un district al municipiului Aradippou din Cipru.</span></span></li></ul></div></div><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Aromanienii (aromânii) sunt un grup etnic originar din sudul Balcanilor, care trăiesc în mod tradițional în nordul și centrul Greciei, în Albania Centrală și de Sud, în Republica Macedonia, în sud-vestul Bulgariei, în Serbia, Croația și România. Ei fac parte din grupul de populație numit vlahi.<br /><br /> În literatura bizantină, de obicei, e folosit cu predilecție termenul de „vlah“, care este același lucru cu aromanian sau aromân (român).<br /> Germanii i-au numit pe unii oameni de limbă latină ”Valah” sau ”Wallach”. Termenul de ”vlah” poate fi de origine germană sau slavă, dar este folosit și cel de ”blachi” în latina medievală, desemnând mai mult dacii negri (black dacians), care aveau tenul mai închis la culoare. Alți vorbitori de origine celtică sau latină folosesc alți termeni în legătură cu vlahii, cum ar fi ”valon” în Belgia, ”Welsh” în limba engleză, în poloneză Wloch, Olasz (olah) în limba maghiară, valahi în limba rusă. <br /><br />În Grecia, cuvântul Vlachos (cu B majuscule, pentru că grecii înlocuiesc B cu V și invers, în limba lor) este folosit pentru a desemna vorbitorii de limbă vlahă (Armanoi) sau vorbitorii de vlahmoglenitic. Odată cu declinul limbii, observat în ultimele decenii, cuvântul se referă acum și la cei care provin din familii vorbitoare de limba vlahilor, fără ca ei înșiși să cunoască și să vorbească neapărat vlaha.<br /><br />În unele zone din Balcani, cuvântul Vlachos însemna în general creștinul ortodox, indiferent de limbă.</span></div><div><div><br /></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span style="color: #990000; font-family: "Linux Libertine", Georgia, Times, serif; font-size: large;">Originea cuvântului „Vlah” conform cercetărilor istorice</span></div><div><span style="font-family: "Linux Libertine", Georgia, Times, serif; font-size: x-large;"><br /></span></div><span style="font-family: times; font-size: large;">Cercetările istorice nu au ajuns la o concluzie general acceptată cu privire la originea cuvântului, iar lipsa unanimității este într-o oarecare măsură legată de diferitele opinii care există despre originea vlahilor. Numele <span style="color: #990000;">Vlachos</span> este vag, cu o regulă generală că înseamnă <span style="color: #990000;">vorbitorul latin</span>. Principalele opinii dezvoltate cu privire la etimologia termenului sunt:<br /><ul style="text-align: left;"><li><span style="font-family: times;">De la cuvântul proto - </span><span style="font-family: times;">german</span><span style="font-family: times;">, de rădăcină celtică, „Walha” mai târziu „walch” sau „welsch”, cu care vechii germani i-au identificat pe romani și în general pe popoarele care fuseseră integrate politic și cultural în lumea romană, care de asemenea înseamnă străină, negermanică </span><a href="https://el.wikipedia.org/wiki/%CE%93%CE%B5%CF%81%CE%BC%CE%B1%CE%BD%CE%AF%CE%B1">,</a><span style="font-family: times;"> dar vorbitoare de latină și se referă la toate populațiile indigene latinizate (de obicei celții) ale Imperiului Roman, așa cum se poate vedea din numele unor regiuni precum Wallonie în Belgia, Cornwall și Țara Galilor în Marea Britanie, Wallis în Elveția, Țara Românească în România.<span style="font-size: x-large;"> </span></span>Apoi a fost adoptat de majoritatea popoarelor care aveau populații învecinate vorbitoare de latină și, astfel, etimologia corespunzătoare provine din cuvântul slav vechi vlah, care înseamnă străin, non-slav, non-sârb dar vorbitor de latină. Împrumutarea lui de la slavii medievali are ca rezultat transformarea sa fonetică în Vlah. În această formă, evoluează într-un termen care identifică populațiile din sud-estul Europei care vorbesc diferite forme ale limbii balcanico-romane, adică dialectele neolatine ale zonei balcanice.</li></ul></span><span style="font-family: times; font-size: large;"><ul style="text-align: left;"><li>De la termenul egiptean „felah” (=fermier), cel care se angajează în muncă agricolă. În special, coloniștii evrei care au fugit în Egipt din cauza foametei s-au numit fermieri (Semitisti fallah) deoarece cultivau câmpurile care se aflau în apropierea granițelor care le fuseseră acordate de autoritățile egiptene. Succesorii ptolemeici i-au numit oficial fermieri, dar în mod colocvial fellah cu adăugarea terminației grecești -οs, schimbând semnul inițial φ în echivalentul b mijlociu și transformându-l în valachos. Romanii au păstrat tipul Valahus și Vlachus ca termen pe care l-au introdus în administrarea statului roman care se reformase și în instituția colonizării romanilor în ținuturile ocupate de romani.</li><li>Este o dezvoltare a cuvântului Vlihi ( doric vlacha ) care înseamnă pată.</li><li>Provine de la cuvântul Volcae, un trib celtic care se învecina cu rasele germanice și cu acest nume germanii numeau orice vorbitor de latină.</li><li>Din combinația cuvintelor vales ( =vale ) și aqua ( =apă ), o mostră a ocupației vlahilor cu creșterea și îngrijirea animalelor.</li><li>Din latinescul ”villicus” care însemna pentru romani ”fermierul”.</li></ul></span><div><span style="font-family: helvetica; font-size: medium;">În limbajul de zi cu zi, vlah (cu b mic, pron. vla-chus ) este un termen generalizat pentru cei care provin dintr-o zonă muntoasă sau rurală și se referă la cineva care vorbește cu accent sătesc. Este de obicei un termen derogatoriu și indică o lipsă de educație și atitudine. Este folosit în principal metaforic pentru cineva necivilizat, needucat și fără maniere. Expresii, zicători și proverbe au fost create ca urmare a percepției că vlahii sunt inferiori din punct de vedere cultural: ”<b>S-a purtat ca un vlah</b>„ (rudimentar, nu politicos), ”<b>Un vlah își spală șorțul și este fericit</b>” (Egina - după spălare, se șterge pe șorțul lui, pe rochie), ”<b>Un vlah nu știe ce să facă cu caviarul</b>” (neștiutor), ”<b>Dumnezeu nu este vlah</b>”, ”<b>Târziu, dar nu uitat</b>” (Macedonia), ”<b>Vlahii sunt brânza, este de ajuns</b>” (Etolia. are obiceiurile locului lui), ”<b>Noi Vlahii, ca lache</b>” (suntem spontani), ”<b>Vlahiria glorificata</b>” (numele batjocoritor al Vlahilor), ”<b>Raiul, iepurele si Vlahii, nu credem</b>” (Lasta din Arcadia, vlahii nu sunt de încredere).</span></div><div><br /></div></div></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px;"><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div><div style="text-align: center;"><span style="color: #0b5394; font-family: times; font-size: x-large;"><b>Identitatea greacă emergentă</b></span></div></div></div></blockquote><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div><div><span style="color: #0b5394; font-family: times; font-size: large;"><div style="color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><h4 style="text-align: center;"><b style="font-family: times; font-size: x-large;"><span style="color: #990000;">Cum a ajuns tribul indoeuropean al elenilor în stăpânirea grecilor!</span></b></h4><span style="font-family: times; font-size: medium;"><b>(Remarcă: Aromânii mai sunt numiți și eleni, dar nu și greci).<br />(Remark: Aromanians are also called elens).</b></span><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Piramidele durau de o mie de ani și începuseră să se macine și Hamurabi, înțeleptul rege al Babilonului, era mort și îngropat de multe veacuri, când un nou trib de păstori își părăsi vetrele de pe malurile Dunării și porni spre miazăzi, ca să caute pășuni noi. Se numeau <b><span style="color: #990000;">eleni</span></b>, după numele lui <b><span style="color: #990000;">El n</span></b>, <b>fiul lui Deucalion și al Pyrrhei, singurele ființe omenești scăpate din marele potop</b>, care, cu mulți ani mai înainte, nimicise pe toți oamenii, pentru că deveniseră atât de răi, încât l-au supărat pe Zeus, puternicul zeu din muntele Olimp. Ei au fost numiți ulterior și egeeni, fiind cei care au pus bazele Imperiului Aegeean și cei care făceau comerț pe corăbii, transportând mărfuri din Canaan și până în insula Scilly. Ajunseseră atât de departe pe ape încât erau aproape pe punctul de a descoperi America. Încă mai există o comunitatea în Macedonia de Nord care vorbește limba aegeană.</span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Despre <b>grecii</b> aceștia de demult nu se cunosc multe lucruri. </span></div><div><br /></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Tucidide - </b></span><span style="font-family: georgia; font-size: large;">care a fost un om politic și istoric atenian si care ne-a scris despre căderea Atenei - vorbind despre strămoșii săi, ne spune că nu erau mare lucru. Și probabil, așa era. Aveau obiceiuri foarte urâte. Trăiau ca porcii și aruncau cadavrele dușmanilor la câinii care le păzeau turmele. Nu aveau niciun respect pentru drepturile altora: îi măcelăreau pe băștinașii din Peninsula grecească numiți <b>pelasgi</b> (urmașii lor fiind astăzi locuitori ai regiunii Thessaloniki), le prădau gospodăriile, le furau vitele, le robeau femeile și fiicele și cântau cântece lungi și nesfârșite, în care proslăveau vitejia aheilor, tribul care-i condusese pe greci în munții Tesaliei și ai Peloponezului. Dar ici și colo, vedeau pe vârful stâncilor, înaltele castele ale egeenilor și nu îndrăzneau să le atace, pentru că se temeau de săbiile și lăncile de fier ale soldaților egeeni și știau că nu puteau să-i învingă cu securile lor grosolane din piatră. Multe veacuri au tot rătăcit dintr-o vale în alta, și de pe un deal pe altul, până când a fost ocupată toată țara și astfel strămutarea lor a luat sfârșit.</span></div></div><div style="color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><div><br /></div><div><b><span style="color: #cc0000;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Cu aceasta începe civilizația greacă!</span></span></b></div><div><br /></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Țăranul grec, care avea mereu în față coloniile egeene, a fost împins până la urmă de curiozitate să-și viziteze vecinii semeți. Așa a descoperit că ar putea să învețe multe lucruri folositoare de la oamenii care trăiau între zidurile Micenei și Tirintului, și se dovedi un elev excelent. În scurtă vreme învăță să fabrice acele arme ciudate de fier, pe care egeenii le aduseseră din Babilon și din Teba. În curând pătrunse și misterele navigației și începu să construiască bărci pentru nevoile sale.</span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Când grecii au învățat tot ce se putea să-i învețe egeenii, s-au vorbit, s-au întors împotriva egeenilor și i-au alungat din insule. Apoi, s-au avântat pe mare și au cucerit toate orașele care aparțineau egeenilor. Deși era o populație barbară, mai puțin avansată, acest lucru a fost posibil deoarece ei erau împrăștiați pe toți munții și câmpiile locului cu turmele de oi, astfel că, într-o noapte, au coborât și i-au luat prin învăluire și prin surprindere pe egeeni, care nu au fost pregătiți pentru un atac, deoarece îi consideraseră prieteni. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În sfârșit, în secolul al 15-lea î.Hr., au distrus orașul Cnossos.</span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">După zece veacuri de la venirea lor, grecii erau stăpânii necontestați ai Greciei și ai Mării Egee, și ai coastelor Asiei Mici. În secolul al 11-lea î.Hr., au distrus Troia, ultima fortăreață a vechii civilizații. Așa au ajuns să aibă colonii pe toate țărmurile și să controleze comerțul și transporturile marine.</span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #351c75; font-size: large;"><b>De aici începe, cu adevărat, istoria Europei !</b></span></div><div><br /></div></div></span></div><span style="font-family: times; font-size: large;">Odată cu destrămarea Imperiului bizantin (care a mai fost numit și Rom, Romagna sau Rumelia, rolul predominant al culturii, literaturii și limbii grecești a devenit mai evident. Pentru creștinii lumii bizantine timpurii și medii, termenii Hellen și Hellenic, în general (deși nu în mod exclusiv, deoarece, în anumite contexte literare, un stil clasificator a permis o utilizare oarecum diferită) a avut o conotație negativă, semnificând mai degrabă păgân și necreștin. <br /><br />Din secolul al XII-lea, însă, în contextul unui conflict din ce în ce mai mare cu cultura vest-europeană, pe de o parte, și puterile turcești, pe de altă parte, situația s-a schimbat. Treptat, a început să se dezvolte o conștiință grecească mai conștientă, iar un interes mai mare pentru cultura "elenă", într-un sens pozitiv, a evoluat în cele din urmă. Bizantinii au început să se refere la ei înșiși nu doar ca "Romioi" - literalmente, "Roman", referindu-se la membrii Imperiului Roman estic (respectiv bizantin). <br /><br />În deceniile anterioare războiului de independență grec, grecii au început să se identifice ca "eleni" și să-și afirme identitatea cu vechea lume elenă. Printre cercurile învățate a fost cultivat un interes profund pentru trecutul clasic. Deși a existat o tradiție seculară puternică în acest sens, culminând cu ideile filozofului bizantin neoplatonist George Gemistus, cunoscut și sub numele de Plethon, care a susținut implementarea sistemului politico-filosofic descris în Republica Platon (a fost combinația dintre populara ortodoxie și puternicul anti-sentiment eclesiastic occidental, pe de o parte, cu o identitate specifică grecească, pe de alta, care a modelat națiunile bizantine înspre ei în anii amurgului imperiului). Odată cu dispariția politică a imperiului, Biserica Ortodoxă Greacă și comunitatea greacă, atât în "Grecia", cât și în Asia Mică, au continuat să cultive această identitate, precum și ideologia unui patrimoniu imperial bizantin, înrădăcinat în trecutul lor roman, dar și în trecutul grecesc clasic.</span><div>
<span style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">Aromaniana</span></b> (rrãmãneshti, armãneashti, armãneshce, "aromanian" sau limba rrãmãniascã / armãneascã / armãneshce, "limbã aromânianã"), cunoscută și sub denumirea de <span style="color: #990000;"><b>macedo-românã sau vlahã</b></span>, este o limbã românã esticã, similară cu meglenoromâna sau <b>un dialect al limbii</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b> române vorbită în sud-estul Europei</b>. Vorbitorii săi sunt numiți <b>aromâni sau vlahi</b> (un termen mai larg și un exonim cu folosință pe scară largă pentru a defini comunitățile romanice din Balcani).</span><br />
<div style="text-align: left; text-indent: 0px;">
<div class="MsoNormal">
<div style="margin: 0px;">
<div style="color: black; font-family: "times new roman"; font-size: medium; font-style: normal; letter-spacing: normal; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /><b>Aromanianul (sinonim cu aromân, vlah, voloh, valah)</b>, împărtășește multe caracteristici comune cu limba română modernă, inclusiv morfologia și sintaxa similară, precum și un mare vocabular comun moștenit din latină. </span></div>
<span style="font-family: helvetica; font-size: medium;"><br /> O sursă importantă de diferență între limbile română și aromână sunt limbile adstratum (influențele externe); întrucât limba română a fost influențată într-o mai mare măsură de limbile slave și aromâna a fost influențată mai mult de limba greacă, cu care ei s-au aflat în strânse legături de-a lungul istoriei. Practic au coexistat de-a lungul istoriei cam peste tot, inclusiv în Dacia Getică (dacii au fost românii / aromânii / vlahii, iar geții au fost dacii care trăiau în special în sud-estul Multeniei de astăzi, aproape de coloniile grecești din jurul Mării Negre și erau numiți geti de către aceștia din urmă).</span></div>
</div>
<div style="color: black; font-family: "times new roman"; font-size: medium; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><br /></div>
<div class="MsoNormal" style="color: black; font-family: "times new roman"; font-size: medium; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px;">
<b><span style="font-size: large;">Grãmustean</span></b></div>
<dl style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.2em;"><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Tatã a nostu, tsi eshtsã tu tseru,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>s'ayiseascã numa a Ta,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>s'yinã amirãriljea a Ta,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>si facã vrearea a Ta,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>cumu tu tseru, ashi sh'pisti locu.</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Pãnea a nostã atsea di cathi dzuã dãnãu sh'adzã</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>sh'ljiartãnã amãrtiile a noasti</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>ashi cum ľi ljirtãmu sh'noi a amãrtoshloru a noshtsa.</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Sh'nu nã du tu pirazmo,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Sh'aveagljinã di atsel arãulu.</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Cã a Ta easti Amirãrijia sh'putearea</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>a Tatãlui shi Hillui sh a Ayiului Duhu,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>tora, totãna sh tu eta a etilor.</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Amen.</b></i></div>
</dd></dl>
<h3 style="background: none white; border-bottom: 0px; font-family: sans-serif; font-size: 1.2em; line-height: 1.6; margin: 0.3em 0px 0px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-top: 0.5em;">
<span id="F.C3.A3rsh.C3.A3rot"></span><span class="mw-headline" id="Fãrshãrot">Fãrshãrot</span></h3>
<dl style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.2em;"><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Tatã a nostu tsi eshti tu tser,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>si ayisiascã numa a Ta,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>s’yinã amirãria a Ta,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>si facã vrearea a Ta,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>cum tu tser, ashe sh'pisti loc.</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Pãna a nostã, atsa di cathi dzuã, dãniu sh’azã,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>sh’ľartãni amartiili a nosti,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>ashe cum li ľãrtem sh’noi a amãrtor a noci,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>sh’nu ni du la pirazmo,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>ma viagľãni di atsel rãu.</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Cã a Ta esti amirãria ľ’puteria,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>a Tatãlui shi Hiľalui shi a Ayiului Spirit,</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>tora, totãna sh’tu eta a etillor.</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Amin.</b></i></div>
</dd></dl>
<div style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; line-height: inherit; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.5em;">
<div style="margin: 0px;">
(The <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Lord%27s_Prayer" style="background: none; color: #0b0080;" title="Lord's Prayer">Lord's Prayer</a> – <a class="extiw" href="https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Tat%C3%A3_a_nostru" style="background: none; color: #663366;" title="roa-rup:Tatã a nostru">source</a>); Rugăciunea ”Tatăl nostru” în aromână</div>
</div>
<dl style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.2em;"><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<i><b>Tuti iatsãli umineshtsã s'fac liberi shi egali la nãmuzea shi ndrepturli. Eali suntu hãrziti cu fichiri shi sinidisi shi lipseashti un cu alantu sh si poartã tu duhlu a frãtsãljiljei.</b></i></div>
</dd><dd style="margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div style="margin: 0px;">
(Article 1 of the <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Universal_Declaration_of_Human_Rights" style="background: none; color: #0b0080;" title="Universal Declaration of Human Rights">Universal Declaration of Human Rights</a>), translated by Dina Cuvata</div>
</dd></dl>
</div>
</div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy5pnzitV4_84CNttVCWdmZdniyF_wnWPydN7Pq6Oo7P-jfo7gzVNZ1EdDg-yJhXgSW08K1tq8KQ1cQOhi3mSaVq6xJK_cMRZEBPhc_JU_TGqLtQ4Jj14nT0yeAaLWbosFoC4HVntW4YU/s1600/AROMANI+1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="385" data-original-width="550" height="280" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy5pnzitV4_84CNttVCWdmZdniyF_wnWPydN7Pq6Oo7P-jfo7gzVNZ1EdDg-yJhXgSW08K1tq8KQ1cQOhi3mSaVq6xJK_cMRZEBPhc_JU_TGqLtQ4Jj14nT0yeAaLWbosFoC4HVntW4YU/s400/AROMANI+1.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;"><div style="text-align: center;"><br /></div>
</div>
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvow2Gwi8tGfwEaYij7L40xbcYirPvC86Jz3EBlNw8BAECZ6Kdz0zSbrGvdAIIi4EB77bwRXUTNw5b4wrbgjpy6ZFrLXQ2JFKxPqEuv6LKWrE3EdzyXUnSb9DxjzVCE3dxZCVGGxsfPqg/s1600/vlahi+drumurile+de+transhumanta.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1600" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvow2Gwi8tGfwEaYij7L40xbcYirPvC86Jz3EBlNw8BAECZ6Kdz0zSbrGvdAIIi4EB77bwRXUTNw5b4wrbgjpy6ZFrLXQ2JFKxPqEuv6LKWrE3EdzyXUnSb9DxjzVCE3dxZCVGGxsfPqg/s640/vlahi+drumurile+de+transhumanta.jpeg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><i><span style="font-size: medium;">Traseele de transhumanță ale vlahilor în Balcani</span></i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">Helen Abadzi</span></b> (habadzi@worldbank.org ) s-a născut la Salonic, în Grecia, în 1951. Strămoșii ei au fost din estul Traciei, din grupul <i>Sarakatsanoi Serres</i>. Ea este un psiholog educațional care lucrează (lucra) la Banca Mondială și a studiat 16 limbi. Hobby-ul ei este istoria și a scris pe larg cu privire la interacțiunile dintre Grecia și India de-a lungul secolelor, precum și despre comunitățile grecești din India britanică</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><i>Acest articol (redat mai jos) a fost publicat în limba greacă în revista Thessalonikeon Polis, în mai 2003.</i></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><b> </b></i>Versiunea lui în limba engleză reflectă informații actualizate. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><i>Menționez că de aici și până la sfârșit nu este decât traducerea acestui articol (exceptând pozele) și reprezintă punctul de vedere al autoarei (în speță Helen Abadzi), dar am făcut acest efort din considerentul că e important să înțelegem și alte puncte de vedere.</i></b></span><br /></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b>Despre limba vlahilor</b></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Vlahii vorbesc o limbă care a evoluat din latină. Acesta a fost transmis de către romani la mai multe popoare și a fost folosită ca o limbă de circulație internațională timp de secole. Cele mai multe populații de vlahi trăiesc în și în jurul granițelor Greciei moderne. Apare cuvântul <b>„vlahi“</b> în documentele bizantine la aproximativ al X- lea secol, dar puține detalii sunt cu referire la ei și nu este clar ce înseamnă ”vlahi” pentru diverși autori. S-a emis ipoteza că în mod variat vlahii sunt descendenții din soldați romani, traci, diaspora românească sau greci latinizați. Cu toate acestea, structura etnică a imperiilor care au condus Balcanii și folosirea limbii ca o lingua franca sugerează că vlahii nu au o singură origine unică. Studiile ADN ar putea clarifica originile, dar acestea nu au fost încă făcute. În sec. al XIX-lea limba vlahilor a fost vorbită de ciobanii din Albania care nu au avut practic nicio relație cu elenismul, precum și de macedonenii din mediul urban care au avut o educație datând încă din sec. al XVII-lea din Grecia și care se considerau greci. Aceștia din urmă au dat naștere multor politicieni, figuri literare, binefăcători și personalități naționale din Grecia. Din cauza limbii, diverse interese speciale religioase și politice au încercat să atragă vlahii în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În același timp, biserica greacă și guvernul erau ostili folosirii limbii lor. Litigiile epocii a culminat cu emigrări, înstrăinarea a mii de oameni, și aproape dispariția limbii. Cu toate acestea, din cauza asimilării și a căsătoriilor cu vorbitori de limbă greacă, un segment semnificativ al populației grecești din Macedonia și din alte părți își au descendența din vlahi.</span></div>
</div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br />Tra s’dzic tut tsi-am pri suflit, o Pirivole dzînni<br />La cari s’ñi aspun eu dorlu, la tini i la Armâni?</i></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>Trebuie să spun tot ce am pe suflet, o Perivoli, spune-mi<br />Cui să îmi spun eu durerea mea, ție sau Arumânilor?</i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Există un mic hotel din Perivoli, în satul Pindos, situat deasupra pădurii naționale care are numele <i>Valia Calda</i>. Virgil Perdichi, un imigrant din SUA, a cheltuit toate economiile sale să-l construiască. El a sperat că hotelul va da viață satului, care a fost aproape golit în urma emigrărilor și războaielor. La data la care hotelul a fost deschis în mod oficial, în cursul anului 1973, Virgil a sosit în Grecia pentru a participa la eveniment, dar guvernul de juntă militară i-a blocat ieșirea lui de la aeroport. În 1983, în vârstă de aproximativ 86 de ani, a murit în Waco, Texas; apoi m-am dus la casa lui pentru a ajuta cu acceptarea de moștenire. M-am gândit că voi citi cu ușurință corespondența pe care a avut-o cu fratele său despre hotel, dar spre surprinderea mea, scrisorile au fost complet neinteligibile. Răposatul nu a fost un comunist periculos, cum ar fi fost de așteptat, dat fiind tratamentul juntei. Infracțiunea a fost că frații Perdichi, ca și mama lor, au frecventat școli de limbă română în Pindos, când Macedonia făcea parte din Imperiul Otoman. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Câțiva ani mai târziu, un tânăr economist care a lucrat la o organizație internațională mi-a spus că numele ei era Papahagi. Inițial am crezut că un preot român a plecat pentru un pelerinaj în Țara Sfântă în anii care religia (hagialâcul) creștină a fost comună. Dar toți cei care s-au ocupat cu „problema koutsovlach-ilor“ au știu că numele de familie Papahagi aparține unei familii distinse de filologi din secolul al XX-lea, din satul Avdela Pindos. Lucrările lor, necunoscute în Grecia, i-au condus pe un drum, pe care unii oameni i-au urmat, spre o Ithaca care i-a dezamăgit amarnic.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg34CeviD0pV-mZlujQL3fhwCH_Lb1c-hlbkPvbJQDChn60zUOwpmkRw9lqqpnQx-4jY6UqX-OCrCvgizBu9k20tDDB9HILwTc2kI9x4PAwJRi5IeTgppeG-d0BacFOGmu_Ft5970s6G5k/s1600/Vlachsche_Hirten_-_Schweiger_Lerchenfeld_Amand_%2528freiherr_Von%2529_-_1887.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="586" data-original-width="800" height="467" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg34CeviD0pV-mZlujQL3fhwCH_Lb1c-hlbkPvbJQDChn60zUOwpmkRw9lqqpnQx-4jY6UqX-OCrCvgizBu9k20tDDB9HILwTc2kI9x4PAwJRi5IeTgppeG-d0BacFOGmu_Ft5970s6G5k/s640/Vlachsche_Hirten_-_Schweiger_Lerchenfeld_Amand_%2528freiherr_Von%2529_-_1887.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face="sans-serif" style="background-color: white; color: #222222; font-size: 20px;"><i>Vlahi paznici de ciurde în Grecia (Amand Schweiger from Lerchenfeld, 1887)</i></span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face="sans-serif" style="background-color: white; color: #222222; font-size: 20px;"><i><br /></i></span></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;">Puțini oameni știu acum această poveste în Grecia, dar unii diplomați cunoscători din România spun că problema vlahilor care locuiesc acolo este dificilă și „tabu“.</span> În timpul unei călătorii în România, în anul 2002, am înțeles motivul. Când am menționat românilor că un străbunic ar fi fost valah, ei mi-au spus zâmbind că a fost, probabil, o rudă îndepărtată. Ei mi-au explicat că limba valahă este de stil vechi românesc, cum ar fi și dialectul Pontus pentru greci, și că vlahii sunt români din diaspora. M-au întrebat de ce în Grecia ei sunt forțați să-și grecizeze numele lor și de ce Grecia nu permite folosirea limbii valahe în televiziune și radio.<br />Până în acel moment, relațiile mele cu vlahii au fost limitate la o amintirea vagă că unele rude și prieteni au descendența din ei. Am decis să găsesc răspunsuri la întrebările pe care le-am auzit. Am citit o mare parte din materialul voluminos care există pe această temă în cărți și pe internet și am vorbit cu mai mulți vlahi de diverse convingeri politice. Acest articol rezumă problemele așa cum au fost înțelese de către un psiholog educațional grec multilingv.<br /><br /><b><span style="color: #741b47;">Paradoxurile vlahologiei</span></b><br />Studenții care intră Institutul Politehnic Metsovion din Atena nu își pot imagina, în mod normal, că binefăcătorii unei asemenea școli de inginerie ar putea fi vlahi. Acest cuvânt aduce în mintea multor greci imaginea unui cioban needucat cu un <i>glitsa</i> și <i>tsarouhia</i> pe un vârf de munte, și a femeilor cu fuste brodate lungi și baticuri, care transportă găleți de produse lactate (de exemplu, marca de lapte condensat <i>„Gala Vlachas“</i> și cântecul <i>„cu șorț brodat, tu femeie vlahă“</i>). În secolul XXI, majoritatea grecilor nu-și pot aminti de vlahi ca de ceva distinct. Prin secolul al XII-lea numele de vlah a avut deja un sens general, al unui transhumant sau păstor. Mulți greci cred că „Vlachika“ este „dialectul nordic“ al grecilor, în care se pronunță e ca i, o ca u, și s ca sh. Unul dintre motive este că nimic nu-i definește pe vlahi ca o rasă sau o minoritate distinctă. Ei au aceeași religie, același aspect și aceeași pronunție în limba greacă, și aproximativ aceleași nume. (Multe nume de familie vlahă sunt lipsite de sens în limba greacă, dar la fel sunt și numele de familie albaneze și turcești.) Singura diferență este că ei sau bunicii lor au cunoscut o limbă care face parte din familia limbilor balcanice latine.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />În România este mai ușor să recunoști care este un vlah (valah). Mulți sunt recunoscuți după propriile lor nume de familie grecești (de exemplu Papadima, Papacostea, Caranika), și prenumele, care uneori sunt încă scrise cu diminutivele grecești (de exemplu Athena, Perikles, Zoitsa, Steliu, Nacu, Lambrache, Tache). Fizionomia celor care au aceste nume și prenume seamănă de multe ori cu cea întâlnită în Grecia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />Unii români întreabă de ce vlahii nu sunt recunoscuți ca minoritate în Grecia. Cu toate acestea, istoricii acestei „minorități“ au acționat ca și coloană vertebrală a elenismului: luptători împotriva ocupației otomane, cum ar fi Rigas Velestinlis, Giorgakis Olympios și, eventual, Theodoros Kolokotronis; 8 lideri de rezistență de stânga împotriva germanilor (EAM), precum Alexandros Svolos și Andreas Tzimas. Scriitori distinși precum Kostas Krystallis și Christos Zalokostas erau vlahi, așa cum au fost și unii compozitori contemporani precum Apostolos Kaldaras, Kostas Virvos, Babis Bakalis și Mitropanos. Mulți comercianți d</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">in Balcani</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">au devenit bogați în timpul secolului al 18-lea și al 19-lea, și mulți binefăcători naționali greci erau de fapt vlahi, cum ar fi Nikolaos Stournaris, Georgios Arsakis, Michael și Georgios Tositsas, Georgios Sinas. Simon Sinas a finanțat construcția Academiei din Atena, în timp ce Georgios Averoff a contribuit la primele jocuri olimpice. A existat cel puțin un prim-ministru vlah, Ioannis Kolettis (1773-1847) și câțiva miniștrii (cum ar fi Evangelos Averoff), dar și nenumărați senatori. Fără să aibă majoritate, guvernul Greciei a fost de mai multe ori sub controlul acestei „minorități“.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #274e13; font-size: large;"><b>Cum sunt reconciliate contradicțiile?</b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Subiectul este extrem de politizat, iar publicațiile din ultimii 100 de ani reflectă acest lucru. Unii autori analizează documentele bizantine și de călătorie ale străinilor, cântecele și tradițiile, pentru a afla diferențe sau asemănări. Evenimentele specifice sunt generalizate, iar hiatusul istoric este umplut și interpretat în funcție de ideologia politică a fiecărui scriitor (istoric). În general, publicațiile grecești nu lasă nicio îndoială cu privire la originea greacă a vlahilor, în timp ce altele nu lasă nici o îndoială cu privire la identitatea lor distinctă și de origine non-greacă.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">De asemenea, sunt lungi dezbateri cu privire la numele vlahilor. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În limba lor vlahă se numesc ei înșiși armâni sau arumâni. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>"Hii ARMAN?" Ești valah? </b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Cuvântul grecesc „Romios“, care derivă din ”romanus”, denotă un cetățean al Imperiului Roman sau Bizantin, imperiu care a mai fost numit și Romagna (România). </span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgD7VxXKsSz1xQO4QpgJNwmRArqUhDCpbgogM-yMcxe6TYE54WADkVp6AIeH_9cioRrL07p1Ew7x4Mbxz2BbHcwFFoXkCh4U2qrmaS1xpwSBgiag4HvhPQGfesysijErbTxFt2BP48Ccd4/s1600/VLAHI+LUPTATORI.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="238" data-original-width="351" height="432" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgD7VxXKsSz1xQO4QpgJNwmRArqUhDCpbgogM-yMcxe6TYE54WADkVp6AIeH_9cioRrL07p1Ew7x4Mbxz2BbHcwFFoXkCh4U2qrmaS1xpwSBgiag4HvhPQGfesysijErbTxFt2BP48Ccd4/s640/VLAHI+LUPTATORI.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În literatura bizantină, de obicei, e folosit cu predilecție termenul de „vlah“. Similar cu acest cuvânt întâlnim și vechiul cuvânt german „Valah“ (Volcae în limba latină), care se referă la un trib celtic latinizat, care s-a stabilit în Imperiul Roman. Germanii i-au numit pe unii oameni de limbă latină ”Valah” sau ”Wallach”. Termenul de ”vlah” poate fi de origine germană sau slavă, dar este folosit și cel de ”blachi” în latina medievală. Alți vorbitori de origine celtică sau latină folosesc alți termeni în legătură cu valahii, cum ar fi ”valon” în Belgia, ”Welsh” în limba engleză, în poloneză Wloch, Olasz (olah) în limba maghiară, valahi în limba rusă. În acest articol se folosește cuvântul „Vlah.“</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /><b><span style="color: #134f5c;">Populație distinctă în munții înalți</span></b><br /><i style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;">Nu-ñi ti arâde feată ñica sh-nu γinu la noi</i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>La noi are munts-analtsi sh-nu va s-potsî sa tretsî<br />Pitruniclle va-ñi mi facu sh-eu la voi va γinu<br />La noi are balta mare sh-nu va s-potsî sa tretsî<br />Pescu mare va-ñi mi facu sh-eu la voi va γinu<br />La noi are soacră arauă sh-nu va s-potsî sa tretsî<br />Soacră arauă nveastă bună duaăle va tritsemu<br />Si eu la voi va γinu.</i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i>În mod tradițional, vlahii au trăit în sudul Balcanilor. Zonele cu populație considerabil vlahă există în Albania centrală și de sud (de exemplu Moschopolis, cel distrus) și zona care a fost numită mai devreme Pelagonia și acum este în FYROM, cu orașe precum Krusovo și Monastir (Vitolia). Cu toate acestea, cele mai multe așezări valahe par a fi în Grecia. Satele de munte formează o linie de la Roma la Instanbul. Pe o latură a Pindului, de la Grammosta la Pertouli, există aproximativ 80 de sate de munte, în ciuda schimbărilor demografice extinse ale secolului al XX-lea. Încă există grupuri tradiționale din zona de câmpie de la Xanthi la Corfu, și de la gura de vărsare a râului Acheloos la gura de vărsare a râului Sperchios și, de asemenea, în Evoia.<br /><br />La sfârșitul secolului al XIX-lea, existau aproximativ 150.000 de vlahi în sudul Balcanilor, ca și aproximativ jumătate din populația greacă din Salonic care consta, de fapt, din vlahi. După anii 1912-1913, aproximativ 100.000 (2/3 din vlahi) au devenit cetățeni greci. De atunci, aceștia au fost tot mai mult reduși numeric din cauza emigrării și asimilării. Recensământul din 1951, arăta ultima dată că dintre minoritățile care au fost numărate în Grecia, au fost înregistrați</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> 39.385 vlahi. In jurul anului 2003 mai erau 20.000 de oameni din Grecia care se considerau vlahi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În mod tradițional, a existat un spectru larg de condiții de viață și de credințe ale vlahilor. Acestea au variat de la locuitori izolați și analfabeți din munții Albaniei, până la comercianți cosmopoliți și directori de școli grecești. Cu toate acestea, grupurile care au atras cea mai mare atenție au fost păstorii transhumanți. Mulți vizitatori străini au fost impresionați de nomazii pitorești și de semi-nomazii pe care i-au văzut în Macedonia, cu rochiile lor, ocupația, limba, precum și capacitatea de a se descurca în condiții dificile.<br />Cele mai interesante au fost<b> trei grupuri de ciobani: </b></span><br />
<ul style="text-align: left;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>arvanito-vlahii (Farsarotes), </b></span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>vlahii (vlachs), și </b></span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>sărăcăcianii (Sarakatsani).</b></span></li>
</ul>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ6FqApCzOxc6IpzKDL1QcowhyxP5F3_in40xvkqOxULRQKr0VPMb081wbKKWlcuVv65dQ8iv64mHZ2dUkEf0MNosuxbgB5EnmP57xNEZjKO4cMlT-kRqi-JbdOHfghRHvsEZ18tYP8E8/s1600/SARAKATSANI.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="288" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ6FqApCzOxc6IpzKDL1QcowhyxP5F3_in40xvkqOxULRQKr0VPMb081wbKKWlcuVv65dQ8iv64mHZ2dUkEf0MNosuxbgB5EnmP57xNEZjKO4cMlT-kRqi-JbdOHfghRHvsEZ18tYP8E8/s320/SARAKATSANI.jpg" width="230" /></a></div>
<div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Femeie arvanito-vlahă</i></b></span></div>
</div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În ciuda sensului neclar al numelui lor, sărăcăcianii (<i>sarakatsan</i>) au vorbit limba greacă în secolul al XIX-lea, astfel încât latura lor greacă nu a fost contestată. <b>Arvanito-vlahii</b>, ale căror femei purtau adesea pălării lungi, aveau nume albaneze, care demonstrau coabitarea lungă cu albanezii. Călătorii au scris și ei o mulțime de lucruri despre „geneza“ vlahilor. Tipul vlah din nord a fost considerat mai deschis la culoare, cu caracteristici diferite de cele ale grupurilor vecine, în timp ce tipul vlah din sud era mai scund și mai întunecat. Cu toate acestea, dialectele din nord și din sud sunt amestecate. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Cei care trăiau liberi pe vârfurile munților au fost considerați lucrători de munci grele și foarte inteligenți, și mulți <i>chelniks</i> (șefii de turme de capre ciobănești) au avut turme considerabile și multă bogăție. Femeile, care au înființat gospodării în locuri diferite de câte ori turmele s-au mutat într-o singură zi, au avut libertăți sociale mai mari decât femeile din Grecia. Acești ”alpiniști” au fost considerați deosebiți și de invidiat, așa cum se arată în cântecul <b><i>”</i></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><i>Nu-ñi ti arâde feată ñica”</i></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, în care o fată vrea să se căsătorească cu un munte Vlah.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinNN_20ATGs2KN01qqtvLguSNdidP8Kkzq5rjw5oWaDFsJBp2PhIF9LU-BRxDPr5Q0vArIvGY6RltGoSDDn3C7T8eBw4H_KCDa8B7Yr6QBTQM4EHnSPEQxGqd-koHqzczT_oUj4Bbr5hE/s1600/Th%25C3%25A9odore_Valerio%252C_P%25C3%25A2tre_valaque_de_Zabalcz%252C_Romanian_shepherd_from_Z%25C4%2583bal%25C8%259B%252C_1852+%25281%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="576" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinNN_20ATGs2KN01qqtvLguSNdidP8Kkzq5rjw5oWaDFsJBp2PhIF9LU-BRxDPr5Q0vArIvGY6RltGoSDDn3C7T8eBw4H_KCDa8B7Yr6QBTQM4EHnSPEQxGqd-koHqzczT_oUj4Bbr5hE/s400/Th%25C3%25A9odore_Valerio%252C_P%25C3%25A2tre_valaque_de_Zabalcz%252C_Romanian_shepherd_from_Z%25C4%2583bal%25C8%259B%252C_1852+%25281%2529.jpg" width="300" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b><a class="new" href="https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Th%C3%A9odore_Valerio&action=edit&redlink=1" style="background: none rgb(255, 255, 255); color: #a55858; font-family: sans-serif; text-decoration-line: none;" title="Théodore Valerio (page does not exist)">Théodore Valerio</a><span face="sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">, 1852: </span></b></i></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b><span face="sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">Pâtre valaque de <a class="mw-redirect" href="https://en.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83bal%C8%9B" style="background: none; color: #0b0080; text-decoration-line: none;" title="Zăbalț">Zabalcz</a></span><span face="sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> ("Păstor român din Zăbalț")</span></b></i></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În zonele de câmpie vlahii au fost mult mai numeroși decât păstorii. Printre ei au fost <i>Meglenites</i> (meglenii) din jurul muntelui Pangaio, care erau agricultori, vorbeau o limbă diferită și au avut relații extinse cu bulgarii. Alții erau stabiliți în zonele urbane sau rurale și au avut ocupații similare cu cele ale non-vlahilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />S-au scris despre elitele urbane educate din Moschopolis și Pelagonia, în care erau adesea comercianți vlahi care călătoreau în Ungaria, România și India. Încă din (cel puțin) secolul al XVII-lea, vlahii urbani au cultivat limba și literatura greacă în timpul celei mai întunecate perioade a Imperiului Otoman, cu traduceri și tipărituri. Datele arată că ei se considerau greci de obicei, aveau nume grecești, și mulți dintre ei au devenit binefăcători naționali. Dovezile includ scrisori ale comercianților din Moschopolis, tipografia Moschopolis, precum și înregistrările <b><i>Frăției comerciale a Transilvaniei</i>. </b></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Exemple de savanți greci, în realitate vlahi: Rigas Velestinlis (Feraios) și Konstantinos Mertzios. Acesta din urmă a fost un negustor bogat din secolul al XVIII-lea, care a descoperit și a salvat arhiva greacă de la Veneția, iar mai târziu a devenit membru al Academiei din Grecia. Arhiva școlii grecești din Monastir, din secolele XIX și XX, arată că aproape toți elevii și profesorii au fost vlahi, de multe ori din familii sărace. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Mai multe persoane au menținut conștiința greacă în FYROM modernă, în ciuda trecerii a 90 de ani de când Pelagonia a devenit Serbia. Aceste familii au menținut utilizarea simultană a limbilor grecești și vlahe timp de secole.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />Se pare că, în timpul secolului al XVIII-lea, un număr mare de otomani au vorbit limba vlahă la domiciliul lor, dar utilizarea ei s-a diminuat treptat. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Lingvistul Gustaf Weigand, care a studiat vlahii intensiv, în jurul anului 1980, menționează că <b><i>„un număr mare de «greci puri» din Teba, Serres și Salonic“ sunt în realitate puri vlahi</i></b>. Ei au fost vorbitori de vlahă din sudul Karditsa la vest, din munții Agrafa și provincia Eurytania, care și-au pierdut limba lor pe parcursul secolelor XIX și XX.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În Peloponese, unde vlahii au emigrat din zonele de nord, ei au fost asimilați în populația locală. (Uneori denumirile vlahe ale unor locuri ne amintesc de limba lor anterioară). </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #073763;"><b>Unii Meglenites au fost convertiți la islam în secolul al XVIII-lea și au plecat în Turcia, în timp ce alții s-au identificat cu bulgarii și au plecat în Bulgaria.</b></span> Oamenii care încă mai vorbeau vlaha în secolul al XX-lea au fost în principal ”alpiniștii” izolați (locuitorii din vârful munților), care s-au căsătorit între ei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVXs6604YuE2ZGl9l9xypV6XTfEzcHHkx-7LjFpmLTzwqsjjzCemh9KIBY7AmJBb_QLIJAIhS6Xi1kr7xkPcP_2Ze33d2R_hx45MIQnUFlR7iBy0NB_c6mvJEKW_MMD1sNA2LxH4qqLKo/s1600/Valaques-F-Vogel-24.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="853" data-original-width="1280" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVXs6604YuE2ZGl9l9xypV6XTfEzcHHkx-7LjFpmLTzwqsjjzCemh9KIBY7AmJBb_QLIJAIhS6Xi1kr7xkPcP_2Ze33d2R_hx45MIQnUFlR7iBy0NB_c6mvJEKW_MMD1sNA2LxH4qqLKo/s400/Valaques-F-Vogel-24.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">Date istorice despre vlahi</span></b><br />Apărătorii diferitelor teorii își bazează argumentele pe unele date istorice. Mai jos sunt enumerate elementele de bază.<br />Limbile latine balcanice s-au dezvoltat dintr-o limbă latină (sau o versiune a ei proto-balcanică), care a fost o lingua franca (limba de comunicare pentru diferite popoare) în timpul Imperiului Roman. </span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">(În mod similar, în vest, latina a evoluat în italiană, spaniolă, franceză, etc.). Limbile latine balcanice împărtășesc multe caracteristici gramaticale și lexicale comune, dar diferă suficient între ele pentru a fi considerate limbi separate. </span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">La începutul secolului al XXI-lea, erau cunoscute patru astfel de limbi: <b>aromână</b> - a Balcanilor de Sud, <b>meglenoromana </b>- aromâna vorbită doar de 2000-3000 de oameni ce locuiau în jurul Gevgeli, <b>daco-româna</b> din România și <b>istro-româna</b>. Aceasta din urmă este vorbită de doar aproximativ 500 depersoane, în partea croată a peninsulei Istria. Mai departe spre sud, în Croația și de-a lungul coastei Dalmației, <b>Morlachs</b> sau <b>vlahii negri </b>au vorbit, de asemenea, balcanică latină, dar limba lor a dispărut în jurul anului 1890. Limbile au dialecte locale.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLaxtTwUctcWyjVByC3Z3tJ7gZ3meDoh_uSbj4XBkLq4P5J71FKhec77PcnZkO1yB-2mLRt4lDpKXve5Xf2rCPVFwSijO9H5mT7KqaAWjLPgx3G1kWoe0BjARJjxV6dKCq08F3Tt_zFc4/s1600/aromanians+saeakatsani.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="399" data-original-width="600" height="265" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLaxtTwUctcWyjVByC3Z3tJ7gZ3meDoh_uSbj4XBkLq4P5J71FKhec77PcnZkO1yB-2mLRt4lDpKXve5Xf2rCPVFwSijO9H5mT7KqaAWjLPgx3G1kWoe0BjARJjxV6dKCq08F3Tt_zFc4/s400/aromanians+saeakatsani.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b>Femei vlahe sărăcăciane (Sarakatsan)</b></i></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Grecia antică a fost cucerită de romani în anul 146 î.Hr. și a devenit o provincie romană. În secolul al III-lea d.Hr., capitala Imperiului Roman de Răsărit a fost mutată la Constantinopol. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000; font-size: large;"><b>În timpul invaziei germane din secolul al IV- lea, Roma a fost învinsă, iar Imperiul Roman a continuat ca „România“ (”Romagna”), cunoscut mai târziu ca Imperiul Bizantin.</b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Nu se știe care populație a vorbit limba latină și în ce perioade diferite ale istoriei. Multe naționalități au trăit în Imperiul Bizantin (de exemplu armenii și goții) și cel puțin unii bizantini vorbeau o limbă latină derivată în cursul secolului al VI-lea al erei noastre. Ioannis Lydos, un contemporan al împăratului Iustinian (527-565 d.Hr.), </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">vorbitor de limbă</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> latină, menționează că latina a fost utilizată pe scară largă în rândul persoanelor vorbitoare de limbă greacă, în special din motive oficiale. În cele din urmă, greaca a predominat și a devenit limba oficială a imperiului în jurul anului 618 era noastră. Între secolul al VI-lea și al X-lea, Imperiul Bizantin a pierdut controlul asupra provinciilor sale occidentale, ocupate de către slavi și alți invadatori, iar cunoașterea limbii latine a fost mult diminuată.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">„Vlahii“.</span></b> Numele este menționat pentru prima dată de către bizantinul Georgios Kedrinos, care a scris că fratele împăratului bulgar - Samuel - a fost ucis în anul 976 de <b>„odites Vlachous“</b> între lacurile Kastoria și Prespa. Documente din Athos arată că au trăit vlahi în Peninsula Chalikidi în jurul anului 1000. Istoricul armean Kekavmenos, care a scris un tratat numit <i>„Stratigikon“,</i> a descris vlahii ca războinici ce trăiau în jurul Trikala și Larissa și care, în opinia sa, au fost <b>„Dacii și Vesi“</b>, care fuseseră expulzați din regiunile din jurul râurilor Savos și Dunăre pentru că erau bandiți. Anna Komnini, istoric și fiica împăratului bizantin Alexios Komninos, menționează că, în mod repetat, vlahii din Tesalia, </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Koumani, </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">a căror căpetenie era numit Pudilos, s-au grăbit în timpul nopții să traverseze Dunărea. Beniamin de Tudela, un</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> rabin evreu din secolul al XII-lea, a vizitat Tesalia în anul 1173 și a menționat că vlahii au coborât din munți animale cum ar fi cerbi, au comis jafuri, erau invincibili și nu se țineau de cuvânt. </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În anul <b>1183, vlahii din Tesalia</b> s-au răsculat împotriva măririi taxelor impuse de către împăratul Isaachie Angelos pentru nunta fiicei sale și <b>au creat imperiul bulgaro-vlah la Asenids</b>. <b>Ioannis Asan</b> s-a declarat <b>„Imperator omnium Bulgarorum et Blacorum« (Împărat al tuturor bulgarilor și vlahilor)</b>. Atunci când Frederico Barbarosa a trecut prin acel loc, Ioannis Asan a fost menționat ca <b>«împărat al vlahilor și majorității bulgarilor»</b>,</span><b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">«</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Împăratul vlahilor și Koumanilor</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">»</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, sau <b>«împărat al vlahilor și grecilor».</b> Expedițiile militare împotriva capitalei Asenide au fost, în cea mai mare parte, fără succes. Armatele bizantine au fost învinse în Veroia și Serres în jurul anului 1190-1195. În cele din urmă,<b> în jurul anului 1318, acest imperiu a fost împărțit între Imperiul Bizantin și Ducatul Cataloniei din Atena. </b></span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL7TVPUk_I9JA-8uF_68pNCtWN37rwT1mfpnOMiaDIphjrklAJJkLdwxGahot2BcToYZ_RNIilt0uld_v8dOcnEOCVK93e6Sixvmqq-VC5KaKqWJscZx0oRXU3iC-5oE72eWmGv90LtbI/s1600/asan2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="571" data-original-width="691" height="528" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL7TVPUk_I9JA-8uF_68pNCtWN37rwT1mfpnOMiaDIphjrklAJJkLdwxGahot2BcToYZ_RNIilt0uld_v8dOcnEOCVK93e6Sixvmqq-VC5KaKqWJscZx0oRXU3iC-5oE72eWmGv90LtbI/s640/asan2.jpg" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />După căderea Imperiului Bizantin, otomanii considerau grecii și vlahii o singură națiune (Milet) până în1905, cu toate că unele referințe timpurii fac diferența între ei. Satele din zona Pind în secolul al XVII-lea s-au izolat pentru a fi ferite de persecuții. Din acel moment, există unele dovezi în ceea ce privește relațiile dintre greci și vlahi. In timpul secolului al XVIII-lea, grecii și vlahii au coexistat în străinătate; documentele cu referințe despre asociațiile lor din Ungaria, Viena, sau România nu fac diferența între cele două grupuri. Dar au existat dispute în perioada 1790-1810, în Ungaria, în ceea ce privește limba folosită în biserică. Reacția negativă la solicitarea ca slujba să fie cântată atât în vlahă, cât și în limba greacă, a împărțit comunitatea Pesti (Ungaria) în anul 1809. În 1905, când disputele din Macedonia au luat amploare, Imperiul Otoman a declarat vlahii o națiune separată, parțial pentru a împărți creștinii. </span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Scrieri mai vechi în limba vlahă sunt foarte puține. Textele cele mai timpurii datează doar din secolul al 18-lea și sunt versete scurte: pe o icoana a Maicii Domnului, deasupra unei uși de biserică și pe o cană. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhclgiqCYKakKCquwQwChXuynbN9bqG4EVlSlQRFo_bmKOvBhcCudFAYm3dnZ_YNAyoyHSKDx0K-9AP55ZUl6xAvEkaEgNOCAcduMoLbbaKSvNhTzaOxAyGF5qt8MoQhnAtOeiP2x8qgxc/s1600/rtefacte+vlahe.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="256" data-original-width="617" height="264" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhclgiqCYKakKCquwQwChXuynbN9bqG4EVlSlQRFo_bmKOvBhcCudFAYm3dnZ_YNAyoyHSKDx0K-9AP55ZUl6xAvEkaEgNOCAcduMoLbbaKSvNhTzaOxAyGF5qt8MoQhnAtOeiP2x8qgxc/s640/rtefacte+vlahe.gif" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">O Evanghelie greco-valahă a fost tipărită în 1822 și o ceremonie de sfințire în 1816. Textele laice tipărite</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> (cum ar fi cele de gramatică și dicționare)</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> au fost destinate învățării limbii grecești de către vlahi. Vocea vlahilor se mai aude numai prin povești și cântece populare.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /><b><span style="color: #351c75;">De unde au venit tradițiile vlahe?</span></b><br />Vlahii, ei înșiși, nu au tradiții care au venit din altă parte a lumii, și cântecele sau poveștile au supraviețuit, evocând pășunile verzi ale unei țări îndepărtate, pe care le-au pierdut în timpul invaziilor slave, romane sau ale altor migratori. Toți valahii macedoneni, pe care Weigand i-a consultat în jurul anului 1890, au declarat că au trăit destul de mult în țara lor strămoșească. Populațiile s-au mutat, dar pe distanțe relativ scurte.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />Cu toate acestea, vlahii vorbesc o limbă care nu are nicio legătură strânsă cu limbile zonei și, fiind atât de mulți oameni vorbitori, se presupune că ei trebuie să provină din altă parte. Există mai multe cuvinte grecești în vlahă, dar ele provin în principal din greaca modernă. În cele din urmă, vlahii împărtășesc unele tradiții comune cu grecii (de exemplu, spiritele Kalikantzaroi), dar pe altele nu, cum ar fi interzicerea femeilor necăsătorite de a merge la biserică. </span><br />
<br />
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Pe scurt, au existat următoarele teorii cu privire la originea lor:</b></span></div>
<ol>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-weight: bold;"><span style="color: blue;">Legiunile romane.</span></b> Grecii și călătorii lor străini din secolele XVIII - XX și-au exprimat opinia că vlahii sunt descendenți ai legiunilor romane care au stat să păzească trecătorile montane înguste și în cele din urmă au devenit ciobani. Diferitele versiuni ale teoriei nu țin seama de naționalitatea femeilor, deși femeile au fost necesare pentru a da naștere copiilor<b>.</b></span></span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">Tracii - Diaspora românilor.</span> </b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Istoricii români au emis ipoteza că între secolele al VI-lea și al X-lea, vlahii au părăsit țara de la nord de Dunăre și au coborât în sudul Balcanilor, mai ales atunci când pajiștile erau mai bune. Autorii pro-români ( de exemplu , Tache Papahagi) a considerat vlahii rude ale românilor, rămășițe ale neamului pelasgic și ale triburilor tracice, care au fost latinizate. Conform acestui punct de vedere, tracii locuiau în regiunile din România și până în Macedonia, dar invaziile slave, care au început în secolul al VI-lea, i-au fragmentat. Astăzi, această teorie nu prea are sens. Pelasgii erau un anacronism istoric și vechii macedoneni au fost destul de concludent dovediți a fi un trib de greci.</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #073763;"><b><span>Parțial slavi.</span></b> </span>Slavii s-au mutat în Balcani în timpul secolului al VII-lea, au influențat populațiile de vlahi cu privire la limbă și poate unele dintre ele s-au strămutat. Deși nu a existat nici un efort specific pentru a dovedi că vlahii erau slavi, acest argument a fost folosit pentru a dovedi că vlahii nu erau greci.</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #351c75;"><b>Evrei.</b> </span>Benjamin de Tudela, un rabin sefard din secolul al XII-lea, a presupus că cel puțin bandiții vlahi din Tesalia au avut origine evreiască, deoarece, deși au jefuit evrei, i-au numit frați și nu i-au ucis așa cum au făcut cu alții.</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">O nație locală distinctă.</span></b> Istoricii români mai recenți consideră că vlahii sunt o națiune specifică, eventual descendenți din pelasgi, iliri, traci, macedoneni (ei îi consideră pe aceștia din urmă ne-greci) și alte grupuri care au fost latinizate. Această poziție este explicată în „Dodecalogul vlahilor“, care are o fervoare aproape religioasă. Adepții acestei teorii se bazează pe observațiile călătorilor străini care au perceput vlahii montani ca fiind diferiți de greci. Tendința mai multor vlahi să se identifice cu grecii este atribuită religiei, adoptarea de nume grecești - pentru a accede la un statut social mai mare, precum și o tendință de a deveni ușor de asimilat în populațiile locale. Unii se numesc pe ei îșiși macedono-vlahi și invocă concetrarea mare de vlahi ce trăiau într-o Macedonie mai mare în timpul ocupației otomane.</span></li>
<li><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #0b5394;">Locuitori locali latinizați.</span> </b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Unii istorici greci contemporani cred că vlahii sunt principalele populații grecești latinizate. Conform acestei teorii, vlahii din peninsula greacă și orașele din nord făceau parte din comunitățile grecești care locuiau acolo și erau de origine greacă. Prin aceeași teorie, vlahii care au trăit dincolo de granițele comunităților grecești, probabil că nu sunt greci. Într-adevăr, mulți vlahi din Serbia, Bulgaria și Albania nu se consideră greci și au trăit în mod tradițional la nord de frontierele grecești.</span> </li>
<li><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #660000;">Emigranții din nordul Balcanilor.</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Locul de origine al vlahilor s-ar fi putut să fi fost Balcanii de nord sau nord-vest, locul de unde Împaratul bizantin Iustinian provenea. (Casa sa strămoșească a fost în Prima sau posibil în Caricin Grad din sudul Serbiei.). Prezența romană a fost mai puternică în apropierea celor două mari căi rutiere din antichitate, pe lângă fluviul Dunărea navigabil și Via Egnatia (spre Constantinopol). Limbile latine balcanice trebuie să se fi dezvoltat în jurul acestor două axe care taie transversal Balcanii: daco-românii și istro-românii din jurul Dunării, aromânii și meglenoromâno-aromâni din jurul Via Egnatia. Separarea devine mai clară în Albania contemporană și sudul Serbiei, deoarece inscripțiile vechi în limba latină sunt mai numeroase decât cele în limba greacă. Linia de demarcație (linia Jirečec) constituie o graniță între lumea occidentală (vorbitoare de limbă latină) și de Est (vorbitoare de limbă greacă) din Imperiul Roman. Unele morminte antice din Albania indică faptul că locuitorii erau creștini cu nume latine. Astăzi, linia Jirečec este mai departe, spre nord, decât majoritatea locuințelor vlahe, dar se presupune că locuitorii ar fi fost împinși spre sud, între secolele al VII-lea și al XX-lea, perioada năvălirii slavilor. Utilizarea articolului hotărât la sfârșitul cuvântului, mai degrabă decât la începutul lui, e o caracteristică a limbii latine a Balcanilor, precum și a limbilor albaneză și bulgară, dând un oarecare sprijin de ordin lingvistic acestei teorii.</span></li>
</ol>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Fiecare dintre aceste teorii lasă neexplicate câteva aspecte despre vlahi și limba lor. Având în vedere utilizarea generică a cuvântului valah / vlah pentru a sugera cioban sau nomad, nu este clar pe care scriitorii bizantini i-au numit vlahi și ce limbă au vorbit aceștia. </span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjj-gVXSvVmBgQD2N8qXIAbJDXXGDSv45M-ZP9yfQcitChV1dbucOKa-tf8LEY4gvJRhICehKKoOezvh9ZqCyPoW6UKqmvQdbwFDpE7xz8KYkW98qTput6El0DKeH3BG5NYwlhBQQh49W0/s1600/TRACII+DUPA+HERODOT+SEC+v.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="394" data-original-width="475" height="330" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjj-gVXSvVmBgQD2N8qXIAbJDXXGDSv45M-ZP9yfQcitChV1dbucOKa-tf8LEY4gvJRhICehKKoOezvh9ZqCyPoW6UKqmvQdbwFDpE7xz8KYkW98qTput6El0DKeH3BG5NYwlhBQQh49W0/s400/TRACII+DUPA+HERODOT+SEC+v.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;"><b>Oare vlahii provin din România (Dacia) sau dintr-un loc mai îndepărtat?</b> </span>Desigur, populațiile au fugit din cauza invaziilor slave, iar unele probabil s-au mutat departe de linia Jirečec. Dar, evident, numărul mare de vorbitori vlahi, acum asimilați, și prezența lor în multe părți ale Imperiului Otoman, sugerează că mulți ar trebui să provină din nord (nordul Greciei - n.e.), însă nu există nici o înregistrare istorică care să sugereze o astfel de mișcare.<br /><br /><b><span style="color: #990000;">Vlahii ar putea coborî, într-adevăr, din soldații romani, dar ei nu sunt singurii.</span></b> Legiuni romane (formate inclusiv din greci și alți recruți) au fost staționate în Macedonia timp de secole, și ei trebuie să fi lăsat descendenți, ale căror gene, 20 de secole mai târziu, sunt împrăștiate pe scară largă. Endogamia a fost stabilită la un moment dat în rândul vorbitorilor de limbă latină din Balcani, însă nu se știe când. Este posibil să se fi format o castă a descendenților din soldații romani în care, cei care o alcătuiau, să se căsătorească între ei de-a lungul timpului, în special printre cei care păzeau trecătorile din munți, dar nu există dovezi scrise ale unei astfel de caste. Izolarea geografică a jucat în mod clar un rol în păstrarea limbii. Latinul balcaninc a fost conectat de secole la păstorii transhumanți, chiar și în Peninsula Istria care este aproape de Italia. Dar dacă strămoșii vlahilor ar fi trăit numai în jurul trecătorilor din munți, descendenții lor ar fi putut fi relativ puțini.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEip0lGlqkRxVMF8KkGVj7pFieRZ47eCfjaXedXDrQzmk-1hf68DvqbDELR71sykSE_KeuwoB1AGRyEuHkxXk4_1JHZHoucyb9kED6j4n5aa1d4pNolQ9F7L7tkQUMjHq_eohLeWDjLOHRE/s1600/Bosniangraves_bosniska_gravar_februari_2007_stecak_stecci3.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEip0lGlqkRxVMF8KkGVj7pFieRZ47eCfjaXedXDrQzmk-1hf68DvqbDELR71sykSE_KeuwoB1AGRyEuHkxXk4_1JHZHoucyb9kED6j4n5aa1d4pNolQ9F7L7tkQUMjHq_eohLeWDjLOHRE/s320/Bosniangraves_bosniska_gravar_februari_2007_stecak_stecci3.jpg" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Necropola medievală a vlahilor din Radimlja, Herțegovina</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />Cea mai mare problemă cu teoriile de nație separată a vlahilor este faptul că aceasta atribuie originea națională vorbitorilor de o lingua franca.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><b><span style="color: #783f04;">Notă:</span></b><br /><b>Lingua franca</b> (termen latin cu sensul de limbă vehiculară) reprezintă o limbă comună, de comunicare, limba administrației, a documentelor oficiale etc.<br /><br />Având în vedere structura multietnică și multiculturală a Imperiului Roman, această funcție era îndeplinită de limba latină. În perioada modernă a existat o tentativă de a propune ca lingua franca a întregii lumi o limbă artificială, denumită esperanto. În condițiile globalizării, o parte din funcțiile lingua franca au fost preluate de limba engleză.</i></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><i><br /></i></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">Originea național</span></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">ă și limba de multe ori coincid, dar de multe ori în istorie o lingua franca a evoluat într-o limbă maternă. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">In timpul Imperiului Roman, oamenii, probabil foarte diferiți, vorbeau latina. Când soldații au avut copii, în cazul în care aceștia ar fi fost staționari, cel mai probabil ar fi vorbit limba locală, deoarece limba femeilor predomină adesea la copii. Latina poate că ar fi supraviețuit în afara zonelor în care se vorbea în mod obișnuit, pentru că era o limbă de mare statut și a fost cultivată timp de câteva secole (așa cum limba engleză este cultivată în India contemporană). Cu toate acestea, populația din Balcani cucerită de romani a fost predominant greacă, și a revenit la această limbă odată ce guvernul bizantin a restabilit utilizarea acesteia. În cele din urmă, standardul de limbă latină a murit. Din păcate, nicio înregistrare scrisă nu s-a păstrat pentru a arăta dezvoltarea latină în limbi ulterioare celei proto-balcanice și care au continuat să fie vorbite. Istoricii au menționat doar două cuvinte datate din anul 586 (</span><i style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><b>torna torna fratre</b></i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">). Astfel, nu este clar modul în care vlahii, în secolul al X-lea, sunt legați de limba latină vorbită în secolul al Vl-lea. Este greu de demonstrat originea vlahilor doar prin intermediul limbii vorbite.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Poate că o singură teorie nu poate explica originea tuturor vlahilor și s-ar fi putut să se fi întâmplat diferite scenarii cu diferite grupuri. Cel puțin o parte dintre bizantinii din </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">secolul al VI-lea</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> au vorbit „limba italienilor“, astfel încât aceștia au putut comunica și interrelaționa cu oamenii care fugeau din calea slavilor năvălitori din nord ( în special „akrites“, cei care păzeau frontierele). Limba a putut fi astfel consolidată, formând noi dialecte. Este posibil să fi fost consolidată</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, de asemenea,</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> în cursul celor două secole de domnie Asenidă, așa că unii vorbitori de grai aromânesc din secolul al XX-lea ar vorbi la fel ca cei din secolul al XII-lea, mai degrabă decât ca cei din secolul al VI-lea. Grupuri, cum ar fi multe de arvanito-vlahi, care nu s-au deplasat spre sud, ar putea fi într-adevăr continuatoare ale limbii romane, descrisă în inscripțiile liniei Jirečec. Existența unor dialecte </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">„nordice“ și „sudice“ ale vlahilor și aspectul lor fizic sugerează că poate exista o variabilitate genetică și istorică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1lVpwoQ1KGE4yimGdLRAUyNupzckxwi7LjZix5qmpWoaUmP0wbLvoz6hIwkpWwi6dvQFfO9cH3tyElRcj2Crkv2NLiIK7hXxDkAL45cYI-9q2UAV0H0VTBhghutFbaoz-GOlHG6qxv8Q/s1600/Macedonia+ancient+kingdomDiadochi_LA.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="615" data-original-width="1280" height="306" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1lVpwoQ1KGE4yimGdLRAUyNupzckxwi7LjZix5qmpWoaUmP0wbLvoz6hIwkpWwi6dvQFfO9cH3tyElRcj2Crkv2NLiIK7hXxDkAL45cYI-9q2UAV0H0VTBhghutFbaoz-GOlHG6qxv8Q/s640/Macedonia+ancient+kingdomDiadochi_LA.svg.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b>Regatul vechi al macedonilor</b></i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b><br /></b></i></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">Originea vlahilor ar putea fi clarificată prin comparații ale probelor de ADN</span></b> (acid dezoxiribonucleic) ale diferitelor populații. Diferitele grupuri vlahe ar putea fi comparate între ele, dar și cu altele - de greci, români și albanezi. Cu toate acestea, nu au fost efectuate studii genetice pe vlahi. Studiile ADN existente asupra grecilor (care includ unii vlahi ca parte din populația generală) arată că grecii sunt destul de omogeni și că populațiile din Macedonia și Epir sunt strâns legate. Grecii sunt diferiți de turci și bulgari, dar destul de asemănători cu alți europeni, în special cu italienii. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Deci, chiar dacă vlahii sunt descendenți ai soldaților romani (de sex masculin), ei sunt o populație legată genetic de cea de origine. Din fericire, mai mult ca sigur o cercetare va avea loc mai târziu, deși repercusiunile politice ar putea constitui un real obstacol. Fără această cercetare, nu există, pur și simplu, suficiente dovezi cu privire la originea diferitelor grupuri valahe.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZ_72aFnWFwheAbkm92NST8AMiUX_PbvPAdYvwrjCkasw_PeWrKX2UpkBQrTemJllYTLz8AoaWRj_kVXj10jHRdTUE2aOOPIpIhK-TZlc9Fxc7Njk59ozZAYVltFiKYspwnj73RUzXoh4/s1600/Macedonia+sub+filip+II.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="749" height="512" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZ_72aFnWFwheAbkm92NST8AMiUX_PbvPAdYvwrjCkasw_PeWrKX2UpkBQrTemJllYTLz8AoaWRj_kVXj10jHRdTUE2aOOPIpIhK-TZlc9Fxc7Njk59ozZAYVltFiKYspwnj73RUzXoh4/s640/Macedonia+sub+filip+II.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Națiunile s-au creat, și unii ar putea argumenta că limba comună a făcut din vlahi o națiune, indiferent de originea lor. Discuțiile cu românii contemporani arată că limba vlahă a primit o mare atenție în secolul al 19-lea. Unii oameni au devenit atașați de acest idiom, care le-a fost până în atunci mai mult sau mai puțin cunoscut și au vrut să-l protejeze și să-l păstreze. În conflictele care au urmat, autoritățile elene și scriitorii greci au motivat această preocupare punând accentul pe influența politicii românești și începuseră să considere aromâna ca o limbă țărănească neglijabilă. Ei nu au înțeles apelul emoțional către români, similar cu apelul pentru dialectul Pont pentru greci. Iar vlahii uitați, în cele din urmă, au găsit pe cineva care să le acorde atenție și lor și au fost flatați că unii oameni de prim rang apreciau limba lor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Lipsa de înțelegere a sentimentelor față de o limbă maternă a avut consecințe dezastruoase pentru mulți greci și vlahi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /><span style="color: #351c75;">Deciziile luate cu privire la identitatea lor națională</span></b><br />Majoritatea vor să fie considerați greci, nu aromâni.<br /><i>”...Greci sunt, în principal, cei care împărtășesc educația noastră, mai degrabă decât natura noastră comună.”</i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfNopM2tDwwJ2hpZ3nLOvH-fRAm1ZLH1ydtqg1FS9e6uopnBnQGpxr390mQuIbKAkzC6721q1klAyMkfdS5YZeZdFYww35ZBQbfyD212GRqSyBTvrzgHb1PVzIHwd3d7rE9jWY3aPxf44/s1600/Macedonia+in+imp+otoman+1024px-Map_of_the_southern_Balkans%252C_1410.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="905" data-original-width="1024" height="564" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfNopM2tDwwJ2hpZ3nLOvH-fRAm1ZLH1ydtqg1FS9e6uopnBnQGpxr390mQuIbKAkzC6721q1klAyMkfdS5YZeZdFYww35ZBQbfyD212GRqSyBTvrzgHb1PVzIHwd3d7rE9jWY3aPxf44/s640/Macedonia+in+imp+otoman+1024px-Map_of_the_southern_Balkans%252C_1410.svg.png" width="640" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">După dizolvarea Imperiului Otoman, vlahii au devenit punctul focal al intrigilor politice. Naționalitatea lor a determinat numerose cereri de terenuri de către diferite țări după moartea „marelui om bolnav“. Fără valahi, grecii au format mai puțin de 50% din Macedonia. Pentru bulgari era important nu numai să-i transforme pe vlahi în bulgari, ci și să se evite identificarea lor cu grecii. Deci, identitatea de vlah a devenit o problemă importantă.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />Cu toate acestea, identitatea etnică a avut puțină importanță în secolele anterioare. Imperiile care au apărut după căderea orașelor grecești erau state multietnice: Roma, Bizanț, Imperiul Otoman. Țările omogene din punct de vedere al naționalității s-au format în sudul Balcanilor numai după sfârșitul Imperiului Otoman, iar oamenii dintr-o dată au trebuit să decidă în mod irevocabil cărei nații aparțin. Grupurile de populații au fost de multe ori în situația să ia astfel de decizii, așa încât limba era doar unul dintre multe alte criterii. Alți factori au fost legați de religie, de securitate, de interese economice, de rădăcini geografice, de relațiile de rudenie și de interesele personale ale liderilor. Totodată, acești factori au determinat și ce limbă </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">va vorbi </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">următoarea generație, la fel ca în cazul islamizării și identificării cu turcii.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIcg5L6yVqmyb9d6fFRwfLPymXx1-YKWRodmGC9pswfkOERJu6-O1RvgWX7oxSWZibAw3kcaveEvfGqA6N48mO0QSEogj5SohhRYCbGvmY92jDPxWTjBOoPsN-oST0mnFwTSUAWiSEOFI/s1600/MACEDONI.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="960" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIcg5L6yVqmyb9d6fFRwfLPymXx1-YKWRodmGC9pswfkOERJu6-O1RvgWX7oxSWZibAw3kcaveEvfGqA6N48mO0QSEogj5SohhRYCbGvmY92jDPxWTjBOoPsN-oST0mnFwTSUAWiSEOFI/s400/MACEDONI.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Nu se cunoaște ce se considerau a fi ele însele, diversele triburi din Balcani, de-a lungul diferitelor perioade din istorie. Dar vlahii și grecii au coexistat până în secolul al XII-lea. Potrivit lui Anna Komnini, au existat vlahi în armata bizantină în timpul domniei tatălui său. În principiu, școala și educația greacă au fost disponibile pentru vlahi încă din perioada bizantină. Dar populațiile de vlahi mai puțin educate și mai izolate au avut contact cu limba prin greacă veche numai când au auzit-o în biserică. Cunoștințele vaste de limbă greacă ar fi fost motivul pentru care vlahii alfabetizați nu au avut nevoie să scrie de prea multe ori în limba vlahă (aromână). </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Fie din cauza vechilor relații de rudenie, sau a educației avute, mulți sau poate chiar majoritatea vlahilor din secolul al XVIII-lea s-au considerat ei înșiși greci. Acest lucru poate fi datorat faptului că vlahii așezați în fiecare loc au fost puțini (fiind mult prea împrăștiați - n.e.). Orașul Moschopolis din sudul Albaniei, care ar fi putut fi nucleul unei civilizații vlahe, a fost distrus de musulmanii albanezi între anii 1769 și 1778, iar locuitorii lui au fost împrăștiați. Pentru că nu au existat obstacole de căsătorie cu alte persoane ortodoxe, vlahii s-au putut încuscri cu grecii, în special în zonele urbane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Teoria <b>”Linia Jirečec”</b> se datorează faptului că unii vlahi au fost compatrioți</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> de renume cu împăratului Iustinian. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Oricare ar fi originea sa națională, împăratul era cetățean roman într-un imperiu multietnic. Dar, probabil datorită fondului multietnic din sudul Balacanilor, încă din antichitate, limba, mai degrabă decât origine națională sau puritatea etnică, a fost cea care a determinat care este grec (a se vedea citatul din faimosul text al lui Isokratis în Paniygrikos.) Nici unul dintre noi nu știe care au fost strămoșii noștri în timpul secolului al VI-lea, sau al XI-lea, sau al XV-lea și ce limbă au vorbit. Dacă vlahii, care au fost descriși în secolul al X-lea ca fiind păstori și bandiți sălbatici au vorbit greacă în secolul al XIX-lea (cum ar fi bandiții sărăcăciani), nicio problemă de identitate nu apărea. De asemenea, nimeni nu pune la îndoială identitatea vlahilor asimilați chiar și parțial. Prin urmare, vlahii vorbitori de greacă ai Greciei contemporane sunt la fel de greci ca toți ceilalți.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /><span style="color: #990000;"><b>Cum au reconciliat identitatea greacă și valahă?</b></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În mod evident, vlahii urbani educați nu au avut probleme cu o identitate duală. Acest lucru a fost facilitat de dispariția în timp a termenului de <b>”eleni”</b>, până la aproximativ anul 1827. Vlahii, chiar și cei mai puțin educați, și-au exprimat opinia că, grecii și vlahii împreună, au constituit elenii.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>”Grecii nu sunt mai hellenici decât noi. Putem fi vlahi și putem fi greci, dar împreună vom forma elenii“.</i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />Cu toate acestea, limba latină derivată și originea ei neclară a făcut din valahi o țintă convenabilă pentru diverse interese ale unora precum: catolicii, românii, italienii. Cei interesați au concurat pentru loialitatea oricărora pe care i-ar putea convinge.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRHK3XRla9y16sMP-iZxiACcRqOms2hpbzbl29-PTK-LKNI5HMNzasvHSRZvuQzM_Wa6mkOBJ6jGRVMVAF7RFHu4UyzO0eXL6umpDu7esOE3d2wr6qeY5-V5h-tb_nP7dFPcbdBkXhMoE/s1600/RomaniansInBalkans+%25281%2529.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1403" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRHK3XRla9y16sMP-iZxiACcRqOms2hpbzbl29-PTK-LKNI5HMNzasvHSRZvuQzM_Wa6mkOBJ6jGRVMVAF7RFHu4UyzO0eXL6umpDu7esOE3d2wr6qeY5-V5h-tb_nP7dFPcbdBkXhMoE/s400/RomaniansInBalkans+%25281%2529.png" width="350" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b>Propaganda românească</b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><span style="color: blue;">”Datoria ne cheamă, ca descendenți ai Legiunilor vechi romane și ai fraților noștri liberi de dincolo de Dunăre, să luptăm de partea Italiei și Germaniei.”</span><br /><br />Nu frate, nu sunt un român și nici nu am interese românești, așa cum susțin mulți greci fanatici; nici nu m-am separat de greci în nimic ... De ce toți ne numesc acum vlahi și Koutsovlach, plecați de aici, nu vă dorim la biserica noastră, nu vă trimitem preoți în casa voastră și multe alte lucruri împotriva noastră. Nu suntem noi, vlachii de astăzi, acei greci care au suferit atâtea orori pentru această țară săracă și această religie?</i></span><span style="background-color: white; color: #666666; font-family: "times new roman"; font-size: 13.2px;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcqXWhvMFJWRWuYXV7fnRWE_bc7nFQHkQZ6nXn75IGMCbOTUL2onxv6hZuGh7IPkrfsTBOWkImOLKlgxLR2Epobx6yh04NtxLANVR1kWH46HXavnggEFHbISPM_uuk1BDL5vh9rfF1f20/s1600/AROMANI+Zuru.Vlachs.Moloviste.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1040" data-original-width="1408" height="236" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcqXWhvMFJWRWuYXV7fnRWE_bc7nFQHkQZ6nXn75IGMCbOTUL2onxv6hZuGh7IPkrfsTBOWkImOLKlgxLR2Epobx6yh04NtxLANVR1kWH46HXavnggEFHbISPM_uuk1BDL5vh9rfF1f20/s320/AROMANI+Zuru.Vlachs.Moloviste.JPG" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Aromânii de astăzi</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><span style="color: #660000;">”Românii nu sunt atât de doritori de sânge ca grecii și bulgarii, iar ei au făcut întotdeauna propaganda lor prin metoda curată și binevoitoare de luare de mită”.</span></i><br /><br /><span style="color: #073763;">România a fost sub o puternică influență a fanarioților greci atunci când a izbucnit „problema koutsovlach-ilor”. Posibil pentru ca să-i ispitească pe cei din vest să lupte împotriva turcilor, un grup de macedoneni vlahi, sprijiniți de Anastasios Panou, regent al Moldovei, a trimis în 1836 o scrisoare lui Napoleon al III-lea, cerând formarea unei țări latine în Balcani, fiind apoi sprijiniți pe plan intern și extern de vlahii din Franța. Ulterior, Franța a trimis un preot catolic pentru a-i converti la catolicism.</span><br /><br />Comercianții din Balcani au călătorit sau au trăit în Moldo-Vlahia timp de secole și cu siguranță au înțeles asemănările dintre limba română și vlahă. Oamenii din Epir au călătorit și au trăit acolo. Dar tradiția națională în România spune că <span style="color: #cc0000;">Averkios</span> <span style="color: #cc0000;">de la Avdela Pindos, un călugăr din mănăstirea Iviron Athos</span>, a mers în România recent independentă în anul 1860, a auzit oamenii cum vorbesc, și a zis : <span style="color: blue;">«shi γio Hiu ARMAN» </span>(eu sunt de asemenea un vlah). Cu sprijinul autorităților bisericești locale, a trimis un grup de copii de la Pind în jurul anului 1865 pentru a studia acolo (în România - n.e.) Un alt locuitor din Abdela, profesorul Apostolos Margaritis, a luat inițiativa de a deschide școli românești pentru vlahi. Prima școală a fost deschisă în Vitolia (Monastir) în jurul anului 1876, susținută de biserica greacă. Foarte repede, școli cu predare în limba română au fost deschise în multe sate ale Pindului și orașe macedonene. Pe la anul 1900, la apogeul mișcării, existau aproximativ 106 astfel de școli în Balcani, precum și o școală comercială post-secundară în Salonic. Aceste școli nu au fost pentru toată populația în general, cum ar fi școlile franceze sau engleze. În esență, numai vlahii au participat.<br /><br />Cu siguranță unii români au interese umanitare la vlahi și le-au oferit oportunități care le-au ridicat nivelul de trai. Absolvenții școlilor din România au primit de obicei burse pentru studii oferite de guvernul român, astfel încât unii fii ai păstorilor au devenit ingineri sau chiar membri ai Academiei Române. A studia în România în acel moment a fost echivalent cu a studia în Statele Unite în anii următori. Dar, odată cu acest efort umanitar, guvernul român a încercat să convingă vlahii că erau români din diaspora. România a fost prea departe de Macedonia pentru a putea cere o parte din teritoriu, dar a dorit populația și, dacă este posibil, controlul unui Principat mic in Pindos. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><span style="color: #990000;"><b><i><br /></i></b></span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZIcBubWi-gDMWzSxolS6dGinHAnCjdBIR_EePbMWRKrAeIivFQD1tWWxeQgLHLy-6GaSO4T8CVsiNdVNSEfXNd57rUS1nzonR-psZxLjVWNC6L5qnLbjfClGlgR-9mp4FLz_Yzi6I-gM/s1600/vlach+original+homeland.jpg" style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" data-original-height="464" data-original-width="422" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZIcBubWi-gDMWzSxolS6dGinHAnCjdBIR_EePbMWRKrAeIivFQD1tWWxeQgLHLy-6GaSO4T8CVsiNdVNSEfXNd57rUS1nzonR-psZxLjVWNC6L5qnLbjfClGlgR-9mp4FLz_Yzi6I-gM/s400/vlach+original+homeland.jpg" width="363" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><br /><span style="font-size: large;">Arhivele din Ministerul român al afacerilor externe documentează eforturile guvernului de a câștiga loialitatea vlahilor. În jurul anilor 1890, o propagandă serioasă a început în orașe și sate, unde mulți au fost obligați (de cine???) să primească profesori din România. Familiile au primit subvenții pentru a trimite copiii la școlile din România, unde le era asigurată și masa (mâncarea). Cabanele multor oameni au fost înlocuite cu case de piatră. Dar propaganda a avut un succes limitat, deoarece vlahii considerau școlile grecești ca fiind preferate. Aceasta a eșuat complet în Macedonia de Est și în jurul regiunii Olimp, unde locuitorii nu s-au simțit diferiți de alți greci. Ea a avut mai mult succes în nord, în satele din Pindos. Acolo, școlile grecești au fost inexistente sau de proastă calitate, iar educația românească a fost o soluție bună. </span><span style="font-size: large;">Romanizarea a inclus și slujba la biserică în limba română, precum și eforturile de a hirotoni preoți și episcopi pro-români. Patriarhatul grec a reacționat negativ, nu a permis ținerea slujbei în limba română și nu au recunoscut preoții hirotonisiți. Dar vlahii nu au fost doar presați de Biserica Ortodoxă. Catolicii (uniți, care pur și simplu au îmbrățișat credință față de Papa), și ei au încercat să-i convertească, iar călugărul francez Lazarist a deschis un liceu în Monastir în anul 1880. La sfârșitul celui de-al 19-lea secol, bulgarii, de asemenea, i-au presat să devină membri ai bisericii bulgare prin amenințări și asasinate. Unii vlahi din Ochrida, în 1870, au făcut acest lucru, deoarece ulterior li s-a permis slujba în biserică în limba vlahă. Unii vlahi pro-români au colaborat cu bulgarii în luptele care au precedat dizolvarea Turciei.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzj2B9vOEWVDPS9hXTbtP7vWyrZtUWk-oEXBq5P2eZ0N3y_V429N3LSA5AmgNA7YVPv4HkFKKDKT4Dm8xao1LOv6Hx7wB6jQRuG0d6w7GHD7ckuKQPSpnK8-WsxnUMZ-zYhyiWJmxmrFk/s1600/Map_of_medieval_Vlach_families_in_Herzegovina+%25281%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="966" data-original-width="1264" height="488" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzj2B9vOEWVDPS9hXTbtP7vWyrZtUWk-oEXBq5P2eZ0N3y_V429N3LSA5AmgNA7YVPv4HkFKKDKT4Dm8xao1LOv6Hx7wB6jQRuG0d6w7GHD7ckuKQPSpnK8-WsxnUMZ-zYhyiWJmxmrFk/w640-h488/Map_of_medieval_Vlach_families_in_Herzegovina+%25281%2529.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Harta așezării familiilor de vlahi din Herțegovina în epoca medievală</i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><br /><span style="font-size: large;">Un factor important în decizia privind cetățenia oamenilor a fost comportamentul celor care i-au reprezentat și consecințele alegerii acestora. Din păcate, autoritățile elene și Patriarhia au arătat o sensibilitate redusă față de problemele vlahilor. Episcopii îi presau să plătească impozite la biserică, în timp ce bulgarii i-au scutit. Uneori, grecii au fost la fel de violenți cu ei ca și bulgarii. De exemplu, au fost uciși, în anul 1904, 12 vlahi pro-români din Houma, aproape de Gevgeli. Kapetan Akritas, un lider grec local, a cerut în 1905, ca toate comunitățile de vlahi să închidă școlile românești și să ardă cărțile, uitând de nevoile educaționale ale copiilor. Astfel de conflicte sunt descrise în detaliu în cărțile românești și, probabil, și pentru a incita unii oameni să ia partea României. Conflictele au fost considerate persecuții și au creat impresia că vlahii din Grecia ar trebui să fie salvați de la opresiune. Cu câțiva ani de zile mai târziu, unii vlahi au presat guvernul român să ia măsuri pentru protecția compatrioților lor.</span></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsbZMDF6OkwopgfziJ2CIDYJC6bKzc9pMX3TeIRS6ndoAZr5dC_PoyWHloxrPLIxJC8hghqR_SWgHI592vYen8v2FHL9zkyZa6b8UqjP7m8p2_fQV_WKpAWxOkxEbJlVc0nwReijepBJc/s1600/MONUMENT+VLAH+DIN+DOBROGEA.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="506" data-original-width="260" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsbZMDF6OkwopgfziJ2CIDYJC6bKzc9pMX3TeIRS6ndoAZr5dC_PoyWHloxrPLIxJC8hghqR_SWgHI592vYen8v2FHL9zkyZa6b8UqjP7m8p2_fQV_WKpAWxOkxEbJlVc0nwReijepBJc/s320/MONUMENT+VLAH+DIN+DOBROGEA.jpg" width="164" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgV9bvwL3zBoRF_7ztze0OnOT2-Xgt978SrD80fx5hP0lUQ4ZsEJOQ3CUv_DvJJuBNJ72GYLtX2vnqPgpi22t4bk1N4k9pcBOMtpW6mdHD6oUQx5q0NbBJpNvdU-6MGAlTEB6NJRPXlMRs/s1600/MONUMENT+VLAH+PLACA.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="386" data-original-width="241" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgV9bvwL3zBoRF_7ztze0OnOT2-Xgt978SrD80fx5hP0lUQ4ZsEJOQ3CUv_DvJJuBNJ72GYLtX2vnqPgpi22t4bk1N4k9pcBOMtpW6mdHD6oUQx5q0NbBJpNvdU-6MGAlTEB6NJRPXlMRs/s320/MONUMENT+VLAH+PLACA.gif" width="199" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><span style="font-size: large;">După eliberarea Macedoniei de turci, școlile din România au continuat să funcționeze prin Tratatul de la București din 1913. Probabil că, guvernul Eleftherios Venizelos, nu a vrut să pună în pericol școlile marilor comunități de greci din România. Acordul privind școlile românești a deschis calea unor relații mai bune dintre Grecia și România; aceasta din urmă a notificat Bulgaria că va trimite armatele sale la Sofia, în cazul în care Bulgaria nu-și va retrage armata de ocupație din Salonic.</span><br /><br /><span style="font-size: large;">Politica de cooperare cu guvernul român a fost benefică pentru Grecia, dar nu neapărat și pentru vlahi. Cele relativ puține școli au continuat să funcționeze timp de aproximativ 50 de ani, până în anul 1945, iar în unele sate, cum ar fi Perivoli, trei generații de oameni le-au urmat. Probabil că, în România, liceele au avut un curriculum mai modern decât școlile grecești, deoarece au învățat limba franceză, care a fost utilă pentru comerț. Școala Comercială din Salonic a fost considerată foarte bună. Cu toate acestea, școlile primare nu i-au învățat nici greaca, iar în școlile secundare foarte puțin (de exemplu, două ore pe săptămână). Astfel, absolvenții nu aveau cunoștințe de limbă pentru știință, nici de ortografie și nu erau pregătiți să lucreze în locuri de muncă de nivel superior sau să depună cereri pentru diverse servicii. În consecință, diplomele școlilor românești nu au fost recunoscute în Grecia, iar absolvenții și-au putut continua studiile numai în străinătate. Mulți au emigrat în România, Statele Unite ale Americii și Australia. Dintre cei care au rămas, unii au fost stigmatizați ca fiind comuniști sau reacționari și au avut o viață grea, fiind în imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă bun. Într-un efort de a convinge vlahii că ei erau românii din diaspora, curricula i-a învățat că vlahii au coborât din pelasgi, traci și macedoneni antici, care nu erau greci. Aceste credințe au creat uneori probleme personale, iar unii oameni și-au petrecut viața obsedați de limba vlahă sau trăind fără să se simtă nicăieri acasă. </span></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><span style="font-size: large;">Având în vedere că, în credința tradițională, grec este considerat acela care trece prin educația greacă, în mod ironic, școlile românești au reușit în a exclude mai mulți vlahi din elenism. </span></span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9ScDnSRCG15LliQk9pzH1ebG1a960lE-4Yy8S5NBo5RQTR-7PHYQ_geAamCrapFA0stMWLCw4zDyMoKzc0LTCDAyEaRT-jMJ-4KJLBOYGAayL849tft8mbqXJ-WmunrurCbIRKkytOY4/s1600/Linia+de+demarcatie+intre+influenta+latina+si+cea+greaca.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="561" data-original-width="614" height="365" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9ScDnSRCG15LliQk9pzH1ebG1a960lE-4Yy8S5NBo5RQTR-7PHYQ_geAamCrapFA0stMWLCw4zDyMoKzc0LTCDAyEaRT-jMJ-4KJLBOYGAayL849tft8mbqXJ-WmunrurCbIRKkytOY4/s400/Linia+de+demarcatie+intre+influenta+latina+si+cea+greaca.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Linia Jirečec</i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b style="font-size: x-large;"><span style="color: blue;">Visul care a devenit un coșmar</span></b><br /><span style="font-size: large;">Efortul României de a pretinde că e populație vlahă a adus, în final, roade. În decembrie 1918, guvernul a achiziționat sudul Dobrogei, o parte din pătratul din nord-estul Bulgariei, cu patru prefecturi, pe care românii l-au numit <b><span style="color: blue;">Cadrilaterul</span></b>. Românii au constituit doar 2,3% din populație, astfel încât guvernul a cerut ca vlahii din Grecia și țările vecine să se mute acolo și astfel să crească populația de limbă română. Guvernul a promis 50.000 de drahme și 100 acri de teren pentru cei care doresc să meargă. Guvernul grec nu a avut nicio obiecție; dimpotrivă, el a încurajat emigrarea vlahilor. Condiția a fost ca cei care se mută în România să-și abandoneze cetățenia greacă. Printr-un acord cu România, emigranții au fost declarați non-greci și urmașii lor au pierdut drepturile conferite de cetățenia greacă.</span><br /><br /><span style="font-size: large;">În general, cei care au fost de acord să meargă erau cei mai săraci păstori transhumanți din centrul Macedoniei, nu populația urbană sau cei care trăiesc în jurul regiunii Olimp și în sudul Greciei. În unele locuri, cum ar fi Veroia, aderenții români, au profitat de competiția economică dintre greci și vlahi, așa încât 30-35% din vlahii din Veroia vlahilor au plecat, adică în jur de 500 de familii. Imigrația a fost încurajată de oameni care au organizat călătoriile și au beneficiat de vânzarea unor bilete. Emigranții au trebuit să plătească pe un bilet 1500 de drahme și încă 1000 de drahme pentru cheltuielile de deplasare. În perioada 1925-1936, aproximativ 2000-2500 de familii (cu un total de 10.000-18.000 de persoane) și-au vândut bunurile lor și au plecat cu barca de la Salonic la Constanța.</span><br /><br /><span style="font-size: large;">În Cadrilater, coloniștii nu a găsit lucrurile așa cum s-a promis. Ei nu au primit 50.000 de drahme, ci doar teren care de multe ori nu avea apă pe el. Transformarea din ciobani în agricultori într-o mlaștină a fost dureroasă. În afară de malarie, au suferit de tuberculoză mortală. Și au avut de-a face și cu guerilele bulgare, care au încercat să ia înapoi Cadrilaterul. Unii și-au dat seama că România a dorit ca ei să „tragă șarpele din gaură“. Unii au încercat să se întoarcă în Grecia, dar își pierduseră cetățenia greacă și proprietățile lor. În ciuda dificultăților, au făcut ce au putut în noua lor țară, construind școli și case. Dar pacea nu a durat mult pentru ei. În 1940, la insistența Germaniei și prin Tratatul de la Craiova, România a retrocedat Dobrogea de sud, Bulgariei. Dintr-o dată, într-o singură zi, vlahii au pierdut totul și au rămas fără adăpost. A existat apoi un schimb de populație și au ajuns ca refugiați în Constanța și în alte părți din România.</span><br /><br /><span style="font-size: large;">După pierderea Cadrilaterului, România nu a mai avut nevoie de ei, iar vlahii au devenit o problemă. Ei au aderat la monarhie sau la politica de dreapta și (așa cum se explică mai jos), au creat probleme politice în țară. Guvernul comunist care a venit la putere în 1947 a închis mulți dintre ei în lagărele de concentrare. Pentru următorii 45 de ani, acești oameni au suferit multe privațiuni. Ei au suferit de sărăcie și foame, când Ceaușescu a vândut mâncarea țării și a forțat înmulțirea populației. Pentru a vizita Grecia, erau necesare șase luni de făcut documente și de așteptare; aceștia puteau pleca numai după ce rudele lor i-ar fi invitat și li s-ar fi oferit să le plătească toate cheltuielile. Ei nu ar fi putut solicita nici chiar azil politic, pentru că ar fi trebuit să plece anterior unii dintre membri familiei. </span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><span style="font-size: large;">Mulți dintre ei au devenit academicieni și oameni de știință și au ajuns bine, dar cei mai mulți dintre urmașii lor trăiesc încă în condiții modeste. Unii dintre vlahii care au imigrat în Cadrilater au avut o opinie diferită. O persoană mi-a relatat că mama lui nu a vrut să dobândească cetățenia română, chiar dacă ea a renunțat la cea greacă. Ea a rămas apatridă timp de mai mulți ani și în cele din urmă a dobândit cetățenia română numai pentru că guvernul a refuzat să o primească în școală fără acea schimbare. O altă femeie a fost constrânsă prin amenințarea că ea nu-și va mai vedea fiul ei adolescent, care îi fusese deja luat de acolo. O alta a refuzat să urce la bordul navei pentru a pleca în Cadrilater și a trebuit să fie urcată cu forța. Și ea a fost bolnavă luni de zile după aceea. </span></span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Legiunile romane au fost dizolvate cu secole mai devreme, dar numele a continuat să bântuie viața vlahilor. În 1930, Legionarii au fost fasciștii Europei. Mulți dintre vlahii din Cadrilater au devenit membri ai unor organizații naționaliste de dreapta, cum ar fi Garda de Fier, iar alții au participat la răsturnările politice și pogromurile din România. Ion Duca - prim-ministru al România și lider al Partidului Național de Eliberare - a declarat organizația ca ilegală și i-a arestat pe unii dintre membri săi. La 21 decembrie 1933, Ion Caranica, Doru Belimace, și Nicolae Constantinescu (primii doi fiind vlahi), l-au asasinat când el a coborât dintr-un tren.<br /><br />Dorința diferitelor țări de a exploata limba vlahilor nu s-a terminat cu Cadrilaterul. Următoarea pretendentă a fost Italia care în 1917 a preluat Epirul pentru un timp și a declarat „Principatul Pind“, aclamând vlahii ca fiind „frați“ pierduți. Acest act a fost repetat în 1942. Alkiviadis Diamantis, care a fost din Samarina și a trăit în România, a apărut ca „prințul Pindos“. Însoțit de soldați italieni, el a declarat, într-un moment de foamete din timpul celui de-al doilea război mondial, că România a expediat un transport de un milion de okades de grâu pentru a fi distribuit numai vlahilor. Deși grâul nu a ajuns, poliția a confiscat făina pe care oamenii au cumparat-o pentru casele lor, protestând și acuzând grecii că au încercat să-i omoare pe vlahi. Conflictele violente au izbucnit, unii vlahi au fost trimiși pe insule îndepărtate, iar alții au fost maltratați. Generalul George Tsolakoglou, care a servit ca prim-ministru în timpul ocupației germane, a dat un ordin secret către autoritățile locale pentru a trata vlahii mai bine. Comunitatea vlahilor din România a fost, de asemenea, îngrijorată de persecuțiile și noile tribulații ale vlahilor și a presat guvernul să intervină din nou.<br /><br />În 1942, Diamantis a fondat Legiunea romană Larissa, care i-a acceptat chiar și pe unii membri ai partidului comunist. El a încercat să câștige loialitatea vlahilor educați din Larissa. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Legionarii s-au opus în principal vlahilor care au opus rezistență luptând pentru țelurile lor, i-au torturat, i-au închis, i-au trimis în lagărele de concentrare din Italia și i-au jefuit pe cei care au organizat rezistența națională împotriva germanilor. După sfârșitul războiului, legionarii au fost condamnați ca infractori și colaboratori. Unii au scăpat fugind în România, unde au fost arestați de comuniști. Granițele României au fost închise și mulți nu au mai apărut niciodată în Grecia. Școlile și bisericile românești din Grecia care au ajutat forțele de ocupație au fost închise în perioada 1944-1945.</span><br /><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />Majoritatea vlahilor care au rămas în Grecia nu a avut deloc o soartă mai bună. Nenumărați vlahi au fost uciși în anii 1940-1941, luptând împotriva germanilor și italienilor, și multe femei vlahe au ajutat în luptele din Pindos. Ulterior, mulți au fost lideri în rezistența. Din acest motiv, cele mai multe sate vlahe din Pindos au fost arse de germani în anii 1943-1944, iar locuitorii au fost executați în masă. </span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii9yobeny5wZnIt8RkEEHJ2ktgWN1JKi8oLLhs8PG0_qGMyt_aM1sofqR1Vd2uJ-VgwKfdmpAQXVHE_Wmar4iDxoLgDvorrL5kXsqiVPAS7raU-kDicDNLhy4P6wx2YpVvgkHvL3HlZ74/s1600/Johann_Honterus_Septemcastrensis_de_Corona.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1248" data-original-width="1600" height="498" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii9yobeny5wZnIt8RkEEHJ2ktgWN1JKi8oLLhs8PG0_qGMyt_aM1sofqR1Vd2uJ-VgwKfdmpAQXVHE_Wmar4iDxoLgDvorrL5kXsqiVPAS7raU-kDicDNLhy4P6wx2YpVvgkHvL3HlZ74/s640/Johann_Honterus_Septemcastrensis_de_Corona.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b>Harta Europei Centrale și de Sud în timpul Evului Mediu târziu / perioada timpurie moderna, a umanistului transilvănean saxon Johannes Honterus.</b></i></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /><b>Asimilare și supunere</b></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div>
<i style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-large;">Fudzi haraua di la Armân </i></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><i>O gione o xinite</i></div>s-pri fatsa cură fântâni <br />di lacriñi upărite <br />ca si au maratsîl i –n cheptlu –alor <br />un dοr té treaca nu are <br />s-kirire asteapta un popor <br />când dulţea-i limbă keare.</i></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">După toate dezastrele din perioada celor două războaie, cel mai sigur lucru pentru vlahii supraviețuitori a fost acela de a se ascunde și de a-și uita limba care le-a pricinuit atâtea necazuri. A fost ca și cum toți aceștia au decis că utilizarea limbii lor a fost o problemă. <br /><br />Astfel, aromâna s-a învățat foarte puțin și nu este utilizată în mod oficial nicăieri în Grecia. Nu există niciun program de radio în aromână, nici un ziar pentru vlahi, la fel cum nu este niciunul în albaneză sau sârbo-macedoneană. Există multe asociații vlahe, ca și o Asociație a tuturor vlahilor din Grecia, plus organizațiile culturale ale vlahilor. Cu toate acestea, ei nu învață în mod activ pentru a-și putea promova limba. De exemplu, pagina web a asociației folclorice a vlahilor din Veroia (<span style="color: blue;"><u>www.vlahoi.gr</u></span>) are obiective precum activități de conservare a tradițiilor naționale, dans, canto, o colecție de materiale folclorice și istorice și imagini vechi, dar nu există nicio propoziție în limba vlahă, în ciuda mențiunii că aceasta dispare. Relativ puținii vlahi, care o cunosc bine, par să se teamă să o mai transmită, de frica de a fi considerați anti-greci. <br /><br />După catastrofa din Asia Mică din 1922, guvernul avea nevoie de spațiu pentru a soluționa refugiații și mai mulți vlahi și-au pierdut terenurile de pășunat și locurile de iernare după 1923. </span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Treptat, unii s-au mai stabilit în zonele urbane, unde mulți au fost asimilați de vecinii lor greci. Ocupațiile, structurile lor sociale, chiar și izolarea geografică au dispărut, și codul special al poporului (limba) s-a pierdut odată cu acestea. Într-un mediu de limbă greacă, o a doua limbă nu a putut servi niciunui scop special. De asemenea, din cauza legăturii lor strânse cu satul</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, limba vlahă a fost adeseori considerată o limbă de statut social scăzut. Familiile care au crescut cu ea au abandonat-o. În mod pervers, școlile românești și credințele legionarilor au contribuit la accelerarea pierderii limbii. Capitalul cultural al vlahilor a fost pierdut atunci când mii de oameni au fost închiși sau uciși de cei de stânga, și anume persoanele în vârstă, care cunoșteau limba bine și ar fi putut transmite tradițiile lor generațiilor mai tinere. Limba a supraviețuit mai bine în locuri în care nu au existat probleme de ordin politic, cum ar fi în Metsovo. Acolo, școala românească s-a închis în 1913, iar câțiva oameni au plecat în Cadrilater.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În aceste condiții, este greu să se mențină limba, chiar și în satele în care trăiesc doar vlahi și o vorbesc între ei. Vlahii de vârstă mijlocie își mai pot aminti gramatica, dar au un vocabular limitat, în timp ce tinerii nu știu cum să creeze derivații de cuvinte sau să înțeleagă expresii utilizate înainte cu câțiva ani. Din păcate, generația tânără alfabetizată nu poate învăța limba, nici din cărți, nici din mass-media. Cei mai mulți vlahi din Grecia contemporană sunt ostili liderilor români și refuză să adopte ortografia și stilul poporului român-educat care a scris în limba vlahă literatură, poezie, și dicționare. În schimb, propagandiștii din secolul al XXI-lea susțin că limba, în mod tradițional, a rămas nescrisă, astfel încât acestea să nu fie utilizată pentru citire și scriere. Este greu să se cadă de acord asupra unei gramatici și a unei ortografii care să aibă un sens pentru greci. Metoda lui Katsanis și Dinas, care combină latina cu greaca, pare să fie tot mai mult acceptată. Dar nu există o Academie vlahă care să decidă cu privire la utilizările și standardele stabilite.<br /><br />Împreună cu script-ul, este necesar și a moderniza limba. Aromâna are un vocabular mare și poetic, dar exprimă mai bine nevoile sătenilor decât pe cele ale oamenilor din mediul urban contemporan. Pentru a exprima subiecte contemporane, cei care trăiesc în România folosesc cuvinte românești (de obicei, de origine latină), dar în Grecia, aceste cuvinte nu sunt cunoscute în mod obișnuit decât prin intermediul unor limbi străine (ca de exemplu: universitate, cecuri, bancă, hotel). Una dintre păreri este că ar trebui să fie utilizate cuvinte locale, chiar dacă acestea sunt în limba greacă, de exemplu: '<i>xenodohiul</i>', mai degrabă decât '<i>hotelul</i>'. Dar, mai degrabă decât folosirea cuvintelor grecești conjugate în vlahă, este mai ușor pentru a schimba codul și a folosi gramatica greacă. Rezultatul e format din expresii cum ar fi '<i>de lire italiene hiliade metrisiasasi pano zeci sto trapezi, multe dihonia, mai multe fagomara</i>'.<br /><br />Utilizarea limbii este, de asemenea, în scădere și în România, unde aceasta este considerată un dialect. Nepoții imigranților din Cadrilater rareori știu suficient despre conjugările specifice și vocabularul limbii aromâne. Există asociații care încearcă să păstreze cultura, iar unele școli din Constanța predau aromână copiilor. În România există o presă vlahă, publicații de poezie, proză, precum și unele jurnale cu subiecte vlahe. În altă parte, activitatea este limitată. În SUA și Germania există organizații, cum ar fi <i>Societatea Farsarotul</i> (<span style="color: blue;"><u>www.farsarotul.org</u></span>) și <i>Uniunii für Sprache und Kultur Aromunische</i>. De multe ori create de persoanele care au studiat în limba română, ele tind să propage teoria unei identități separate. Chiar și așa, puțini oameni petrec mult timp ocupându-se cu probleme de vlahi. După 30 de ani, foarte puțini în lume își vor mai aminti această limbă.<br /><br />Cãsãtoria cu populația din jur reduce, de asemenea, numărul persoanelor care se identifică drept vlahi sau care cunosc suficient despre cultura vlahă. Până la mijlocul secolului XX, vlahii din mediul rural s-au căsătorit în mod tipic între ei. Endogamia a fost importantă pentru păstrarea proprietăților în cadrul acelorași grupuri, care, de asemenea, aveau nevoie de mirese calificate pentru nevoile păstorilor transhumanți. Miresele vlahe au fost căutate, dar căsătoria cu grecii a fost condamnată; un cântec popular descrie un tată care refuză să-și dea acordul fiicei sale pentru a se cărători cu un grec, și care spune că grecii și vlahii nu se încuscresc. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Vlahii care au mers în Cadrilater au continuat endogamia. Copiii lor s-au căsătorit între ei, dar nepoții lor au depășit acest tabu.<br /><br /><b><span style="color: #351c75;">Evoluțiile recente</span> </b></span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie-JFiQDjOAGTg7DWsE1uVgTmJ0nGT5H5M_unBu3SGui61hyphenhyphenzL2CeWKftYbsv4VEzooo2eayvFHmxaa9m3qqa7YxZGKVREaZCa-cKeVfJmV7N4uUVFP3pYCXmQyrNivqYqSchCETXS8y8/s1600/harta+rep+macedonia+de+nord.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="764" data-original-width="713" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie-JFiQDjOAGTg7DWsE1uVgTmJ0nGT5H5M_unBu3SGui61hyphenhyphenzL2CeWKftYbsv4VEzooo2eayvFHmxaa9m3qqa7YxZGKVREaZCa-cKeVfJmV7N4uUVFP3pYCXmQyrNivqYqSchCETXS8y8/s640/harta+rep+macedonia+de+nord.jpg" width="593" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /></b>Problema Koutsovlach-ilor a fost demult uitată în Grecia și constituie un subiect în special pentru câțiva oameni în vârstă. Separarea vlahilor a avut loc în urmă cu trei generații și doar câțiva oameni în vârstă supraviețuiesc dintre imigranții originali ai Cadrilaterului. Acum, când Grecia se confruntă cu o rată scăzută a natalității și cu o imigrație de oameni complet străini, decizia de a încuraja mii de cetățeni greci să se mute în România pare nefericită. Însă este greu să judecăm politica acelor vremuri cu criteriile de astăzi. La începutul secolului era important să se formeze o țară fără populații de credințe ostile și iredentiste. În cazul în care vlahii care au mers în Cadrilater ar fi rămas în Grecia, nu ar fi putut exista "Legionari” mai pro-italieni în timpul ocupației germane decât ei.<br /><br />Combinația politicii grecești și românești s-a dovedit dezastruoasă pentru soarta vlahilor. Poate puține alte populații au fost perturbate atât de mult din cauza unei limbi. Autoritățile grecești, până la mijlocul secolului al XX-lea, s-au comportat într-un mod îngust la minte și nediplomatic cu vlahii pro-români, în timp ce au avut grijă de refugiații din Asia Mică, chiar și de cei care au vorbit doar turcește. Autoritățile au încercat </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">rareori</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">să câștige loialitatea vlahilor sau să ofere alternative constructive la propaganda românească. Cu comportamentul lor au speriat unii oameni, aducându-i în stare de supunere, dar au pierdut mulți alții și au fost acuzați la nivel internațional de oprimarea minorităților. Multe probleme ar fi fost evitate în cazul în care Patriarhia ar fi permis slujba bisericească în vlahă (nu în limba română), în loc să forțeze oamenii să adopte puncte de vedere în care de multe ori ei nu credeau. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Mintea îngustă și atenția prea mare față de aparențe au determinat ca, în repetate rânduri, poporul grec și Biserica Ortodoxă să-și piardă prietenii și adepții.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />De-a lungul anilor, Grecia și-a menținut politica de omogenizare, care este creditată de unii pentru că ar ajuta să se evite conflictele din Balcani, dar care au explodat începând din anii 1990. Țara trebuie să mențină un echilibru dificil între drepturile cetățenilor, să asculte tot ce vor, și nevoia de a evita orice creștere posibilă a iredentismului violent. De fapt, politicile sale față de vlahi, ca oameni, au fost amabile. Vlahii din Albania au fost acceptați, ca și grecii din Epirul de Nord, și au primit rezidență. Dar mii de arvanito-vlahi au emigrat, pentru că ei nu cunoșteau un cuvânt grecesc, dar care și-au găsit locuri de muncă și au sprijinit familiile lor rămase acasă.<br /><br />Însă conflictele din anii 1990 cu FYROM referitoare la numele Macedoniei au reflectat vechile învățături românești despre originea vechilor macedoneni. Poate că, de asemenea, rămâne și spectrul pădurilor Pindus care luptă pentru independență sau terorismul "legionar", pentru că guvernul grec continuă să fie suspicios față de cei care cred în vechile credințe pro-române sau separatiste. Un cetățean a fost condamnat în 2001 deoarece a difuzat o broșură a Consiliului Europei cu privire la limbile minorităților. Cetățenia unui bătrân a fost luată fără cunoștința sa, deoarece a publicat o revistă care promova vechile argumente. Huliganii au ars cărțile din FYROM în timpul unui târg de cărți, care cuprindea cărți în vlahă. Din păcate, astfel de acțiuni readuc la viață o problemă uitată demult și creează o cauză pentru articolele sarcastice din străinătate, care ironizează idealurile democratice presupuse ale Greciei. Chiar și site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Turciei (www.mfa.tr) menționează că vlahii se bucurau de libertăți mai mari sub Imperiul Otoman.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">De asemenea, guvernul a rămas foarte rece față de descendenții emigranților din Cadrilater. Ambasada Greciei la București, care predă limba greacă persoanelor interesate, ar putea aborda organizațiile vlahe și să le invită să participe, dar nu are această intenție. În mod normal, persoanele care pot dovedi o origine greacă, au dreptul la cetățenie greacă, dar acest lucru nu este valabil din cauza tratatului bilateral vechi. Cererile de cetățenie trimise de către persoanele născute în România sunt analizate pentru a afla dacă strămoșii lor au abandonat cetățenia în baza tratatului. (Înregistrările vechi sunt incomplete și nu toate cazurile se mai găsesc.) Cu toate acestea, timpul va vindeca această problemă.<span style="color: #990000;"> </span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;">Pentru a intra în Uniunea Europeană, România și-a anulat vechea poziție precum că vlahii din diaspora sunt români și că au nevoie de o protecție specială.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /><b>Limba vlahă a captat interesul Consiliului Europei, care încearcă să conserve toate limbile minoritare.</b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> La 24 iunie 1997, Consiliul a adoptat <b><span style="color: #660000;">Decizia 1333 (1997)</span></b>, care recomandă măsuri pentru menținerea și diseminarea limbii și utilizarea sa în televiziune, radio și biserici. În timpul unei vizite ulterioare în zona Metsovo, dl .Stephanopoulos, Președintele Republicii Elene, a încurajat locuitorii să vorbească și să învețe în limba lor. Dar recomandările Consiliului Europei nu au fost încă puse în aplicare. Unii oameni ar putea încerca, într-adevăr, prin intermediul mass-mediei, să convingă vlahii că aceștia sunt minorități, chiar și atunci când bunicii lor au gândit altfel. Cu toate acestea, o regândire a drepturilor civile poate face cel mai mult pentru a convinge oamenii că merită să fie greci. </span><br />
<i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;"><br /></span></b></span>
</i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;"><i>Istoria a arătat că rigiditatea guvernamentală și biserica pot crea probleme mai mari decât orice imixtiunea străină.</i></span></b><br /><br />Accentul european pe limbile minoritare a crescut interesul pentru vlahii din Grecia. O cercetare cuprinsă în patru volume făcută de către un profesor pe nume <b>Asterios Koukoudis</b> a primit un premiu al Academiei din Atena în 1998, și alte câteva cărți au fost publicate începând cu anul 2000. Dar efortul de a preda aromână la aristoteliana Universitate din Salonic s-a oprit din cauza interesului limitat al studenților și a anulării fondurilor de către o organizație a vlahilor. Astfel, aromâna este predată în Freiburg, Germania (de oameni care cred că vlahii nu sunt greci), dar continuă să fie neglijată în Grecia. Provocarea pentru toți cei care iubesc limba veche și cântecele sale este să o păstreze și să o cultive, evitând în același timp capcanele politice.<br /><br />Nu se cunoaște dacă vlahii sunt o etnie distinctă, dar căsătoriile mixte au dus la risipirea genelor lor în populația generală a Greciei. Problema nu mai este dacă vlahii sunt de limbă greacă. Problema este că noi, grecii, cel puțin locuitorii din Macedonia, Tesalia și Epir, am devenit un pic vlahi. Poate că ar trebui să dăm mai mult respect și atenție patrimoniului uitat, transmis de unii dintre strămoșii și rudele noastre.</span><br /><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b>Iată cum i-au întâmpinat românii pe ”colonizatori”!</b></span><br /></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<span style="font-family: arial; font-size: medium;"><i>Bun venit la pieptul țării-mamă! <br /> <br /> Sunteți în sfârșit aici, la pieptul țării-mamă, care vă acceptă cu mare dragoste de mamă și care nu vă va părăsi niciodată în momentele critice ale vieții voastre.</i></span>
<div><br /></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;"><i>Colonizatori!</i></span></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span>
<br />
<span style="font-family: arial; font-size: medium;"><i>Dacă, până acum, ați auzit doar povestea țării bogate a țării-mamă, atunci veți gusta fructele ei și veți simți că este Țara Mamă.</i></span>
<div><div style="text-align: center;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><span style="color: #073763;"><b style="font-style: italic;"><br /></b><b>Foaia ”Românul” - </b></span><b><span style="color: #073763;">Instrumentul Propagandei Naționale</span></b></span></div>
</div>
<div><br /></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;"><i>Colonizatori!</i></span></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<span style="font-family: arial; font-size: medium;"><i><br />
Amintiți-vă aici toate locurile care v-au fost dragi acolo, în marile câmpii din MACEDONIA, de la dealurile până la câmpiile meglene, de rude și de prieteni, de munții GANDACIA, munții tăi dragi, de marele râu VARDARI, de străzile pe care ai umblat ascultând păsările cântând, gândește-te la turmele tale de oi, la comunitățile tale, la câmpia mare, la biserica ta, la cimitirul tău în care părinții tăi, frații tăi, strămoșii tăi se odihnesc, la satele tale. <br /> <br />Trebuie să uitați toate aceste lucruri, totuși, atunci când pășiti pe pământul Marii Românii. Trebuie să uitați când începeți o gospodărie nouă și trebuie să fiți mândri că Țara Mamă vă primește cu plăcere și că vă puteți baza pe ea pentru tot ce aveți nevoie, pentru că știm că vă veți da și viața și că nu veți lăsa nepedepsiți dușmanii care încearcă să o deranjeze. <br /><br /> Căci orice ar trebui să dea Țara Mamă de acum încolo, trebuie să dați și voi. Ar trebui să aveți deplină încredere în ea și în Majestatea Sa, monarhul Mihai.</i></span></div><div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span>
<br />
<div><b style="font-size: x-large;"><span style="color: #073763;"><i>Coloniști!</i></span></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span>
<br />
<span style="font-family: arial; font-size: medium;"><i>Începând de astăzi, purtați pe umerii dvs. o povară mare cu multă responsabilitate. În afară de îndatoririle voastre ca și colonizatori, nu uitați că aveți o altă datorie, de a menține pacea în acest colț al țării. Fiți vigilenți în fiecare clipă și fiți uniți cu toții. <br /> <br /> Bine ai venit Livadiotes în țara-mamă.</i></span></div><div>
<span style="font-family: arial; font-size: medium;"><i><br /></i></span>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>«The Romanian» </b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>(Românul)</b></span></div>
<br />
<div><span style="font-family: times; font-size: large;">Ediția specială a organizării propagandei naționale "The Romanian" (I, nr.7, 21 mai, 1928), față de Macedono-vlahii care au colonizat Cadrilatérul (Suciu p .. 32) În afară de ultima frază care este în aromână, întregul text este în limba română.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">***************** <i><span style="color: #660000;"> Încheiat traducerea articolului</span></i> </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjS6Iqj4wYcnHf-2lSeO-Etgv5mKXFAiBTixRAmHE5YkDxtprI0Y25pUhnj5hQZe94s384FGSCKMaBhMMKiLBSaRMKTep2Qykx9tqzYfVCLmNqONOV_BSW4jbHXEhWyu93ea_fNcUui6dc/s1600/Wallachia+si+Moldavia.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="618" data-original-width="744" height="331" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjS6Iqj4wYcnHf-2lSeO-Etgv5mKXFAiBTixRAmHE5YkDxtprI0Y25pUhnj5hQZe94s384FGSCKMaBhMMKiLBSaRMKTep2Qykx9tqzYfVCLmNqONOV_BSW4jbHXEhWyu93ea_fNcUui6dc/s400/Wallachia+si+Moldavia.gif" width="400" /></a></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div>
<div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; text-align: center;">
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b>ALTE TEORII DESPRE AROMÂNI (VLAHI)</b></span></span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b><br /></b></span></span></div>
</div>
</div>
<div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Există multe teorii cu privire la originea lor. Teoriile principale îi descriu ca: descendenți ai tracilor romanizați sau coloniști și soldați romani care au primit terenuri agricole, ca plată pentru serviciile lor.<br /><br />Aromanienii sau vlahii sunt amintiți pentru prima dată în sursele bizantine medievale din secolul al XI-lea, în <i>Strategikon of Kekaumenos</i> și <i>Alexiad Anna Kornene</i>, în zona Thessal (Thessaloniki).<br /><br />Termenul de aromân derivă direct de la românul latin, adică de <b>cetățean roman</b>. Aromaniana (<b>aromâna</b>), cunoscută și sub numele de <b>macedo-româna</b> sau <b>vlaha</b>, este o limbă de orientare românească vorbită în sud-estul Europei.<br /><br />Conturarea unei conștiințe aromâne distincte a fost influențată de creșterea altor mișcări naționale din Balcani. Totuși, stabilirea unei conștiințe naționale a fost împiedicată de tendința claselor superioare ale aromânilor de a-i absorbi în entitățile dominante din jur și de a-i împiedica să-și asume propriile cauze naționale. Ei s-au identificat adesea cu națiunile gazdă, atât de mult, încât istoriografiile naționale balcanice descriu aromânii drept "cei mai buni albanezi", "cei mai buni greci" și "cei mai buni bulgari", ceea ce i-a făcut pe cercetători să-i numească <i>"cameleonii din Balcani"</i>.<br /><br />Mulți aromâni au jucat un rol proeminent în istoria modernă a națiunilor balcanice: Pitu Guli, cunoscut și sub numele de "Petru Vlachul", Ioannis Kolettis (premierul Greciei), Georgios Averoff (magnat grec), Evangelos Averoff (Ministrul Apărării al Greciei), Nikola Pašić (prim-ministru al Serbiei), Vladan Đorđević (prim ministru al Serbiei), Patriarhul Athenagoras I al Constantinopolului, <b>Andrei Șaguna</b> (Mitropolitul Ortodox Român al Transilvaniei și mare patriot român),<b> familia Ghica,</b> v<b>oievozii moldoveni și prim-miniștrii români</b>, etc.</span></span></div>
<div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></span></div>
<div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În epoca modernă, aromânii au adoptat, în general, cultura națională dominantă din țara în care au locuit, adesea ei având o dublă identitate, atât ca aromâni, cât și ca greci / albanezi / bulgari / macedoneni / sârbi / români, etc.<br /><br />Termenul "vlah" este uneori folosit în locul altor denumiri de grupuri de populații din unele regiuni din Balcani, fără a se referi neapărat la aromâni.<br /><br />Există, de asemenea, mulți aromâni care se identifică ca fiind exclusiv aromâni, chiar dacă, la fel ca în cazul "Cincarilor",</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> ei nu mai vorbesc limba aromână (vlahă).</span></span></div>
<div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br />În Albania</b><br />Există o mare comunitate aromână în Albania, numită și comunitatea Vlachă, în special în regiunile sudice și centrale ale țării. Diverși savanți au estimat numărul de aromâni albanezi la 200.000.<br /><br /><b>În Macedonia</b><br />Există 9.695 aromâni sau vlahi, așa cum sunt numiți oficial în Republica Macedonia. Conform recensământului din 1994, în Macedonia existau 8.467 de aromani. Aromanienii sunt recunoscuți ca minoritate etnică și, prin urmare, sunt reprezentați în Parlament și se bucură de drepturi etnice, culturale, lingvistice și religioase și au dreptul la educație în limba lor.<br /><br /><b>În România</b><br />În prezent există între 50.000 și 100.000 aromâni în România, dintre care majoritatea sunt concentrați în Dobrogea. Potrivit ”Uniunii pentru limbă și cultură aromână”, în România există un număr de 100.000 de aromâni, numiți adesea ”makidoni”.<br /><br /><b>În Bulgaria</b><br />Majoritatea aromânilor din Bulgaria provin din Munții Gramos, unii din Macedonia, Munții Pindus și Moscopole. Conform recensământului oficial din 2011, în Bulgaria există 3.684 de aromâni.<br /><br /><b>În Serbia</b><br />Aromanienii, cunoscuți sub numele de Cincari, au migrat în Serbia în secolul al 18-lea și începutul secolului al 19-lea. Majoritatea poporului sârb de origine aromânică nu vorbește aromână și nu se pronunță pentru o identitate sârbă. Conform recensământului din 2011, au existat 243 de cetățeni sârbi identificați ca fiind Cincari.<br /><br />Pe lângă Cincari, alte <b>subgrupe de vlahi</b> sunt:</span></span></div>
<div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;">
<ul style="text-align: left;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>ungureni,</b></span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>bufani</b>,</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>carani</b>.</span></li>
</span></ul>
</div>
<div>
<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>În Croația</b><br />Prima mențiune a termenului <b>Morlachs</b> (morlahi) este simultană cu apariția vlahilor în documentele din Croația la începutul secolului al XIV-lea; în 1321, un preot local de pe insula Krk, a acordat pământ bisericii ("pământurile din Kneže, numite vlahe), în timp ce în 1322 au fost aliați cu Mladen Šubić la lupta din interiorul Trogirului. <b>Morlachii</b> locuiau pe insula Krk, de unde au migrat în Istria, unde trăiesc și astăzi și sunt cunoscuți sub numele de <b>istro-români</b> (denumiți și Ćiribirci, Ćići și Vlahi de către populația locală).<br /><br />Există multe <b>subgrupuri de aromanieni (aromâni sau vlahi) în Balcani</b>:</span></span><br />
<ul style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; text-align: left;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">cincari (Tsintsars),</span></li>
<li>faršerioti (Arbanitovlasi),</li>
<li>karaguns (Karagunides),</li>
<li>karakačani (Sarakatsani),</li>
<li>kucovlasi - un subgrup al lui Karaguns,</li>
<li>meglenites (Vlachii Moglenite)</li>
<li>morlachs (Morovlasi, Mavrovlasi) - cu subgrupe: Ćići, istro-români,</li>
<li>vlahii (Serbia),</li>
<li>bufani.</li></span></span></ul><span style="font-family: georgia; font-size: large;"><span style="color: #990000;">Notă:</span> În Noul Testament sunt amintiți ca elini (iudei). De asemenea, apostolul Pavel, care vizita des Macedonia, a lăsat scrise două epistole către Thesaloniceni. </span><br /><br /><ul style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; text-align: left;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span></span></ul>
<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span></span></div>
<div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În prezent, trăiesc în România aromâni sarakatsani cu nume sonore, cum ar fi Simona Halep, Elena Gheorghe, Gică Hagi, Gigi Becali, ultimul - un binefăcător național și om de afaceri, interpreta de folclor Sirma Granzulea și alții. </span></span></div><div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></span></div><div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> _<i>Va urma_</i></span></span></div><div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span></span></div><div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/NiASZAVLPXc" width="320" youtube-src-id="NiASZAVLPXc"></iframe></div></span></span></div><div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span></span></div><div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/IBag5s3gHCE" width="320" youtube-src-id="IBag5s3gHCE"></iframe></div></span></span></div><div style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/zBSI878aNTQ" width="320" youtube-src-id="zBSI878aNTQ"></iframe></div></span></span></div></div></div><div><div class="MsoNormal"><dl style="margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.2em;"><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><br /></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/My2xv54YgRM" width="320" youtube-src-id="My2xv54YgRM"></iframe></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/zj4jTxGNKK0" width="320" youtube-src-id="zj4jTxGNKK0"></iframe></div>
</div></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/6bVXWuQAeBE" width="320" youtube-src-id="6bVXWuQAeBE"></iframe></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/2cymf8EqpmQ" width="320" youtube-src-id="2cymf8EqpmQ"></iframe></div></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: medium; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><br /></dd><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/N_W0Wil0Chs" width="320" youtube-src-id="N_W0Wil0Chs"></iframe></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/jkoXtlPqxiw" width="320" youtube-src-id="jkoXtlPqxiw"></iframe></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/P4t3CKHRuZw" width="320" youtube-src-id="P4t3CKHRuZw"></iframe></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/5lRfV1XlSWg" width="320" youtube-src-id="5lRfV1XlSWg"></iframe></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: medium; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><br /></dd><span style="color: #cc0000; font-family: helvetica; font-size: medium;">Pe această temă, mai puteți să citiți și:</span><dd style="background-color: white; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></dd><dd style="background-color: white; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/2018/04/populatiile-europene-geto-dacii.html" target="_blank"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>Populațiile europene. Geto-dacii</b></span></a><br /></dd><dd style="background-color: white; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: blue; font-size: medium;"><b><br /></b></span></span></dd><dd style="background-color: white; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: blue;"><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/2017/03/crestinism-despre-religiile-greco.html" target="_blank"><span style="font-size: medium;"><b>Creștinism. Despre religiile greco-romane și începutul civilizației în Europa</b></span></a><br /></span></span></dd><dd style="background-color: white; font-size: medium; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: blue;"><br /></span></span></dd><dd style="background-color: white; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: blue; font-family: georgia; font-size: medium;"><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/LUMEA%20ELENISTIC%C4%82%20-%20MACEDONIA" target="_blank"><b>Lumea elenistică. Ma</b></a><b>cedonia</b></span></span></dd><dd style="background-color: white; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><br /></dd><dd style="background-color: white; font-size: medium; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><br /></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: medium; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: black;"><b>Linkuri de referință:</b></span></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;">h<a href="https://www.slavorum.org/history-of-aromanians-vlachs-in-the-balkans-and-their-life-with-slavs/" style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;" target="_blank">ttps://www.slavorum.org/history-of-aromanians-vlachs-in-the-balkans-and-their-life-with-slavs</a>/</dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><a href="http://www.farsarotul.org/nl26_1.htm" style="font-family: "trebuchet ms", trebuchet, verdana, sans-serif; font-size: 13.2px;" target="_blank">http://www.farsarotul.org/nl26_1.htm</a></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><div style="margin: 0px;">
<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Aromanian_language" target="_blank">https://en.wikipedia.org/wiki/Aromanian_language</a><a href="https://www.slavorum.org/history-of-aromanians-vlachs-in-the-balkans-and-their-life-with-slavs/" style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;">/</a></div>
</dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><div style="margin: 0px;"><br /></div></dd><dd style="background-color: white; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 14px; font-style: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><div style="margin: 0px;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2019 MAX'S CONCEPT</b></span></div></div></dd></dl><br />
</div>
</div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-41910672174861773842019-03-06T05:57:00.003+02:002024-01-11T03:03:28.715+02:00LUMEA ELENISTICĂ - MACEDONIA<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7wumbuO7PWiFT0ZdVWW4dmUXHtw1-t0ArkLzJCRT7MlQ1aUDXFegSTwvMrzBrZ_s5KMIdGn_Pht_-0r-kR8eU3_osoif3Dqp_tLwdhQ1V9Dkt3wlGSR9UcS2TsBHt8K6NbgOLQD1Gy8E/s1600/Fresca+a+unui+soldat+macedonean+%2528thorakites%2529+sec+3+BC+muzeul+de+arheologie+Istambul.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="800" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7wumbuO7PWiFT0ZdVWW4dmUXHtw1-t0ArkLzJCRT7MlQ1aUDXFegSTwvMrzBrZ_s5KMIdGn_Pht_-0r-kR8eU3_osoif3Dqp_tLwdhQ1V9Dkt3wlGSR9UcS2TsBHt8K6NbgOLQD1Gy8E/s320/Fresca+a+unui+soldat+macedonean+%2528thorakites%2529+sec+3+BC+muzeul+de+arheologie+Istambul.jpg" width="213" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Fresca unui vechi soldat macedonean (torakiți) purtând armură de tip zale din metal și scut thureos, secolul III î.Hr., Muzeul de arheologie İstanbul</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><br /></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000; font-size: large;"><b>sec.7 î.e.n.</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Constituirea, în partea central-estică a Peninsulei Balcanice, la periferia lumii grecești, a </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000; font-size: large;">regatului macedonean</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">. Vecină la S cu Tesalia, în V și NV cu Epirul și Illyria, iar în NE cu Tracia, Macedonia este populată de triburi cu o structură etnică variată, rezultat al amestecului elementelor <b>ilir, trac și elen</b>, marcate din sec.8 - 7 de influențe ale civilizație grecești. Agricultura, creșterea vitelor și mineritul (argint și aur), bogatele păduri permit dezvoltarea economică a țării, situată la o intersecție a drumurilor din spațiul dunărean spre Adriatica și Egeea. Rămășițe ale societății gentilice se mențin până în sec.4 î.e.n.; regele, aparținând familiei Argeazilor (domnitoare până în 310 î.e.n.), ales de conclavul aristocraților (<i>hetairoi</i>), este confirmat prin aclamație de adunarea armatei (recrutată în majoritate dintre țăranii liberi), care hotărăște asupra problemelor cardinale ale politicii interne și externe, funcționând totodată și ca supremă instanță de judecată. <b>Orașul Aigai</b> este ales ca reședință regală.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOxs8oLpqmgVbqgA4Tnt7nnE2p24APi1JWCCMkfBEn5SUWqTt4zHrLTuG78R9icQXCxHGt2z-aNUkiK7UT2yMS904MWI9jguaxBgOfT8wTreO9dbA6_Wmfyqa0siCnlDJpxTmmiDSkPv8/s1600/orase%25C8%2599e+grecesti+din+perioada+antica.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="486" data-original-width="750" height="414" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOxs8oLpqmgVbqgA4Tnt7nnE2p24APi1JWCCMkfBEn5SUWqTt4zHrLTuG78R9icQXCxHGt2z-aNUkiK7UT2yMS904MWI9jguaxBgOfT8wTreO9dbA6_Wmfyqa0siCnlDJpxTmmiDSkPv8/s640/orase%25C8%2599e+grecesti+din+perioada+antica.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Așezările grecești ale Anatoliei la anul 500 î.Hr. (cele scrise cu litere italice)</i></b></span></div>
<span style="color: #990000;"><b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_N2aCLjrEw6n63Ka3VXG9r_4wpYWK1RaMtF_CQJnoiqxbMiVzTm82HFJcCX3Xwa4Sy41Xm2ywI4_IeDZIGjQ37Nzzt_BY1w8jDi026d53cCCpoCb4ThLJ6Ks6HdMSSstyVGd9oepkGMU/s1600/Map_of_Archaic_Greece_%2528English%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="520" data-original-width="653" height="508" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_N2aCLjrEw6n63Ka3VXG9r_4wpYWK1RaMtF_CQJnoiqxbMiVzTm82HFJcCX3Xwa4Sy41Xm2ywI4_IeDZIGjQ37Nzzt_BY1w8jDi026d53cCCpoCb4ThLJ6Ks6HdMSSstyVGd9oepkGMU/s640/Map_of_Archaic_Greece_%2528English%2529.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcNyeKzdVZwQ8Gd7sMgU4PdjoolZGLbsZQ0sogM7-nc9-j-lNtz0VoZNzhFKo-43Nww17f0-_Bi1H_rWsDC51PJnBDexXih1Zt1264UVy4ybmtXDntBg8ax4d6Eyv_5daTj_SM9QncxQI/s1600/Templul+lui+Apollo+din+Corinth+540+BC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="855" data-original-width="1280" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcNyeKzdVZwQ8Gd7sMgU4PdjoolZGLbsZQ0sogM7-nc9-j-lNtz0VoZNzhFKo-43Nww17f0-_Bi1H_rWsDC51PJnBDexXih1Zt1264UVy4ybmtXDntBg8ax4d6Eyv_5daTj_SM9QncxQI/s400/Templul+lui+Apollo+din+Corinth+540+BC.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>Templul lui Apollo din Corinth</i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span style="color: #990000;"><b>
</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;"><b>513.</b></span> <b>Amyntas I</b> recunoaște suzeranitatea Imperiului Ahemenid, situație menținută până la victoria elenă de la Plateea (479).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBPx2XROE4J-AVTDrKS2WFEL5jMDnnzwsuLn2J_HQutzy6Bdq5egdHqeiDR3XiOZLV4pFCeeoBbLTEiF2raQoAWvmW1m55yObKpeox0Ti3ysUd6Foj2QbGfHzvyDWpd0q5xbXVB0FIPfs/s1600/Macedonia+invazia+persana.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="750" data-original-width="538" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBPx2XROE4J-AVTDrKS2WFEL5jMDnnzwsuLn2J_HQutzy6Bdq5egdHqeiDR3XiOZLV4pFCeeoBbLTEiF2raQoAWvmW1m55yObKpeox0Ti3ysUd6Foj2QbGfHzvyDWpd0q5xbXVB0FIPfs/s640/Macedonia+invazia+persana.png" width="458" /></a></div>
<br />
<span style="color: #741b47;"><b>
</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #741b47;"><b>495 - 454.</b></span> Domnia lui <b>Alexandru I Filelenul</b>. Vasal temporar Persiei Ahemenide, Alexandru I se remarcă totuși ca un mare admirator al culturii grecești (la curtea lui poposesc Pindar, Bachilide, Simonide, ș.a.). Macedonenii, trecuți de greci în rândul ”barbarilor”, sunt admiși acum pentru prima dată la jocurile olimpice. Începe procesul de centralizare a statului macedonean, care-și extinde hotarele răsăritene până la fluviul Strymon. Cucerirea orașului Pydna. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Alexandru I bate primele monede macedonene.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYXlG8ioOnL2J9O8HsJXt61vQmyt13zTBZ0xKBAWtLw7Mr61xqmkUGEYzxhaT9kg6_7Y2bmIr3lTMr1D7eia3ROaOAWKF5EYKLiDlBDRIMRH6W-UYxkshBvTHJxSWMshFhi-vxgbrEh-A/s1600/Imperiul+Ahemenid.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="619" data-original-width="1280" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYXlG8ioOnL2J9O8HsJXt61vQmyt13zTBZ0xKBAWtLw7Mr61xqmkUGEYzxhaT9kg6_7Y2bmIr3lTMr1D7eia3ROaOAWKF5EYKLiDlBDRIMRH6W-UYxkshBvTHJxSWMshFhi-vxgbrEh-A/s640/Imperiul+Ahemenid.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i>Imperiul Ahemenid - aprox. 500 î.Hr</i></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #20124d;"><b>431 - 404.</b></span> În timpul războiului peloponesiac, Macedonia intervine alternativ în favoarea Spartei și a Atenei, urmărind cu multă abilitate să împiedice întărirea uneia dintre aceste puteri în spațiul traco-macedonean.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #674ea7;"><b>429.</b></span> <b>Perdiccas II (454 - 414)</b> respinge o expediție a regelui trac Sitalces care, sprijinit de Atena, viza înlăturarea sa de la tron.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #a64d79;"><b>414 - 399.</b></span> Domnia lui<b> Arhelau</b>, fiu nelegitim al lui <b>Perdiccas II</b>; reorganizează armata, construiește drumuri și cetăți, mută reședința regală de la Aigai la Pella, mai aproape de Marea Egee. Receptiv în fața civilizației grecești, la curtea sa sunt găzduiți Euripide, Agathon, Zeuxis. Potrivit afirmației lui Tucidide, <b>Arhelau</b> ar fi făcut mai mult pentru Macedonia decât toți ceilalți 8 predecesori ai lui.</span><br />
<span style="color: #0b5394;"><b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #0b5394;"><b>393 - 370.</b></span> <b>Amyntas III</b>, rege al Macedoniei (<b>tatăl lui Filip II</b>). Consolidarea autorității regale, slăbită de luptele dinastice de la începutul sec.4. Diplomat abil, Amyntas III sprijină Sparta în războiul împotriva Ligii orașelor calcidice și a Olynthului (382 - 379); obținând desființarea acestei ligi, intervine în conflictele din Tesalia ca aliat al lui Iason din Ferai.</span><br />
<span style="color: #073763;"><b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcDHo4ZjU0Xzqgd2LI0DCqOQgNahyphenhyphenbOGKBS2a2WiDAYC5jVG8Q4qImtTl-K-lWgAeF-N7Xh8UlfLmlSqEVbkPgD772vS6UBDtEkp-WfMhc3mL834i19JDPfq_QeZ1cLhYzXwl7Blq7_Us/s1600/hegemonia+tebana.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="753" data-original-width="800" height="602" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcDHo4ZjU0Xzqgd2LI0DCqOQgNahyphenhyphenbOGKBS2a2WiDAYC5jVG8Q4qImtTl-K-lWgAeF-N7Xh8UlfLmlSqEVbkPgD772vS6UBDtEkp-WfMhc3mL834i19JDPfq_QeZ1cLhYzXwl7Blq7_Us/s640/hegemonia+tebana.png" width="640" /></a></div>
<br />
<span style="color: #073763;"><b>
</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #073763;"><b>359.</b></span> <b>Perdiccas III (365 - 359)</b> cade într-o luptă împotriva ilirilor, după ce realizase alipirea orașului Amphipolis. Invazii ale tracilor și paionilor, încurajate de luptele interne pentru tron, ce va fi ocupat de <b><span style="color: #660000;">Filip II</span></b>, un frate mai tânăr al lui <span style="color: #134f5c;"><b>Perdiccas III.</b></span></span><br />
<br />
<span style="color: #134f5c;"><b>
</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: blue;"><span style="color: #134f5c;"><b>359 - 336.</b></span> </span><b>Domnia lui Filip II. </b>În 20 de ani de domnie, fiul lui Amnytas III a transformat Macedonia dintr-o țară ”semibarbară”, situată la periferia lumii elene, în cea mai de seamă forță militară și politică a Peninsulei Balcanice.<b> </b></span><br />
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;">Filip II </b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">își consolidează puterea personală înlăturând diferiți pretendenți la tron, reorganizează după modelul teban armata punând accentul pe falanga macedoneană (între 368 - 365 fusese ostatec la Teba, în epoca de glorie a lui Epaminondas), redresează finanțele, accelerează urbanizarea, încurajează comerțul și consolidează (învingând triburile vecine din V și N) hotarele statului. Conștient de superioritatea culturii grecești, el stimulează puternic pătrunderea ei în Macedonia. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Ca om politic, organizator, comandant militar și diplomat, Filip II și-a depășit net toți contemporanii. El a speculat lucid contradicțiile dintre orașele-state ale Eladei pentru a-și atinge țelurile, devenind, pentru cercurile democrate, funciar antimacedonene, un dușman al independenței polisului, un despot perfid, iar pentru partida filomacedoneană un ocrotitor al păcii sociale și conducătorul ideal al proiectatei campanii împotriva Imperiului Persan.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIFreM3GQluQMXLMUbbUyEBFQkNysnuvWarIaT6pQ3cKMvLFGthovaDa0S0I4Ic7uw0rvXczHYkYTgLFfp2hF-5pjceKMqSzReElFaiXhT8Ijs4pq7_alJKQWoZohd6bSqXViHTVk-SkY/s1600/Pelasgians.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="520" data-original-width="653" height="508" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIFreM3GQluQMXLMUbbUyEBFQkNysnuvWarIaT6pQ3cKMvLFGthovaDa0S0I4Ic7uw0rvXczHYkYTgLFfp2hF-5pjceKMqSzReElFaiXhT8Ijs4pq7_alJKQWoZohd6bSqXViHTVk-SkY/s640/Pelasgians.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #0c343d;"><b>357.</b></span> Cucerirea orașului Amphipolis și apoi (354) a cetății Methone îi asigură punctele-cheie ale litoralului Mării Egee, iar ocuparea regiunii Pangaion (356) repurtată prin bogăția minelor de aur, veniturile necesare ambițioasei sale politici.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: blue;"><b>356. </b></span><span style="color: #990000;">Nașterea lui Alexandru cel Mare</span>, fiul lui Filip II și al OIimpiei, fiica regelui Epirului, Neoptolemos I. Filosoful <b>Aristotel din Stageira</b> va deveni în 343 dascălul tânărului moștenitor al tronului.</span><br />
<span style="color: magenta;"><b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: magenta;"><b>356 - 346.</b></span> Al treilea ”război sacru” îi oferă lui Filip II ocazia intervenției în conflictele intergrecești. Regele Macedoniei se alătură Tebei în conflictul cu Focida (sprijinită de Atena și Sparta). Victorios asupra forțelor foceene, Filip devine stăpânul Tesaliei, apoi al pasului Thermopyle, poarta spre Grecia Centrală<b>.</b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoV1Gkj9xlHX888IjAd7LCNg-86N1V21Hvr7ii7J0dJ3ZwuajR1JJ9p3al3BIG8tAcf0fQe2OMccHtLTnGyCS2XG_wgwtoD1brt62wUxYJNQH-7oYkWbYk4hTKGiSJuRv0nR6WJ8nvS0Q/s1600/Map_of_ancient_Epirus_and_environs_%2528English%2529.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="921" data-original-width="800" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoV1Gkj9xlHX888IjAd7LCNg-86N1V21Hvr7ii7J0dJ3ZwuajR1JJ9p3al3BIG8tAcf0fQe2OMccHtLTnGyCS2XG_wgwtoD1brt62wUxYJNQH-7oYkWbYk4hTKGiSJuRv0nR6WJ8nvS0Q/s640/Map_of_ancient_Epirus_and_environs_%2528English%2529.svg.png" width="554" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>352.</b> Campanii în Epir și Illyria; <span style="color: #cc0000;">începutul cuceririi Traciei.</span></span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>351.</b> <b>Filip II </b>începe cucerirea coloniilor grecești din Peninsula Calcidică. Demostene, neînduplecatul conducător al partidei antimacedonene la Atena, rostește prima sa <i>Filipică</i>, dar modestul ajutor atenian nu-l împiedică pe Filip II să cucerească întreaga peninsulă.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: purple;"><b> 346.</b></span> ”Pacea lui Filocrate”, semnată la Pella, încheie ”războiul sacru” confirmând toate cuceririle lui Filip din Tracia și de la Marea Egee; Macedonia ia locul Foceei învinsă în Amficționia de la Delfi, moment care <span style="color: #990000;">marchează intrarea oficială a Macedoniei în comunitatea cetăților elene</span>. Sub impresia acestor victorii, oratorul Isocrate îi adresează lui Filip II celebra chemare de a lua, în numele grecilor, conducerea războiului împotriva Persiei.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgYPFH97kufmXv2j7MgG0RbP-CWbU-HpTeCXouIDSKObvvuhdoQt6HHq2hIWfO8nIurFaIpq1iTZofhybc68Lc2tNB8UAjICIeLFs05dTn11eWoSaWEQjr3VqnD7OdiHZZ3QWQldy8Dgo/s1600/Batalii+in+Grecia+antica700-168_BC_%2528English%2529.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="818" data-original-width="1024" height="510" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjgYPFH97kufmXv2j7MgG0RbP-CWbU-HpTeCXouIDSKObvvuhdoQt6HHq2hIWfO8nIurFaIpq1iTZofhybc68Lc2tNB8UAjICIeLFs05dTn11eWoSaWEQjr3VqnD7OdiHZZ3QWQldy8Dgo/s640/Batalii+in+Grecia+antica700-168_BC_%2528English%2529.svg.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #a64d79;"><b>343. </b></span>Tratat de prietenie cu Persia, prin care Filip II dobândește mână liberă în întreg spațiul traco-elen, în schimbul neintervenției în afacerile cetăților grecești din Asia Mică.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #274e13;"><b>343/342</b></span>. <span style="color: #cc0000;">Cucerirea întregii Tracii.</span> <span style="color: #660000;">Fixarea hotarelor macedonene la Dunăre și Marea Neagră;</span> amenințarea ocupării strâmtorilor, vitale pentru aprovizionarea Atenei, declanșează un nou război ateniano-macedonean.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #38761d;"><b>339.</b></span> </span><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #990000;">Campanie a lui Filip II în Dobrogea împotriva regelui scit Ateas.</span></b><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBtvKeExFDCB_dJcDInIKAhH1gWsRPpQXQcHLgsbnHQpVJpZFIs_49D_GqSEbK-bT2XQH5XURcYzYI3DgfAY0w4kwJSaWEm5wWQ0onO6_seqYVnrkb7kYraSG8C5j6ykIPc1seMI98yB8/s1600/Filip+II+macedon.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="450" data-original-width="338" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBtvKeExFDCB_dJcDInIKAhH1gWsRPpQXQcHLgsbnHQpVJpZFIs_49D_GqSEbK-bT2XQH5XURcYzYI3DgfAY0w4kwJSaWEm5wWQ0onO6_seqYVnrkb7kYraSG8C5j6ykIPc1seMI98yB8/s320/Filip+II+macedon.jpg" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>Filip II macedon</i></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #674ea7;"><b>338.</b></span> <b>Bătălia de la Cheroneea</b> se încheie cu victoria categorică a falangei macedonene asupra hopliților atenieni și tebani. Instaurarea hegemoniei macedonene în Grecia. La inițiativa lui Filip II, statele grecești (cu excepția Spartei), reunite la Corint, încheie o pace generală și constituie o ligă panelenică cu regele Macedoniei ca hegemon (strateg autocrator).</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #0b5394;"><b>337. </b></span><span style="color: #990000;">Congresul panelenic de la Corint declară război Persiei</span>, în semn de răzunare pentru profanarea sanctuarelor elene de către Xerxe I în 480/ 479, și încredințează lui Filip conducerea acestuia.</span><br />
<b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></b>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>336.</b> O armată macedoneană de 10.000 de oameni, condusă de <b>generalul Parmenion</b>, este trimisă îna Asia Mică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoot_liMq3WNvFjqxLYxKyugtVawxjm0oHahxlhykbUOGWqnhiSss-tPiUUfswAMrTu0MT6O3Lkct_vkilY5_CdAjGNrU9GFJhey9B1AtpNGXsBW-UnyXVwG1q8mFty6eB3b6Pe9x_2hs/s1600/Growth_of_the_ancient_Greek_Kingdom_of_Macedon_%2528English%2529.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="775" data-original-width="800" height="618" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoot_liMq3WNvFjqxLYxKyugtVawxjm0oHahxlhykbUOGWqnhiSss-tPiUUfswAMrTu0MT6O3Lkct_vkilY5_CdAjGNrU9GFJhey9B1AtpNGXsBW-UnyXVwG1q8mFty6eB3b6Pe9x_2hs/s640/Growth_of_the_ancient_Greek_Kingdom_of_Macedon_%2528English%2529.svg.png" width="640" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #3d85c6;"><b>336.</b> </span><b>Asasinarea lui Filip II</b> în fosta capitală Aigai de către oponenți politici, sprijiniți probabil și de fosta soție Olimpia, îndepărtată de la curte în 337.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhma9u6BGE4Y5PqecqZdnYqk1e9-wXAAsFv-VOFS17ypjU83_xxlVv67XPdQko4aNcw5aC5pt9aWkJVgZIr77q7_ld-zWxmBAE2CixZearJztbakPtIQsl0gY2Xsd-4tHqaMr_ess1WY0I/s1600/Golden_larnax_and_wreath_of_Philip_II_of_Macedon_at_the_Vergina_museum.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="426" data-original-width="640" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhma9u6BGE4Y5PqecqZdnYqk1e9-wXAAsFv-VOFS17ypjU83_xxlVv67XPdQko4aNcw5aC5pt9aWkJVgZIr77q7_ld-zWxmBAE2CixZearJztbakPtIQsl0gY2Xsd-4tHqaMr_ess1WY0I/s400/Golden_larnax_and_wreath_of_Philip_II_of_Macedon_at_the_Vergina_museum.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b>Soarele verginei, steaua cu 16 raze care acoperă larnaxul mormântului regal al lui Filip al II-lea al Macedoniei (r. 359-336 î.Hr.), descoperit în mormântul Verginei, fostul vechi Aigai</b></i></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIGMLxvKof4m__dDRxH-XPNrfe84bNPSUQffh7Id39BSBa6_u2QdSlyoOsTf2oEziGw_yYLcDIl2N3zrIpi5mXheS8O7zN5ZXxbGvpwbQS7t04eJ7SBCZBHPNFPEiV15Oyv_y2Lhp17A4/s1600/kingdom+of+macedon+336+BC.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="820" data-original-width="1024" height="512" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIGMLxvKof4m__dDRxH-XPNrfe84bNPSUQffh7Id39BSBa6_u2QdSlyoOsTf2oEziGw_yYLcDIl2N3zrIpi5mXheS8O7zN5ZXxbGvpwbQS7t04eJ7SBCZBHPNFPEiV15Oyv_y2Lhp17A4/s640/kingdom+of+macedon+336+BC.png" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Macedonia în timpul regelui Filip al II-lea</i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvF7w6laSnbb1bI4s22K0_KCcO4G1J4MUspypFrn3Wi5t73C3-4oSQuPNR8sD_YjqGyGnZIJJuk3i05RMjJBXGdl2w_ZYrMCbzhmafoHpB7hV-MHw_W4En02RNZnFZZo9d4yg9FkqTfLM/s1600/Macedonian_Kingdom.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="832" data-original-width="1226" height="434" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvF7w6laSnbb1bI4s22K0_KCcO4G1J4MUspypFrn3Wi5t73C3-4oSQuPNR8sD_YjqGyGnZIJJuk3i05RMjJBXGdl2w_ZYrMCbzhmafoHpB7hV-MHw_W4En02RNZnFZZo9d4yg9FkqTfLM/s640/Macedonian_Kingdom.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Macedonian kingdom</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #7f6000;">334.</span> Generalul Antipatros</b>, unul dintre foștii sfetnici ai lui Filip II, este <span style="color: #990000;">desemnat de Alexandru cel Mare, înaintea plecării în marea expediție, regent al Macedoniei și strateg al Europei</span>. El reprimă în anul 330 revolta antimacedoneană a Spartei, apoi respinge, în războiul lamiac (323 - 322), tentativa Atenei și a altor cetăți grecești de a scutura dominația Macedoniei.</span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<b><span style="color: #660000;">
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">319</span>.</b> <b>Moartea lui Antipatros</b> în timpul războaielor diadohilor. Legitimare indirectă a pretențiilor la conducerea vastului imperiu al lui Alexandru cel Mare, stăpânirea Macedoniei fiind foarte disputată. La conducerea statului se succed Polyperchon, Ptolemeu Keraunos, Sosthenes. Cu asasinarea lui Filip III Arridaios și a lui Alexandru IV, se s<i>tinge în 310 / 309 vechea dinastie a Argeazilor.</i></span></span><br />
<span style="color: #351c75;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">305.</span></b> Asemenea altor diadohi, <b>Casandru adoptă titlul de rege</b>. În timpul domniei sale sunt fondate orașele Casandreia și Tesalonic și se inițiază construcția Tebei.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">294.</span></b> <b>Demetrios Poliorcetul</b>, fiul lui Antigonos Monophthalmos, este proclamat <b>rege al Macedoniei</b>, întemeind dinastia Antigonizilor.</span></span><br />
<span style="color: #741b47;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">287.</span></b> Izgonirea lui Demetrios de către Lisimah și Pirus, care împart între ei Macedonia;<b> în 284 Lisimah rămâne unic monah al statului</b>.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">279.</span></b><span style="color: #990000;"> Invazia celților în Peninsula Balcanică. </span><span style="color: #990000;">Pustiirea Macedoniei, Traciei, Tesaliei</span><span style="color: #cc0000;">;</span> <b>Ptolemeu Keraunos</b> (proclamat rege la moartea lui Lisimah - 281) cade într-o luptă cu năvălitorii.</span></span><br />
<br />
<b><span style="color: purple;">
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">277.</span></b> Bătălia de la Lysimachea, pe Hellespont, încheiată cu victoria asupra celților a guvernatorului posesiunilor macedonene din Grecia, <b>Antigonos II Gonatas</b>, fiul lui Demetrios Poliorcetul; în anul următor acesta este recunoscut ca rege al Macedoniei.</span></span><br />
<span style="color: blue;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">276 - 239.</span></b> În timpul domniei lui <b>Antigonos II Gonatas</b>, Macedonia elenistică atinge maxima sa expansiune teritorială. Om de stat echilibrat și tenace (fost elev al lui Zenon din Cition, ale cărui principii a încercat să le aplice în viață), Antigonos II adoptă măsuri pentru consolidarea statului macedonean, ruinat în cele 4 decenii de pustiitoare războaie civile, și pentru restabilirea hegemoniei lui, amenințată de ascensiunea ligilor Etoliană și Aheeană, în Grecia.</span></span><br />
<span style="color: #134f5c;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">267 - 261.</span></b> Război de eliberare a cetăților grecești de sub dominația macedoneană (războiul chremonidiac), în care Sparta și Atena sunt sprijinite de Egiptul Lagid (rivalul Macedoniei în lupta pentru hegemonie din Mediterana Orientală). Armata elenă este înfrântă în bătălia de la Corint (265), iar Atena este cucerită la capătul unui asediu de doi ani; războiul provoacă mari pustiiri și depopulări în Elada.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">260 - 253.</span></b> Macedonia se raliază Regatului Seleucid în cursul celui de-al doilea război sirian împotriva Egiptului Ptolemeic. În urma victoriei macedonene în bătălia navală de lângă insula Cos, Liga Nesiotă se raliază Macedoniei.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">243.</span></b> Aratos din Sikyon, strategul Ligii Aheene, principalul oponent al Macedoniei în Elada, cucerește Corintul, importantă poziție strategică.</span></span><br />
<span style="color: #20124d;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">239 - 229.</span></b> <b>Domnia lui Demetrios II</b>, fiul lui Antigonos II Gonatas, este marcată de lunga confruntare cu Ligile Aheeană și Etoliană (”războiul demetriac”, 238 - 229). <span style="color: #990000;">Invazii ale bastarnilor și dardanilor la hotarele de N ale Macedoniei.</span></span></span><br />
<span style="color: #4c1130;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">227 - 221.</span></b> <b>Antigonos III Doson</b>, regent (229 - 227), apoi rege (227 - 221), inițiază măsuri energice de stabilizare a statului.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">226.</span></b> Liga Aheeană , în conflict cu Cleomene III, regele reformator al Spartei, solicită ajutorul macedonean.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">224.</span></b> <span style="color: #990000;">Reorganizarea Ligii Elenice sub autoritatea Macedoniei</span>, care obține comanda militară supremă în războiul împotriva Spartei.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><span style="color: #b45f06;"><b>222.</b> </span>După victoria de la Sellasia, Antigonos III ocupă Sparta.</span></span><br />
<span style="color: #990000;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">221 - 179.</span></b> <b>Domnia lui Filip V</b>, om de stat energic și dinamic, militar dotat, dar personalitate crudă și versatilă.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">215.</span></b> Alianța lui Filip V cu Hannibal, învingătorul de la Cannae, declanșează <span style="color: #990000;">prima confruntare dintre Macedonia și Roma</span>. În cursul primului război macedonean (215 - 205), Roma câștigă de partea ei Liga Etoliană (212), Elida, Sparta, Messenia și Regatul Pergamului, obligându-l pe Filip V să rămână pe teatrele de război din Grecia și Marea Egee, incapabil să-și ajute aliatul pe solul italic.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">205.</span></b> Pacea de la Phoinike <span style="color: purple;">încheie primul război macedonean </span>pe bazele statu-quo-ului. Filip V renunță la alianța cu Cartagina.</span></span><br />
<span style="color: #351c75;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">203.</span></b> Tratat secret între Regatul Seleucid și Macedonia, stipulând împărțirea Egiptului Lagid între cele două state. Politica expansionistă inițiată de Filip V în următorii 2 ani în Tracia, Marea Egee și Asia Mică, determină Pergamul și Rhodosul să solicite ajutorul Romei. Îngrijorată de modificarea raportului de forțe din lumea elenistică, de eventualitatea unei alianțe între Macedonia și Regatul Seleucid, Roma transmite sub formă ultimativă cererile sale: abandonarea cuceririlor făcute și rezolvarea diferendului cu Pergamul pe baza unui arbitraj.</span></span><br />
<span style="color: #674ea7;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">200 - 197.</span></b> Respingerea acestor cereri <b>declanșează cel de-al doilea război macedonean</b>. Roma își asigură alianța Pergamului, Rhodosului, a Ligii Etoliene (199) și a celei Aheene (198), precum și neutralitatea Regatului Seleucid.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">În bătălia de la Kynoskephalai, în Tesalia, legiunea romană iese triumfătoare din confruntarea cu falanga macedoneană. <span style="color: #660000;">Filip V renunță la cuceririle din Grecia, Tracia și Asia Mică,</span> cedează flota de război și se angajează să plătească o despăgubire de 1000 de talanți. În ultimii ani ai vieții lui, Filip V inițiază un ample reforme economice și militare vizând întărirea statului în vederea unei revanșe.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">179 - 168.</span></b> <b>Perseu</b> continuă politica de consolidare a puterii macedonene inițiată de tatăl său, încercând totodată să scoată regatul din izolarea diplomatică survenită după bătălia de la Kynoskephalai.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrOz5rTrROOlx_A2xXkifoL7rjC2bH5GaTFGLrZFMVLwswXPsIqGiJjFRgHXmaziS4Up_C9Z8bj0wIkO7RN2uV_VpDOotkgHu8jq-8rnd3W0LDRVZOFPDqp50Irg-uaVqqX2ZievR_4r4/s1600/Perseus_of_Macedon_BM.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="769" data-original-width="800" height="307" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrOz5rTrROOlx_A2xXkifoL7rjC2bH5GaTFGLrZFMVLwswXPsIqGiJjFRgHXmaziS4Up_C9Z8bj0wIkO7RN2uV_VpDOotkgHu8jq-8rnd3W0LDRVZOFPDqp50Irg-uaVqqX2ZievR_4r4/s320/Perseus_of_Macedon_BM.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><b>Tetradrahmă reprezentându-l pe Perseus al Macedoniei</b> </i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;">(British Museum)</i></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><br /></b></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">171 - 168.</span></b> <span style="color: #990000;">Al treilea război macedonean.</span> La instigația Pergamului, Roma declară război Macedoniei, care este constrânsă să lupte pe 3 fronturi: împotriva armatelor romane, a Pergamului și a triburilor dardanilor. Armata macedoneană este înfrântă zdrobitor în bătălia de la Pydna (22 iunie 168), de către legiunile comandate de L. Aemilius Paullus. Perseu este capturat și purtat în cortegiul triumfal al învingătorului prin Roma. <span style="color: #660000;">Sfârșitul independenței Macedoniei elenistice (împărțită acum în 4 regiuni tributare Romei) și al dinastiei Antigonizilor.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">149.</span></b> Izbucnirea unei răscoale antiromane a Macedoniei. Andriscos, care pretinde a fi unul din fiii lui Perseu, se proclamă rege la Pella, dar este înfrânt de trupele romane în anul următor. <span style="color: red;">Macedonia este transformată în provincie romană, înglobând Epirul și Illyria.</span></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVL-zbqAZtH5DsOHxW0o6pj_JbGV0Pc0ufmjCyBWFV5EXWEZj8aLv15TmZv7PCxTKPF0aIiXxFJkCirLYMijOvf7kObU9fvlILhkJRvlWPZmv0qcnUaMlk9u5so3CsoeK1BZx9BWpKX-s/s1600/scut+macedonean.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="247" data-original-width="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVL-zbqAZtH5DsOHxW0o6pj_JbGV0Pc0ufmjCyBWFV5EXWEZj8aLv15TmZv7PCxTKPF0aIiXxFJkCirLYMijOvf7kObU9fvlILhkJRvlWPZmv0qcnUaMlk9u5so3CsoeK1BZx9BWpKX-s/s1600/scut+macedonean.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Vechi scut macedonean de bronz având pe el simbolul soarelui (stea cu 16 raze) excavat din situl arheologic de la Bonče din Republica Macedonia, datând din secolul IV î.Hr.</i></b></span></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: blue;">Limba și dialectele folosite în Macedonia</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgA3MX4NyXoiH-vUb86RLuALdWLGkXOJkScvPue8u8IUjDNj9uqXagGe4RyIxU6qvjAJs95Di6O-j3W8XPc77pnX4JxWKCDQtA_y97oWK0-CWGKxUSHjqYTJGCMriNiW714s41EfVttK1A/s1600/Magna+Graecia.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="963" data-original-width="1024" height="600" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgA3MX4NyXoiH-vUb86RLuALdWLGkXOJkScvPue8u8IUjDNj9uqXagGe4RyIxU6qvjAJs95Di6O-j3W8XPc77pnX4JxWKCDQtA_y97oWK0-CWGKxUSHjqYTJGCMriNiW714s41EfVttK1A/s640/Magna+Graecia.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Magna Graecia - coloniile grecești și dialectele vorbite în sudul Italiei antice</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Limba principală:</b> limba macedoneană veche.<br /><br />După adoptarea ei ca limbă oficială în timpul regimului lui Filip al II-lea al Macedoniei, autorii din Macedonia antică au scris lucrările în limba greacă Koine, lingua franca a Greciei clasice și elenistice. Dovezile textuale rare indică faptul că limba macedoneană nativă era fie un dialect de limbă greacă asemănătoare celei grecești din ținutul nord-vestic al Greciei, sau o limbă strâns legată de limba greacă. Marea majoritate a inscripțiilor supraviețuitoare din Macedonia antică au fost scrise în limba greacă attică și succesoarea ei Koine. Limba greacă attică (și mai târziu Koine) a fost limba preferată a armatei macedonene vechi, deși se știe că Alexandru cel Mare a strigat o dată o comandă rapidă în limba macedoneană către gardienii săi regali în timpul petrecerii unde l-a ucis pe Cleitus Negrul. Limba macedoneană a dispărut fie în perioada elenistică, fie în cea romană, și a fost în întregime înlocuită de Koine - greacă. </span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgZtfuPEnNnFqBkpsUZsKZLzNI2x118Iy8UDOtwEN7-PZ4Rr9piQptNY2OLp_YXTnh7SHazZCAX_Eu63et9dj7E64V2gMhfXU1kkSPq0tQY1-A_V_F_6v4oVNAm9WOQMKn_F8D93H-QNo/s1600/Vergina+Sun.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="800" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgZtfuPEnNnFqBkpsUZsKZLzNI2x118Iy8UDOtwEN7-PZ4Rr9piQptNY2OLp_YXTnh7SHazZCAX_Eu63et9dj7E64V2gMhfXU1kkSPq0tQY1-A_V_F_6v4oVNAm9WOQMKn_F8D93H-QNo/s320/Vergina+Sun.png" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i><b>Vergina Sun (Soarele Verginei) </b>- unul dintre cele 3 tipuri de simboluri naționale pe care Grecia le-a înregistrat la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale</i></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEipd1r5y4R74Aph80oeMNnyN8ZqzumBUT-ysfuIZIxGXVZsOF7Tt5ipxC4Gu8jHnuc_hb8baKOcRkfKFSL99FXnAnSWohGcs3ykZERaeLz01rDsSYVu_kT0HM_EdCFESGApTH2NRR8jbVoxuqjsjSnRjF3E_s0b-4ZYxJDZxAID4hGjvXDEkYit-TXCYo4/s990/Alexander-Helios_Capitolini.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="990" data-original-width="653" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEipd1r5y4R74Aph80oeMNnyN8ZqzumBUT-ysfuIZIxGXVZsOF7Tt5ipxC4Gu8jHnuc_hb8baKOcRkfKFSL99FXnAnSWohGcs3ykZERaeLz01rDsSYVu_kT0HM_EdCFESGApTH2NRR8jbVoxuqjsjSnRjF3E_s0b-4ZYxJDZxAID4hGjvXDEkYit-TXCYo4/s320/Alexander-Helios_Capitolini.jpg" width="211" /></a></div><span style="font-size: medium;"><b>Alexandru Macedon reprezentat ca zeul Helios (muzeul Capitolini)</b></span><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div>
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Pe această temă mai puteți citi și: </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/Cre%C8%99tinism.%20DESPRE%20RELIGIILE%20GRECO-ROMANE%20%C8%98I%20%C3%8ENCEPUTUL%20CIVILIZA%C8%9AIEI%20%C3%8EN%20EUROPA" target="_blank">Creștinism. DESPRE RELIGIILE GRECO-ROMANE ȘI ÎNCEPUTUL CIVILIZAȚIEI ÎN EUROPA</a></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/LUMEA%20ELENISTIC%C4%82%20-%20ALEXANDRU%20CEL%20MARE%20%C8%98I%20IMPERIUL%20MACEDONEAN" target="_blank"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">LUMEA ELENISTICĂ - ALEXANDRU CEL MARE ȘI IMPERIUL MACEDONEAN</span></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiVxS2ZFDmetEJaHtLbeDCKoGwQ9szmmMd3o9vkHUSunNDFIfp5PJRFXvY7emJxnuaUqCPqs0RsoYslN3PjS_1HLStTR4A_hq8e-g9uNhXOGszS-ty0gcn8UyfzYSESafk4TVvfQMaKWY/s1600/Macedonian+Empire+under+Alexander+III+The+Great.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="693" data-original-width="1280" height="345" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiVxS2ZFDmetEJaHtLbeDCKoGwQ9szmmMd3o9vkHUSunNDFIfp5PJRFXvY7emJxnuaUqCPqs0RsoYslN3PjS_1HLStTR4A_hq8e-g9uNhXOGszS-ty0gcn8UyfzYSESafk4TVvfQMaKWY/s640/Macedonian+Empire+under+Alexander+III+The+Great.png" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
</div>
</div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium;"><span style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">Sursa acestei serii de articole despre istoria antică: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</span></span></i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2019 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-69492329891210702852018-12-27T12:28:00.034+02:002023-06-17T03:20:42.244+03:00LUMEA GREACĂ OCCIDENTALĂ - ITALIA MERIDIONALĂ ȘI SICILIA - LOCUL DE UNDE AU VENIT SICULII ȘI APULIENII IN TRANSILVANIA<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitaQ5MWfFC-uEQbk3cKndThudvvOXC_21ubCs1zVwF4YQ1PAkAjca3pEL7u3wqIetCoQFQj-qgF91YKrXKLM_moa08rekDSUl4m2Y3hgxBQ9Zxj7coyvDxMTGE3r1gDn6kQGTZyeaNc2A/s1600/provinces-of-sicily-map.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="757" data-original-width="990" height="488" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitaQ5MWfFC-uEQbk3cKndThudvvOXC_21ubCs1zVwF4YQ1PAkAjca3pEL7u3wqIetCoQFQj-qgF91YKrXKLM_moa08rekDSUl4m2Y3hgxBQ9Zxj7coyvDxMTGE3r1gDn6kQGTZyeaNc2A/s640/provinces-of-sicily-map.jpg" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;"><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;"><br /></span></b></span></div></span></b></span><div dir="ltr" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;"><b><span style="color: #351c75;">sec.15 - 12 î.Hr. (BCE).</span></b> </span></b></span><span style="font-family: times; font-size: large;">Descoperirile arheologice de pe solul italic atestă un contact viu între lumea greacă și cea italică. Navigatorii micenieni, care dominau întreaga Egee, pătrund în Adriatica, în Marea Ionică și Tireniană, debarcând în Sicilia, în insulele Lipare, de pe litoralul Italiei. Bogăția ceramicii miceniene din zona Tarentului pare a indica chiar existența unei așezări permanente în această zonă.</span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgP4GFr6c8c4lrxh-eeVrCJnDffC1Tm4oCe9dzlvrFcoGpc6447uTlfQr2oe-oC9JWhbqMwezFpwAD7z-XPJ6bnRIhYxjqUBtjL9VZtCaI8iVlZRgnD3iydLcUkUe64A_sPoIjPieE3SJU/s1600/sicily_map.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="626" data-original-width="770" height="520" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgP4GFr6c8c4lrxh-eeVrCJnDffC1Tm4oCe9dzlvrFcoGpc6447uTlfQr2oe-oC9JWhbqMwezFpwAD7z-XPJ6bnRIhYxjqUBtjL9VZtCaI8iVlZRgnD3iydLcUkUe64A_sPoIjPieE3SJU/s640/sicily_map.gif" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">sec.8 - 6.</span></b> Italia Meridională și Sicilia constituie, în contextul marii colonizări grecești, o țintă preferențială a elenilor în căutarea unei noi patrii. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Cu această colonizare, </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">cultura greacă</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> a ajuns în Italia, odată cu dialectele sale de limbă greacă antică, tradițiile religioase și sistemul politic al </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i>polisurilor</i></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, însă în scurt timp a evoluat într-o civilizație elenă originală, interacționând mai apoi cu civilizațiile</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> italice</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> și </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">latine</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">. <span style="color: #cc0000;">Cel mai important aport cultural a fost </span></span><span style="color: #cc0000;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">alfabetul grecesc </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">în forma sa </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">chalcică/cumaeană</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, adoptat întâi de </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">etrusci</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, și evoluând ulterior în </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">alfabetul latin</span></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #cc0000;">, cel mai folosit de pe glob</span>.</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Desigur, el a avut ca sursă primară de inspirație alfabetul fenician, dar l-au mai modificat, aducându-l la forma folosită astăzi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Metropolele grecești care se situează în fruntea acțiunilor de colonizare a acestor ținuturi sunt Chalcis și Eretria (din insulele Eubeea), Corint, Megara, Rhodos. Prima colonie fondată pe pământ italic, la 754 î.e.n., și totodată cea mai nordică este Cyme (numită de romani Cumae). Tot în sec.8 mai sunt întemeiate Sybaris, Crotona, Tarent, Poseidonia (Paestum), Rhegion; în sec.7 iau ființă Siris, Locroi, Metapont, Parthenope (Neapolis), iar în sec.6 Dicairheia (Puteoli). </span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În Sicilia, primele colonii întemeiate de greci sunt Naxos (735) și Siracuza (734), urmate, în același secol, de Leontinoi și Catania, în sec.7 de Zancle (Messina), Gela, Himera, Selinus, de Arcagas și Camarina. Multitudinea și strălucirea orașelor grecești din S Italiei au dus la încetățenirea, pentru această regiune geografică, în sec.4, a numelui de <b>Grecia Mare</b> (<i>Megale Hellas</i>,<i> Magna Graecia</i>).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Coloniile nou fondate au reprezentat implantarea unor orașe-cetăți grecești (<i>poleis</i>), cu structura lor economică, social-politică și spirituală specifică, pe pământ italic și sicilian. Înființate aproape în exclusivitate pe coastă, ele au ocupat în jurul orașului un teritoriu care să le asigure practicarea agriculturii necesare subzistenței; în scurt timp au devenit și renumite centre meșteșugărești și comerciale, a căror bunăstare a depășit adeseori pe cea a metropolelor. Prin intermediul coloniilor grecești, lumea etruscă și romană a intrat în contact cu realizările civilizației grecești (produse meșteșugărești, economia monetară, elemente de artă și religie, alfabetul, etc.)</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisGnafHuNd-XlmJbGpcpaItIdnK4Y-cbEYMJaH-J4wwizmRmX59ukVdE-cOiCQBjO2KEzENpgjLudyaA1NiGFyBMiCodRoEbNZNYa8uNZ9HqGUd4-StCDNiUhe-Yp_sR9r2AZedawrgSw/s1600/Sicily-map.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="772" data-original-width="696" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisGnafHuNd-XlmJbGpcpaItIdnK4Y-cbEYMJaH-J4wwizmRmX59ukVdE-cOiCQBjO2KEzENpgjLudyaA1NiGFyBMiCodRoEbNZNYa8uNZ9HqGUd4-StCDNiUhe-Yp_sR9r2AZedawrgSw/s640/Sicily-map.jpg" width="576" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">734.</span></b> Coloniștii din Corint întemeiază Siracuza, care se impune drept cel mai important centru economic, politic și cultural grec din Sicilia. Siracuza va polariza în sec.5 - 4 î.e.n. energiile elene în lupta împotriva expansiunii cartagineze; coloniile feniciene din treimea apuseană a Siciliei (Motya, Solus, Panormos ș.a.) vor fi incluse, după prăbușirea metropolelor lor asiate, în imperiul maritim al Cartaginei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyvbT9deIO98iAGT2AK4iMcULRqLfQF2TIJfRoLh4B6nQYqrEgUZu9brrczpj7xlH3r-aVaBzYCsDb5D2d5eMaIdKxG4axXOmSLiELTDFktvR5DgaO977ZwBe7Vx43ygFIYZ6V7VPq5Lw/s1600/Italy_Regions_Apulia_Map.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="257" data-original-width="220" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyvbT9deIO98iAGT2AK4iMcULRqLfQF2TIJfRoLh4B6nQYqrEgUZu9brrczpj7xlH3r-aVaBzYCsDb5D2d5eMaIdKxG4axXOmSLiELTDFktvR5DgaO977ZwBe7Vx43ygFIYZ6V7VPq5Lw/s1600/Italy_Regions_Apulia_Map.png" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Italia - regiunea Apulia</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">708 (sau 706).</span></b> Data tradițională a fondării în Golful Taranto, la granița dintre Calabria și Apulia, a orașului Tarencia Magna. După distrugerea orașelor Siris (530) și Sybaris (511), Tarantul se impune drept cel mai important oraș grec din Italia Meridională, punct comercial cu Grecia peninsulară și egeeană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzGpfZPDVcwsAbkF7wiIQGgeRC7LAO_b9TwqhnZbwou_l10-bwcsTDsOAAJry9U88fwPqdEh9t0IOVuzBkN-_n18iS3dzF8JBaFj3Ntw1uOUD1KY-G0QS3fN89Pxcf80e9p4uer7DPbrs/s1600/Apulia-Landscape02.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1173" data-original-width="1600" height="292" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzGpfZPDVcwsAbkF7wiIQGgeRC7LAO_b9TwqhnZbwou_l10-bwcsTDsOAAJry9U88fwPqdEh9t0IOVuzBkN-_n18iS3dzF8JBaFj3Ntw1uOUD1KY-G0QS3fN89Pxcf80e9p4uer7DPbrs/s400/Apulia-Landscape02.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Italia - Apulia</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">c.600.</span></b> <span style="color: #800180;">Ionieni originari din orașul Foceea (Phocaia), din Asia Mică,</span> fondează, la vărsarea fluviului Rhone, colonia Massalia (=Marsilia), care devine unul dintre cele mai importante centre grecești din bazinul occidental al Mării Mediterane, cu un rol activ în transmiterea elementelor civilizației elene în Gallia.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgq7t25nVZRhznqqepNy1xB3MTkZYX58SRp08MKEnLAyyJvPbPHkT8q92dHHMlBXDCfL552c4DBN6LR_RDmost7gTxjob0yC6xXkwuBqDRbAEySoBO5Md0Ftg3mvvq6A0WJSbdpu_ASXuw/s1600/Apulia_Provinces.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="816" data-original-width="1056" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgq7t25nVZRhznqqepNy1xB3MTkZYX58SRp08MKEnLAyyJvPbPHkT8q92dHHMlBXDCfL552c4DBN6LR_RDmost7gTxjob0yC6xXkwuBqDRbAEySoBO5Md0Ftg3mvvq6A0WJSbdpu_ASXuw/s400/Apulia_Provinces.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">c.570 - 554.</span></b> Falaris, tiran al orașului Acragas (=Agrigento). Supraveghetor al construcției templului lui Zeus, situat pe citadela recent înființatei colonii grecești din NE Siciliei, Falaris înarmează muncitorii și sclavii din subordine, instaurând propria sa dictatură la Acragas. El respinge atacurile sicanilor autohtoni și ale cartaginezilor, punând bazele viitoarei înfloriri a cetății. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Răspândirea regimurilor tiranice în Sicilia și Graecia Magna.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuTiyXvzTNjX7G7gG105Z30xNFWNiz_h6sRo70XawcZXMGF6pMJoPYhtICmHCIn6EjXOrqyvOxZA6iUcRNHIzBeVsrjAlB6DzT9TJoGQxd6g5W069qxSdPxfbvVdyD0OsaSj11ZDa9uDM/s1600/Tempio_italico_canosa.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="507" data-original-width="600" height="337" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuTiyXvzTNjX7G7gG105Z30xNFWNiz_h6sRo70XawcZXMGF6pMJoPYhtICmHCIn6EjXOrqyvOxZA6iUcRNHIzBeVsrjAlB6DzT9TJoGQxd6g5W069qxSdPxfbvVdyD0OsaSj11ZDa9uDM/s400/Tempio_italico_canosa.png" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">c.540.</span></b> Bătălia navală de la Alalia (Corsica). Colonizarea greacă în Mediterana Occidentală a întâlnit opoziția Cartaginei și a etruscilor, aliați și în această bătălie, care are drept urmare păstrarea insulelor Corsica și Sardinia în sfera de influență etrusco-cartagineză.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD3dBp8z1QykaHzplW35QEYFYLdusdkE1QpJnh6TGofPVvRC0qz8PXrsgDmkq-78rln3h9onQejP8DS4Uoex-WQBCGksr6kVaTNqz5jVcF5dBHGxlUBA2tAgACbKlFrUBuZ2jMAsHHycc/s1600/Taranto_posizione.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="424" data-original-width="350" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD3dBp8z1QykaHzplW35QEYFYLdusdkE1QpJnh6TGofPVvRC0qz8PXrsgDmkq-78rln3h9onQejP8DS4Uoex-WQBCGksr6kVaTNqz5jVcF5dBHGxlUBA2tAgACbKlFrUBuZ2jMAsHHycc/s320/Taranto_posizione.png" width="264" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Poziția pe hartă a orașului Taranto</i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirO82BOUIoayizsn0Xl8wV0-BpZVANAR2G2oDUJIzKHjMC339CCGBNKa85WcI078pCVrtIxTCS58EICDc8pYq9jdiVfDdn90V8OfGqjY7DZlTIyEhbdDLryZvDVjNksqC-1XLSilokWlY/s1600/Taranto%252C_palazzo_del_governo%252C_sul_lungomare%252C_01.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1035" data-original-width="1600" height="206" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirO82BOUIoayizsn0Xl8wV0-BpZVANAR2G2oDUJIzKHjMC339CCGBNKa85WcI078pCVrtIxTCS58EICDc8pYq9jdiVfDdn90V8OfGqjY7DZlTIyEhbdDLryZvDVjNksqC-1XLSilokWlY/s320/Taranto%252C_palazzo_del_governo%252C_sul_lungomare%252C_01.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Taranto - palatul administrativ</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">524.</span></b> Aristodemos Malacos, tiranul orașului Cumae, oprește, prin victoria greacă de la Cumae, expansiunea etruscă spre S Peninsulei Italice.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">511.</span></b> Orașul Sybaris este distrus de cetatea vecină și rivală Crotona, condusă de o sectă a pitagoreicilor.</span><br />
<b><span style="color: #134f5c;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">491.</span></b> Gelon devine tiran al orașului Gela; spre deosebire de majoritatea tiranilor epocii, el a fost un apărător al aristocrației funciare. Prin diplomație și forța armelor, Gelon își extinde autoritatea și asupra altor cetăți grecești din E Siciliei: Leontinoi, Catane, Camarina, Naxos.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">485.</span></b> La chemarea oligarhilor siracuzani, izgoniți de o răscoală populară, Gelon cucerește Siracuza, din care face parte propria reședință. Fratele său Hieron preia puterea la Gela.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj25WK4rOBYXKSzOIWqcCg_bT1X0xbQKG4yJJ4TVR4EO2Cv7_1QvBsI1mHyNVoOzjE5aT9BhaBs2UBl4GTaHXZDG4GPArj2iPlpdNu42S97VUA4PMDk5Cze19Z0RejKh3ZFVU1niEtsAb4/s1600/Theatre_at_Syracuse%252C_Sicily.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj25WK4rOBYXKSzOIWqcCg_bT1X0xbQKG4yJJ4TVR4EO2Cv7_1QvBsI1mHyNVoOzjE5aT9BhaBs2UBl4GTaHXZDG4GPArj2iPlpdNu42S97VUA4PMDk5Cze19Z0RejKh3ZFVU1niEtsAb4/s400/Theatre_at_Syracuse%252C_Sicily.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Teatru grec din Siracuza, Sicilia</i></b></span></div>
<b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">480.</span></b> Marea ofensivă cartagineză împotriva cetăților grecești din Sicilia (concertată, potrivit izvoarelor antice, cu invazia Greciei de către regele persan Xerxe I) este respinsă după bătălia de la Himera, în care-și găsește moartea însuși Hamilcar, comandantul forțelor punice. Creator al flotei militare siracuzane, învingător în cursele de cai din timpul jocurilor de la Olimpia (488 / 487), Gelon se impune în lumea elenă occidentală drept cea mai influentă personalitate din epocă.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsTdnHPXAgXkq9ta4Bg8WyIh0pvbrTeAoQX5neg4Ml71EW_gQ5vitBFrvx2V8OyHKZhrfN5wceHjRmKm_LLU4R4jXdxvZKAjwt2H9nrjTu0grGBm7M1LriMj77i9sE9jZGoYPXL1cuW9g/s1600/Gelon+fiul+lui+Hieron+II.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="695" data-original-width="700" height="317" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsTdnHPXAgXkq9ta4Bg8WyIh0pvbrTeAoQX5neg4Ml71EW_gQ5vitBFrvx2V8OyHKZhrfN5wceHjRmKm_LLU4R4jXdxvZKAjwt2H9nrjTu0grGBm7M1LriMj77i9sE9jZGoYPXL1cuW9g/s320/Gelon+fiul+lui+Hieron+II.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Gelon, regele Siracuzei</i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #274e13;"><b>478.</b></span> Hieron I îi succede lui Gelon în fruntea Siracuzei. Hegemon necontestat al cetăților grecești din insulă, Hieron I intervine activ în politica Italiei Meridionale (sprijină astfel orașul Locri în conflictul împotriva Rhegionului, etc.). La curtea sa ospitalieră găsesc găzduire poeți precum Simonide, Pindar, Eschil sau Bachilide.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">474.</span></b> Prin victoria navală din fața orașului Cumae, Hieron I stăvilește definitiv încercările etrusce de expansiune spre S.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: purple;"><b>473.</b> </span>Tarentul și Rhegionul suferă o grea înfrângere din partea iapigilor. Începând din sec.5, presiunea populațiilor italice se face tot mai simțită.</span><br />
<b><span style="color: #741b47;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">466.</span></b> Trasibul, fratele și succesorul lui Hieron I, este izgonit, la scurt timp după preluarea puterii la Siracuza, de o răscoală democratică. Fenomenul înlocuirii conducerii tiranice prin regimuri democratice se generalizează în a doua jumătate a sec.5, în lumea greacă occidentală, nu fără aprige lupte interne.</span></div><div dir="ltr" trbidi="on"><span style="font-size: large;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEYBYwl3UEOBvGFcH97VH4k_nMQpyOLTdT5kl-qMeXSD6ZBdbhZrN4-emTCgiCee97aI5ZGhKfLkYNFKUYCxS0xbTcvyQPFmiiUVktNGBDOyHGOncq149Mh4-0g8J3lPsqSPAg2rDwC28/s1600/Ducetius.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="288" data-original-width="220" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEYBYwl3UEOBvGFcH97VH4k_nMQpyOLTdT5kl-qMeXSD6ZBdbhZrN4-emTCgiCee97aI5ZGhKfLkYNFKUYCxS0xbTcvyQPFmiiUVktNGBDOyHGOncq149Mh4-0g8J3lPsqSPAg2rDwC28/s320/Ducetius.jpg" width="244" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Ducetius (Ducezio sau Duketio) - conducătorul siculilor</i></b><br />
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-RUtEOMya5g2H9XTIXVlS6YyUtA40l0Ckx7SYa5WAJN5LvAmk9O8_90Od51yAKDTh-3QRwCHttNO7jnonwFcP8bi3nl5jBKs1-kNWWvn4vnduUYQGr0EddL0dJftWX3LLvixVz2wUKTI/s1600/ducezio.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="279" data-original-width="221" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-RUtEOMya5g2H9XTIXVlS6YyUtA40l0Ckx7SYa5WAJN5LvAmk9O8_90Od51yAKDTh-3QRwCHttNO7jnonwFcP8bi3nl5jBKs1-kNWWvn4vnduUYQGr0EddL0dJftWX3LLvixVz2wUKTI/s320/ducezio.jpg" width="253" /></a></div>
</div><div style="text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><span style="color: #cc0000;"><br /></span></i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">460 - 440 î.e.n.</span></b> Profitând de frământările politice de la Siracuza și de conflictele dintre cetățile grecești, <span style="color: #660000;"><b>Ducetius </b></span></span><span style="font-family: times; font-size: large;">(mai apare și ca</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #660000;"><b> Ducetios, Duketio sau Ducezio</b></span></span><span style="font-family: times; font-size: large;">),</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #660000;"> conducător al siculilor, întreprinde singura tentativă a populației autohtone neelene din Sicilia, de a constitui un stat de sine-stătător. </span>Tentativa sa eșuează în fața ripostei conjugate a Siracuzei și a Acragasului.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Ducetius</b> - un hegemon al Sikeles (Sículos), un pre-oraș roman din Sicilia (o τῶν Σικελῶνἡγεμών), care a murit în c.440 și care a reușit să reunească într-o singură federație toate orașele din Sicilia, cu excepția unuia singur.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">(sursa: wikipedia). </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În c.459, a fondat orașul Meneno (actualul Mineo) - prin distribuirea terenului între mercenarii greci și sículos și a luat orașul Murgantia. Pe mercenarii care au înlocuit populațiile din localitățile pe care le-a fondat, i-a numit cetățeni ai orașelor respective. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În c.453, a întemeiat și a construit <span style="color: #990000;">Palice, lângă sanctuarul Palicos, care a devenit capitala federației sicule</span>, odată cu noua constituție a lui Ducetio. De asemenea, a înființat orașe în zone strategice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL4E6opk0RWUGXeCeXEu419zJre7tHDg0XcstkByiwJeMhIXULlGAiIR1D0AvoedPG9EjpYCZ9g0twDcjf0LgbgaUwh8Ihwbp0LAwXh77ysCjzWAFb4BqrjfzS9wDQtXGB8tiIKidwrtoK/s1600/4+DUCETIO.+BLOG+IMPERIO+ROMANO+DE+XAVIER+VALDERAS+%25286%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL4E6opk0RWUGXeCeXEu419zJre7tHDg0XcstkByiwJeMhIXULlGAiIR1D0AvoedPG9EjpYCZ9g0twDcjf0LgbgaUwh8Ihwbp0LAwXh77ysCjzWAFb4BqrjfzS9wDQtXGB8tiIKidwrtoK/s400/4+DUCETIO.+BLOG+IMPERIO+ROMANO+DE+XAVIER+VALDERAS+%25286%2529.jpg" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">La scurt timp după întemeierea capitalei Palice, el a atacat Ac</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">ragante. După ce i-a trimis în exil la Inessa pe coloniștii din Siracuza, care trăiseră până atunci în Aitna (Etna), Ducetius a atacat Motyon, un oraș sicilian protejat de Agrigento (451 î.Hr.). Agrigento și Syracuza, alarmate, au trimis trupe pentru a-i ajuta pe cei din Motyon. În anul următor, Ducetius a suferit o înfrângere zdrobitoare în Nomai, fiind înfrânt de către coaliția celor două orașe (<i>polis-uri</i>). Supraviețuitorii armatei sale s-au împrăștiat prin mai multe orașe, iar Ducetius a rămas singur cu o mână de adepți loiali. Agrigento a cucerit Motyon, iar Ducetius a fugit în Siracuza, unde a fost judecat de Adunarea cetățenilor. El a fost exilat în Corint, orașul care a fost fondat de coloniștii din Siracuza, cu condiția să nu se mai întoarcă niciodată în Sicilia. Ducetius a revenit însă în Sicilia cu o armată recrutată dintre coloniștii greci și a fondat orașul Caleacte (curent Caronia) Siculo, cu caracter grecesc (448-446 î.e.n.), al cărui fondator a fost Herbita Arcónides, una dintre dinastiile Siciliei cu nume elenizat. Acest oraș, a cărui enclavă nu era strategică, nu a reprezentat nici o amenințare pentru Siracuza, care deja recucerise teritoriile care fuseseră anterior sub controlul său.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #cc0000;"><b>Notă:</b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Siracuza este unul dintre cele mai vechi orașe din lume. Înființat în anul 733 î.C. de coloniști greci din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Corint">Corint</a>, a fost unul dintre cele mai bogate și mai puternice orașe ale Greciei Mari.</i></b></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Este orașul lui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Arhimede">Arhimede</a> (287-212 î.C.) care și-a găsit moartea în timpul luptei romanilor pentru cucerirea orașului. În 212 î.C. a fost cucerit de romani.</i></b></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>În Grecia Antică, Corintul era cel mai important oraș după <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Atena">Atena</a>, fiind locuit încă din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_de_piatr%C4%83">epoca de piatră</a>. Pe atunci era unul dintre cele mai importante centre de comerț est-vest și ale cultului <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Afrodita">Afroditei</a>. Orașul era cunoscut prin prețurile ridicate aplicate străinilor. De acolo a pornit proverbul: "Nu-i chiar nimic o călătorie la Corint". În <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/146_%C3%AE.Hr.">146 î.Hr.</a> orașul a fost distrus de către <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman">romani</a>, iar apoi 100 de ani mai târziu a fost reconstruit de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Iulius_Cezar">Iulius Cezar</a> sub formă de colonie romană.</i></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;">(Sursa: Wikipedia)</span><br />
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwXISfZ0wB7fPIRUYfjkU0mt2ZhaO7A_WijGttIlZb9PozZqr8lLUVKpgnQKqIjvSAVmqgdhJ0NQXgO1r5IeSv3Fz-ExrhjLO8nA11DbC8rR6VEfi3-4-XKr_lbzXK46TTOQzvnwi6BUuj/s1600/DUCETIO.+BLOG+IMPERIO+ROMANO+DE+XAVIER+VALDERAS+%25283%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwXISfZ0wB7fPIRUYfjkU0mt2ZhaO7A_WijGttIlZb9PozZqr8lLUVKpgnQKqIjvSAVmqgdhJ0NQXgO1r5IeSv3Fz-ExrhjLO8nA11DbC8rR6VEfi3-4-XKr_lbzXK46TTOQzvnwi6BUuj/s400/DUCETIO.+BLOG+IMPERIO+ROMANO+DE+XAVIER+VALDERAS+%25283%2529.jpg" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br />După moartea lui Ducetius, nu a existat n</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">iciun fel de revoltă împotriva hegemoniei siciliene (siciliene grecești) a insulei.</span></div>
<div><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Din inițiativa lui Pericle, Atena schițează o nouă politică în Occident, marcată de fastuoasa întemeiere în S Italiei, pe locul vechiului Sybaris, a coloniei Thurioi; printre fondatori se numără filosofii Protagoras din Abdera și Empedocle din Acragas, istoricul Herodot și arhitectul Hippodamos din Milet.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">427 - 424.</span></b> Războiul între cetățile grecești doriene și ioniene din Sicilia, încheiat, pe baza statu-quo-ului, prin <span style="color: purple;">congresul de pace de la Gela</span>. Poziția dominantă a Siracuzei se menține.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">415.</span></b> Chemarea în ajutor a Segestei oferă Atenei bine-venitul pretext pentru organizarea unei expediții în Sicilia, vizând în principal cucerirea Siracuzei. După eșecul asediului acestui oraș, flota ateniană este înfrântă în rada Siracuzei, iar corpul expediționar în bătălia de la Assinaros. Strategii atenieni sunt executați, iar soldații vânduți ca sclavi.</span><br />
<b><span style="color: magenta;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">409 - 405.</span></b> Noua ofensivă cartagineză în Sicilia răsăriteană; cucerirea orașelor Selinus, Himera, Acragas, Gela și Camarina.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">405.</span></b> <b>Dionysos I</b> devine tiran al Siracuzei. În fața pericolului cartaginez iminent, Dionysos realizează reforme radicale (reîmpărțirea proprietăților funciare confiscate oligarhilor, eliberări de sclavi, acordarea cetățeniei unor noi categorii de locuitori), vizând lărgirea bazei sociale a puterii sale. Sunt constituite o puternică armată de mercenari și o puternică flotă de 300 nave de luptă, insula Ortygia este transformată în citadelă inexpugnabilă. Sub lozinca eliberării Siciliei, Dionysos declanșează în 397 o puternică ofensivă împotriva posesiunilor punice, marcând <span style="color: #990000;">începutul primului dintre cele trei războaie purtate împotriva Cartaginei</span>. După 392 el intervine în Italia Meridională, cucerește orașele Rhegion (387) și Crotona (379), fondează colonii proprii pe coasta italică a Mării Adriatice, încheie alianță cu Sparta și devine cetățean de onoare al Atenei. La sfârșitul vieții lui, posesiunile cartagineze din Sicilia se limitează la sfertul apusean al insulei, iar <b>Siracuza</b> ajunge primul oraș al lumii grecești occidentale; <span style="color: #990000;">guvernarea sa rămâne cel mai lung și strălucit regim tiranic al antichității</span>. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Dionysos I a făcut din curtea sa un loc preferat de întâlnire a filosofilor, poeților și istoricilor epocii (Platon, Filistos, Eudoxos din Cnidos, ș.a.)</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5_EnLneQfxTjApCCVrfYFGTBjOh0WPJFgXEFwN5IOAV2xYbxYCcAQu1ItT-UIOVANLwbEo6vSUx9TMk_Pzm3q4oO-PlBV8JZN36UlqxpMOWxEhtbBg6gcu6EwlEiGvJ-vEodiES2Vzr8/s1600/Dyonisos+I.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="532" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5_EnLneQfxTjApCCVrfYFGTBjOh0WPJFgXEFwN5IOAV2xYbxYCcAQu1ItT-UIOVANLwbEo6vSUx9TMk_Pzm3q4oO-PlBV8JZN36UlqxpMOWxEhtbBg6gcu6EwlEiGvJ-vEodiES2Vzr8/s320/Dyonisos+I.jpg" width="266" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Dyonisos I</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">367.</span></b> <b>Dionysos II cel Tână</b>r, care preia conducerea Siracuzei, se situează la polul opus față de tatăl și predecesorul său; caracter slab, nehotărât, versatil, iubitor de lux și fast, el <span style="color: #0b5394;">încheie imediat pacea cu Cartagina</span>. Izgonit de Dion în 357, revine, 10 ani mai târziu, în fruntea statului, dar o răscoală a demosului și intervenția corintianului Timoleon îl obligă în 344 să se retragă la Corint.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">344 - 337.</span></b> Guvernarea lui <b>Timoleon</b> la Siracuza. Trimis de metropola sa, Corint, în ajutorul Siracuzei, sfâșiată de lupte interne și amenințată din nou de expansiunea cartagineză, Timoleon, remarcabil militar și om de stat, restabilește pacea în cetate, înfrânge armata punică în bătălia de la Crimisos (340) și obține, prin pacea încheiată în 338, recunoașterea râului Halycos (Alico) ca hotar între stăpânirile grecești și cartagineze. Măsuri energice de repopulare a cetăților grecești (prin întoarcerea exilaților și noi colonizări din Elada), un ambițios program de reconstrucții îi aduc o unanimă recunoaștere în lumea greacă. Retras din viața politică (337), Timoleon moare 4 ani mai târziu, onorat de întreaga cetate.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjebeT5Mbo9R9EnoujmpE0OaAvcXqNDU2-ZUiAnv3WFBR4xepxbdxgBGKOQR_kylgvBNAyaBfiKx9b-ftp43LAp7TimQdzZwcesUyh8UbSSZDzGAnBMN9t-OWX9KzYbT_R8CekEfXcBBIA/s1600/Timoleonte_g-patania.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="844" data-original-width="650" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjebeT5Mbo9R9EnoujmpE0OaAvcXqNDU2-ZUiAnv3WFBR4xepxbdxgBGKOQR_kylgvBNAyaBfiKx9b-ftp43LAp7TimQdzZwcesUyh8UbSSZDzGAnBMN9t-OWX9KzYbT_R8CekEfXcBBIA/s320/Timoleonte_g-patania.jpg" width="246" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Timoleon - pictură de Giuseppe Patania</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr1L0K0XYzpQeXx33_xA2zcA5cXzeU5WDDZsTSnDh_4LeC9b9AFTQzEFgFo2OKjOWyR4FOjk51Rc9qv1K_HqkHgJXk7fYnRKL3l6Tzw_5m61gYQbSh11o4SZVYR0-l6_LPNFxYCstbTbM/s1600/Ape+din+Sicilia.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="175" data-original-width="260" height="269" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr1L0K0XYzpQeXx33_xA2zcA5cXzeU5WDDZsTSnDh_4LeC9b9AFTQzEFgFo2OKjOWyR4FOjk51Rc9qv1K_HqkHgJXk7fYnRKL3l6Tzw_5m61gYQbSh11o4SZVYR0-l6_LPNFxYCstbTbM/s400/Ape+din+Sicilia.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">338.</span></b> Pacea încheiată între Siracuza și Cartagina, în urma victoriilor corintianului Timoleon, stabilește râul Halycos (Alico) ca hotar între posesiunile punice din Sicilia (treimea occidentală a insulei) și cele grecești.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">332 - 330.</span></b> În fața presiunii crescânde a triburilor italice, coloniile grecești din Italia Meridională (Graecia Magna), în frunte cu Tarentul, apelează la ajutorul militar al regelui Epirului, Alexandru I.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">316.</span></b> Fiul unui exilat din Rhegion stabilit la Siracuza, Agatocle, afirmat ca un adversar hotărât al cercurilor oligarhice conducătoare, devine, în urma unei lovituri de stat, strateg autocrator al celui mai important oraș al Siciliei, instituind de facto un regim personal.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioxzMpj1aNuIJISHcsa0AtpX-cxmQhfog8tAmSLwQAVrB89MXmhos-GqKHmzEf3PhSssUlgliarC1zXD-h42DPYKt11npqO1cCm8p9sgHoTzpOpYKkThhyphenhyphenKVAI_b4RBA70cXKqFhjPgBM/s1600/Agatocle_re_di_Siracusa._18_sec.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="553" data-original-width="406" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioxzMpj1aNuIJISHcsa0AtpX-cxmQhfog8tAmSLwQAVrB89MXmhos-GqKHmzEf3PhSssUlgliarC1zXD-h42DPYKt11npqO1cCm8p9sgHoTzpOpYKkThhyphenhyphenKVAI_b4RBA70cXKqFhjPgBM/s320/Agatocle_re_di_Siracusa._18_sec.png" width="234" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Agatocles - tiranul Siracuzei</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #4c1130;"><b>312.</b></span> Încercarea Siracuzei de a-și extinde autoritatea asupra cetăților grecești din V Siciliei se lovește de opoziția Cartaginei, chemate în ajutor de regimurile oligarhice elene. Înfrânt la Himera, asediat pe mare și pe uscat în Siracuza, lipsit de speranța oricărui ajutor extern, Agatocle concepe un plan de o originalitate fără precedent.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #351c75;">310.</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Îmbarcând un corp expediționar de 14.000 de mercenari pe ultimele nave de care dispunea, forțează blocada și debarcă, câteva zile mai târziu, pe litoralul Africii de N, incendiind în aceeași zi întreaga flotă siracuzană. Timp de 3 ani poartă cu succes războiul până sub zidurile Cartaginei.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRAiaofGBOYF123urmXeF9qKuC6fu2h0ph2HD6rR45se4Pn2witQqXcnDV4nyqFX0LzmdzHn751SVjIoLUkwe65ZryOVqVrH6jeICth7IEUrZR4F6g_-j6uDrH3ugbCn_JW4R4FCqxKq0/s1600/Ruine+Cartagina.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="852" data-original-width="1136" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRAiaofGBOYF123urmXeF9qKuC6fu2h0ph2HD6rR45se4Pn2witQqXcnDV4nyqFX0LzmdzHn751SVjIoLUkwe65ZryOVqVrH6jeICth7IEUrZR4F6g_-j6uDrH3ugbCn_JW4R4FCqxKq0/s400/Ruine+Cartagina.jpeg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000; font-size: medium;"><b><i>Ruinele Cartaginei</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Cartaginezii au reușit să zdrobească aproape toată infanteria lui Agatocle, </i></b></span></div>
<div style="text-align: center;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>izolându-l pe un deal, complet lipsit de apă și hrană.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face="sans-serif" style="background-color: white; color: #222222; font-size: 16px;"><br /></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">306.</span></b> Reîntors în Sicilia (307), Agatocle încheie pacea cu Cartagina pe bazele statu-quo-ului, fiind recunoscut însă ca hegemon de cetățile grecești din insulă.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">304.</span></b> Agatocle adoptă, după modelul diadohilor, titlul de rege. După această dată inițiază o politică de cuceriri în S Italiei, încercând fără succes durabil să unească sub autoritatea sa Graecia Magna.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">289.</span></b> <b>Moartea lui Agatocle</b>, ultima personalitate marcantă a lumii grecești occidentale și autorul celei de pe urmă încercări de unificare a acesteia. </span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEilPOB__SYi44KiyT-OM3WE959_LVd5EH0vSE6IbdLZZLtLfSj0gqDAM6LSuIvK2T-Vf-ODQu9p6JTIgIGT5tNpZ8n8OAhOaZbHNryFG2s7PLBGOAovHJ2Px1DMsiH6rbwB8NwxqgAes/s1600/Suracuse+e+Cartagina.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="835" data-original-width="1280" height="416" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEilPOB__SYi44KiyT-OM3WE959_LVd5EH0vSE6IbdLZZLtLfSj0gqDAM6LSuIvK2T-Vf-ODQu9p6JTIgIGT5tNpZ8n8OAhOaZbHNryFG2s7PLBGOAovHJ2Px1DMsiH6rbwB8NwxqgAes/s640/Suracuse+e+Cartagina.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Localizarea orașelor Siracuza și Cartagina</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Călătoria lui Agatocle din Sicilia în Africa a durat 6 nopți și 7 zile.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">282 - 272.</span></b> Conflict între Roma și Tarent. Strălucita colonie dorică apelează la <b>Pirus, regele Epirului</b>, care debarcă în 280 cu 25.000 de mercenari și 20 de elefanți în Apulia. Pirus repurtează două victorii greu plătite asupra forțelor romane, la Heracleia și Ausculum, ajunge la 60 km de Roma, dar nu poate determina senatul să încheie pacea (279).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">278.</span></b> Amenințate de o nouă ofensivă punică, orașele grecești în frunte cu Siracuza solicită, la rândul lor, ajutorul aventurierului epirot, care, aureolat de victoriile asupra Romei, descinde cu armata în Sicilia; aici <b>Pirus</b> repurtează o serie de victorii asupra cartaginezilor, dar nu reușește să cucerească puternicul oraș Lilybaeum. Nemulțumirile trezite printre aliații greci și lipsa de sprijin îl determină să renunțe la ideea invaziei Africii de N și să revină în 276 în Italia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUjoyb1eb0PFncz45jBQ0FiGqXfn2YF1-C0jC-WKIx7xPcpMwftBDdXben_nYmUzO4xbH7BZL3xsPXMlVQc5eq7efOiGYiYoL3izD_xuVR7bGc7Qv8mL4E2wvsitw56wOBnhyphenhyphenSz9PElXw/s1600/Pirro_come_Marte.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1442" data-original-width="698" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUjoyb1eb0PFncz45jBQ0FiGqXfn2YF1-C0jC-WKIx7xPcpMwftBDdXben_nYmUzO4xbH7BZL3xsPXMlVQc5eq7efOiGYiYoL3izD_xuVR7bGc7Qv8mL4E2wvsitw56wOBnhyphenhyphenSz9PElXw/s400/Pirro_come_Marte.png" width="192" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Statuia lui Pirus (Pyrrhus), rege al Epirului, înfățișat ca zeul Marte</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>(Muzeul Capitolinei, Roma)</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">272.</span></b> După înfrângerea lui Pirus la Beneventum, în Samnium (275), romanii asediază și cuceresc Tarentul.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">270.</span></b> Colonia greacă Rhegion, din extremitatea SV a Peninsulei, este cucerită de Roma, care devine astfel stăpâna întregii Italii până la strâmtoarea Messinei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">269 - 215.</span></b> <b>Hieron II, rege al Siracuzei.</b> Aliat al Cartaginei la izbucnirea primului război punic (264), Hieron II se raliază în 263 Romei. Politica consecvent filoromană pe care o urmează până la moarte a adus cetății o ultimă epocă de înflorire economică și culturală.</span><br /><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5DIVqi6wyrpNQlbM7g1hnA5Z7ycdUGy8HfdFPh995F8aC5KhcCnaT4KYst1d1Sc8p1t3MazMihDKTbm_x5BGseIDb2JnA34qqmDPVQ_rn8HxC1DCniWrcgXzlrWbYbl3CzEvqPr4GmYo/s1600/Busto_Ierone_II_di_Siracusa.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="735" data-original-width="503" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5DIVqi6wyrpNQlbM7g1hnA5Z7ycdUGy8HfdFPh995F8aC5KhcCnaT4KYst1d1Sc8p1t3MazMihDKTbm_x5BGseIDb2JnA34qqmDPVQ_rn8HxC1DCniWrcgXzlrWbYbl3CzEvqPr4GmYo/s320/Busto_Ierone_II_di_Siracusa.png" width="218" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Bustul lui Hieron II, rege al Siracuzei, cel care a moștenit tronul lui Agatocle, considerat fondatorul regalității</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">264 - 241.</span></b> Primul război punic; Sicilia constituie principalul teatru de război. La încheierea păcii, stăpânirile cartagineze sunt transformate în posesiuni romane, <span style="color: #990000;">organizate din 227 ca provincia Sicilia</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">215.</span></b> Siracuza, fidelă alianței cu Roma în primii ani ai celui de-al doilea război punic, este raliată de succesorul lui Hieron II, <b>Hyeronimos</b>, taberei lui <b>Hannibal</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">212 î.Hr. (BCE).</span></b> <b>M. Claudius Marcellus</b> cucerește, la capătul unui dificil asediu de peste un an, Siracuza. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Acum, moare ucis de un soldat roman, în timp ce rezolvă o problemă de geometrie (”nu-mi strica cercurile”), <b>Arhimede</b>, unul din cei mai de seamă savanți ai lumii antice.</span><br /><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXtYzgXZ054J01Nvo2YLtlUMMVJnh4bCxmlHSzUAGnfgRZm-BgqpVQwYVFINrbCzOmy4rFxmsZ8DbZSbNLfBzzmHwKSctknCSn5HXE_gSDv4gCMRY5Ig6Gh2WnrljYY3wJvRoyWTO-8Bc/s1204/Italia+%25C3%25AEnainte+de+R.+Romana.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1204" data-original-width="980" height="408" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXtYzgXZ054J01Nvo2YLtlUMMVJnh4bCxmlHSzUAGnfgRZm-BgqpVQwYVFINrbCzOmy4rFxmsZ8DbZSbNLfBzzmHwKSctknCSn5HXE_gSDv4gCMRY5Ig6Gh2WnrljYY3wJvRoyWTO-8Bc/w314-h408/Italia+%25C3%25AEnainte+de+R.+Romana.jpg" width="314" /></a></div><div style="text-align: center;"><i><b>Italia înainte de Republica Romană</b></i></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Întreaga Sicilie devine o posesiune romană, Siracuza rămânând sediul administrativ al provinciei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiS8DenTgZeJjRlD6OcGLc4XNbFqkbZNwo-lUqiMOK7fc83M-eOjDuVJ5Uw9HeRzAp4mvSSoYM9PfGDd7lolfZ1rcaOOJuUpk6AMjJzjeOt5_iPYbo1X2Ebxoe7QtWAYGk3Jpp2ohWXUYE/s1600/Diodoro_siculo%252C_historiae%252C_manoscritto_S.XXIL.1%252C_1450_ca._01.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="877" data-original-width="800" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiS8DenTgZeJjRlD6OcGLc4XNbFqkbZNwo-lUqiMOK7fc83M-eOjDuVJ5Uw9HeRzAp4mvSSoYM9PfGDd7lolfZ1rcaOOJuUpk6AMjJzjeOt5_iPYbo1X2Ebxoe7QtWAYGk3Jpp2ohWXUYE/s320/Diodoro_siculo%252C_historiae%252C_manoscritto_S.XXIL.1%252C_1450_ca._01.JPG" width="291" /></a></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Vechi manuscris ce conține relatarea istorică a lui Diodorus Siculus</i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQMSL19mHGbalG9y-5pWTdT-BR_mer0Fb8MnDTkZo6xTVKnmOoB1aaIcrBmh0CXwdFMWoHQOsKYsTVhbFPWFuZn_bT-TWFBNdcBrhevwaIKPL_IPkY7dDz7NEy_SptKhE837er7A9wekI/s1600/tesoro_di_surcea_falera_i_sec-_ac-_02.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="422" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQMSL19mHGbalG9y-5pWTdT-BR_mer0Fb8MnDTkZo6xTVKnmOoB1aaIcrBmh0CXwdFMWoHQOsKYsTVhbFPWFuZn_bT-TWFBNdcBrhevwaIKPL_IPkY7dDz7NEy_SptKhE837er7A9wekI/s400/tesoro_di_surcea_falera_i_sec-_ac-_02.jpg" width="281" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Tezaurul de la Surcea (România, jud. Covasna) - Faleră de argint aurit (element de podoabă în formă de medalie, care se purta aplicat sau ca pandantiv la costum ori harnașament, ca ornament de fibulă, sau ca ornament care se prinde la gât). Foarte posibil să fi reprezentat principele siculilor, având același coif cu pene ca Duketio (sau o personalitate similară a siculilor). E posibil și ca numele actual al secuilor să fi fost moștenit de la această populație, migrată în Transilvania cu mult înainte de venirea hunilor, mai exact de la ținutul ocupat de siculi și nu invers.</i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwGrfPNRDPr9nj5IAJmOsfDBLStKHSr0N7egVWsQ7szZCKut_i0TEkXBapPiouswPpSFa_Jax6iMzZM7el6uD1NZ0H2wfrWDqQtauTz4ZAevxr-xyqygJ1xPUC-68_xLr84XQvvMXcdls/s1600/Siracuza+insula+Ortigia.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="785" data-original-width="1600" height="196" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwGrfPNRDPr9nj5IAJmOsfDBLStKHSr0N7egVWsQ7szZCKut_i0TEkXBapPiouswPpSFa_Jax6iMzZM7el6uD1NZ0H2wfrWDqQtauTz4ZAevxr-xyqygJ1xPUC-68_xLr84XQvvMXcdls/s400/Siracuza+insula+Ortigia.jpg" width="400" /></a></div>
<b></b><br />
<div style="text-align: center;">
<b><b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i>Siracuza, deși aproape de Cartagina și exilați pe mare, a rezistat eroic atacurilor, rămânând sub stăpânirea lui Agatocle și Antandro.</i></span></b></b></div>
<b>
</b>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjuMNaXY8MT2I0UUzt2HhDaZXAYpX955IouAqSjGPTr0GeDfPTa_HolQKN5VheXc6rOIY9lxISwYRTqmUFs8jeGTrYf0AdfY3IWxFdgbVQ_gC_simvQJX_klSfpMoqmK1E4UNEpuXm_ka8/s1600/Apuli.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="363" data-original-width="293" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjuMNaXY8MT2I0UUzt2HhDaZXAYpX955IouAqSjGPTr0GeDfPTa_HolQKN5VheXc6rOIY9lxISwYRTqmUFs8jeGTrYf0AdfY3IWxFdgbVQ_gC_simvQJX_klSfpMoqmK1E4UNEpuXm_ka8/s400/Apuli.jpg" width="322" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiOk51WP5d-r3vD31G3JvtiU9i3qWcYTcoBEQygJQ9yhyphenhyphendvQxKCmkuwROUYC5IeSM3fSlakbNuJBAlET68YACPm53e7MBm9fL7GKP04elcR-pwwyqnsnNwK1ZHcnRjrEDbvaWjhaEiL94/s1600/Vulcanul+Etna+Catania.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="1200" height="166" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiOk51WP5d-r3vD31G3JvtiU9i3qWcYTcoBEQygJQ9yhyphenhyphendvQxKCmkuwROUYC5IeSM3fSlakbNuJBAlET68YACPm53e7MBm9fL7GKP04elcR-pwwyqnsnNwK1ZHcnRjrEDbvaWjhaEiL94/s400/Vulcanul+Etna+Catania.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Catania, Sicilia - Vulcanul Etna</i></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> </span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/zd68UBpmLVU/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/zd68UBpmLVU?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/Rc11rLxnmWw" width="320" youtube-src-id="Rc11rLxnmWw"></iframe></div><div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/wYaXyR4WsmM" width="320" youtube-src-id="wYaXyR4WsmM"></iframe></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgM7LXyjgf3mgWFY1Oau-FP1nI6KHHYo8icpg5lc2DIpFYGEdFJ7mfxtZkmAVfoEfxHKQxepaUqaWmr3iG59cOCdOVAW3gEANYKx4GdLgDLm8JWEaWkzCwVc9wZLatwFYezlv8BBuQFhWM/s960/Harta+Romaniae.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="700" data-original-width="960" height="291" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgM7LXyjgf3mgWFY1Oau-FP1nI6KHHYo8icpg5lc2DIpFYGEdFJ7mfxtZkmAVfoEfxHKQxepaUqaWmr3iG59cOCdOVAW3gEANYKx4GdLgDLm8JWEaWkzCwVc9wZLatwFYezlv8BBuQFhWM/w400-h291/Harta+Romaniae.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b>Observați că pe hartă e marcată și populația numită SICULI.</b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #660000; font-size: large;"><b>Notă: </b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /><br /><span style="font-size: large;"><i><b>Polisurile</b> (în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greaca_veche">greaca veche</a> πόλις, „pólis”, la plural πόλεις, „póleis”) sunt <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ora%C8%99-stat">orașele-state</a> care se aflau în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83">Grecia Antică</a>. Cele mai multe polisuri au apărut între <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_IX-lea_%C3%AE.Hr.">secolele IX</a>- <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_VI-lea_%C3%AE.Hr.">VI î.Hr.</a>. Ele erau o formă de organizare social-politică și economică a societății sclavagiste.<br /><br />Polisurile din Grecia antică au avut mai multe tipuri de guvernare:<br /><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie">Monarhia</a> - unele polisuri erau conduse de câte un rege care avea următoarele funcții: comandanți militari, judecători supremi, dar nu pretindeau că sunt fii de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Zeu">zei</a> ca monarhii din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Orientul_Antic">Orientul Antic</a>.<br /><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Aristocra%C8%9Bie">Aristocrația</a> - unele polisuri erau conduse de un număr mai mare de aristocrați<br /><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Tiranie">Tirania</a> - anumite polisuri erau conduse de câte un tiran care era, de obicei, de partea oamenilor săraci.<br /><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Democra%C8%9Bie">Democrația</a> (demos = popor, kratia = putere) - toți cetățenii (dar nu și femeile și sclavii) aveau drepturi în conducerea cetății, drepturi pe care și le exercitau în cadrul adunării cetățenilor.</i></span></span><br />
<span face="sans-serif" style="color: #222222;"><span style="font-size: 14px;"><b>(Sursa: Wikipedia.org)</b></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div>
<b style="background-color: #f6b26b;"><br /></b><b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #f6b26b;">Mai puteți citi și:</span></b></div><div><br /></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #f6b26b;"><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/2018/12/orientul-fenicia.html" target="_blank"><b>ORIENTUL - FENICIA</b></a></span></div><div><b style="background-color: #e69138;"><br /></b></div><div><b><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/2018/04/populatiile-europene-geto-dacii.html" style="background-color: #e69138;" target="_blank">POPOARELE EUROPENE. GETO-DACII</a></b></div><div><b><br /></b></div><div><b><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/2017/03/crestinism-despre-religiile-greco.html" target="_blank"><span style="background-color: #e69138; font-family: times; font-size: medium;">Creștinism. Despre religiile greco-romane și începutul civilizației în Europa.</span></a><br /></b>
<span face="sans-serif" style="color: #222222;"><b><br /></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole despre istoria antică: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.<span id="goog_1779557203"></span><a href="https://draft.blogger.com/"></a><span id="goog_1779557204"></span></i></b></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><h3 class="post-title entry-title" itemprop="name" style="background-color: white; color: #666666; font-family: "Trebuchet MS", Trebuchet, Verdana, sans-serif; font-size: 22px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: normal; margin: 0.75em 0px 0px; position: relative;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></h3></span></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com50tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-52018133396769565422018-12-19T17:30:00.004+02:002023-10-20T01:51:15.681+03:00ORIENTUL - FENICIA<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPJ1991P-S9YPa-mynWsOpAiWxBu8QN6vhuCHP6m5HCwvid0GYBxNy1hkvAvFJbgheZRxVV-er9UGz-e2mJa8oXF26TMVi5G22bbRnZ3oiYpvM92EfDKr4q3Y_CJM6Yqnpj9_u5S2wX5o/s1600/Phoenicia.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="717" data-original-width="564" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPJ1991P-S9YPa-mynWsOpAiWxBu8QN6vhuCHP6m5HCwvid0GYBxNy1hkvAvFJbgheZRxVV-er9UGz-e2mJa8oXF26TMVi5G22bbRnZ3oiYpvM92EfDKr4q3Y_CJM6Yqnpj9_u5S2wX5o/s400/Phoenicia.jpg" width="313" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">milen.3 î.e.n. (început).</span></b> În regiunea de pe coasta Mediteranei cuprinsă între Nahar el-Kelb (la N) și Muntele Carmel (la S), separată spre est de Deșertul Sirian prin lanțurile abrupte, dar bogat împădurite, ale Munților Liban și Antiliban, se stabilesc triburi vest-semitice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">După 1200 î.e.n.,această regiune va fi cunoscută sub numele de <b><span style="color: #073763;">Fenicia</span></b> (<b>”Țara purpurei”</b>); locuitorii, numiți de greci fenicieni (<i>poinikes</i>), își spuneau <b>cananeeni</b>. Limba lor, feniciana, aparține grupului nord-vest-semitic al limbii cananeene. Religia feniciană nu se deosebește nici ea de cea a triburilor cananeene. În cursul antichității, Fenicia nu a format niciodată un stat unitar sau o entitate politică distinctă. Orașele-state de pe litoral, care-și extind influența asupra unui teritoriu limitrof limitat, sunt menționate în milen.3-2 ca înfloritoare centre comerciale și meșteșugărești ale Orientului Apropiat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">sec.28 - 23.</span></b> În vremea Regatului vechi, izvoarele egiptene indică legături strânse cu orașul-stat Biblos, asupra căruia se exercită un adevărat protectorat comercial egiptean (nu însă și politic).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">milen.2 î.e.n. (început).</span></b> În epoca bronzului mijlociu, în Fenicia pătrund noi valuri semitice. Consolidarea și afirmarea orașelor-state feniciene: Arados, Sidon, Tir, Beritos, Tripolis.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">sec.16 - 14.</span></b> În epoca Regatului Mijlociu, în timpul dinastiei a 18-a, orașele feniciene recunosc suzeranitatea egipteană. Relații permanente cu lumea cretană, apoi cu cea miceniană.</span><br />
<b><span style="color: magenta;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">sec.13.</span></b> Cristalizarea alfabetului fenician. Din elemente ale scrierii hieroglifice egiptene și ale celei cuneiforme se dezvoltă după 1700 o versiune simplificată cananeană (c.100 de semne), din care evoluează apoi alfabetul consonantic fenician, format din 22 de semne. Acest alfabet este preluat și adaptat după anul 1000 de evrei, armeni, arabi, meridionali, greci (prin intermediul cărora pătrunde în Europa).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">1200. </span></b>Migrația <b>”popoarelor mării”</b>, care pustiește bazinul occidental al Mediteranei, afectează și extremitățile nordice și sudice al Feniciei (sunt distruse Ugarit, Arados), nu și orașele din centru - Tir, Biblos, ș.a. Prăbușirea Regatului Hitit, slăbirea Egiptului, dispariția talasocrației miceniene în Marea Egee creează premisele unei afirmări fără precedent a orașelor-state feniciene; o rapidă dezvoltare cunosc îndeosebi Sidonul și Tirul.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">sec.12 - 9.</span> Epoca de apogeu a civilizației feniciene. </b>Navigatori și negustori neîntrecuți, fenicienii domină întreaga Mediterană; lemn de cedru și pin din Liban, stofe fine (între care și cele mult râvnite de purpură), vase de metal, obiecte de aur, fildeș, bronz, bijuterii, vin sau sare sunt transportate până la Gibraltar, navele întorcându-se încărcate cu materii prime și produse specifice regiunilor străbătute. Corăbiile lor mergeau regulat în Grecia, în Italia, în Spania și s-au aventurat chiar dincolo de strâmtoarea Gibraltarului, ca să se ducă în insulele Scilly, de unde puteau cumpăra cositor. Pretutindeni pe unde mergeau, înființau mici posturi comerciale, pe care le numeau colonii, dar primele așezări feniciene de pe coastele și insulele Mediteranei nu au fost colonii în adevăratul sens al cuvântului, ci mici centre comerciale. Abia mai târziu, după ce Fenicia devine o țintă a expansiunii Asiriei, se poate vorbi de o adevărată emigrare (colonizare) feniciană. Multe dintre aceste colonii stau la originea orașelor moderne, ca de exemplu Cadiz și Marsilia. Deși izvoarele antice datează primele așezări feniciene din Africa de N (Utica, Lixus) și Spania (Gades) în sec.12, descoperirile arheologice sugerează ca dată a fondării lor sec.10-9. Țintă a colonizării feniciene devin Cipru, Malta, Sardinia, Sicilia, Africa de Nord și Spania; acum ia naștere rivalitatea și antagonismul greco-fenician.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Fenicienii cumpărau și vindeau tot ce le putea aduce un câștig bun. Mustrări de conștiință nu prea aveau. Se zvonea pe la vecinii lor că nu prea știau ce înseamnă cuvintele cinste și omenie. Considerau o ladă plină cu aur drept cel mai înalt ideal al unui cetățean. Din cauza aceasta, ei erau foarte rău priviți și nu aveau niciun prieten. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">1115 - 1076.</span></b> În timpul domniei lui Tiglatpalasar I, Asiria întreprinde primele incursiuni în Fenicia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEbuHK0c5c2tk8uKj1rA-6-46CScgnivTmrx3t0t_fqPlVNssFF3VSH2iQRjG0ZYOLFv6raK5kv7qG8W-sbIoq6N19aLc4IfCX5r_9e7kzHhdNJYS0fekaL1QnsN_POP16sS2aPWsvltQ/s1600/Palestina%252BSiria%252BFenicia.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="349" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEbuHK0c5c2tk8uKj1rA-6-46CScgnivTmrx3t0t_fqPlVNssFF3VSH2iQRjG0ZYOLFv6raK5kv7qG8W-sbIoq6N19aLc4IfCX5r_9e7kzHhdNJYS0fekaL1QnsN_POP16sS2aPWsvltQ/s400/Palestina%252BSiria%252BFenicia.jpg" width="278" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">996 - 936.</span></b> Domnia lui Hiram I în Tir marchează afirmarea acestei cetăți drept cel mai important centru economic și politic al Feniciei. Strânse legături cu Regatul Israel din timpul domniei lui David și îndeosebi Solomon; Hiram participă la construcția Templului din Ierusalim și organizează în comun cu Solomon expediții comerciale prin Marea Roșie, spre enigmatica țară Ofir.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">887 - 856.</span></b> Regele Ittobal din Tir supune Sidonul, impunând temporar hegemonia cetății sale în Fenicia; fiica lui, Iezebel, se căsătorește cu Ahab, regele Israelului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">814.</span></b> Data tradițională a fondării, de către locuitorii din Tir, pe coasta Africii de Nord, pe locul actualului oraș Tunis, a <b>Cartaginei</b>, cea mai importantă colonie feniciană. Devenită cea mai înfloritoare așezare punică din Mediterana Occidentală, <span style="color: blue;">Cartagina continuă pe cont propriu procesul de colonizare în această zonă, în sec.5-3 î.e.n., punând bazele unui adevărat imperiu colonial</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjk-cqxnlPoHpNY-OLoOPOFlvzJbJXbyPvaT0tKKIqBM6XHLLh8VRr73-dw4yiVCTaExAiiTcMuy7Ig8skM0QrYztxaFvD0haueCKf0QfJtBWar5cnxZ-NXACmdNmRzB_Lc2tC9-7bBqiU/s1600/sit+arheologic+cartagena+tunis.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="389" data-original-width="527" height="295" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjk-cqxnlPoHpNY-OLoOPOFlvzJbJXbyPvaT0tKKIqBM6XHLLh8VRr73-dw4yiVCTaExAiiTcMuy7Ig8skM0QrYztxaFvD0haueCKf0QfJtBWar5cnxZ-NXACmdNmRzB_Lc2tC9-7bBqiU/s400/sit+arheologic+cartagena+tunis.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Sit arheologic Cartagina (Tunisia)</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">sec.8 - 7.</span></b> Întărirea Asiriei și intervenția tot mai frecventă a acestui stat, începând din vremea domniei lui Asurbanipal II (884 - 859), în Siria și Fenicia, tributul apăsător impus (în timpul lui Tiglatpalasar III, Fenicia devine provincie asiriană), reprimarea brutală a răscoalelor (distrugerea Sidonului în 677) contribuie la decăderea treptată a cetăților feniciene. Marea colonizare greacă are la rândul ei ca urmare eliminarea influenței feniciene din Asia Mică, insulele Mării Egee, Sicilia și Gallia.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9c-Crh0qnDDxm0jWupQS3UCxiAuyjVhuX_RfLJ-JD2L3R6qMHBv7oko6mTNSfBV8TD3JA_kcX5rhyphenhyphenxLA0rG0BIeOhf1YcPhyyIpRoHF8NTxCtNUKnY92e1LyjBbxszNjAAhYgPMTkIw4/s1600/a0ae6e4cc640e1c6d913191795a3b8b6.jpgphoenic+byblos+shekel.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="592" data-original-width="564" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9c-Crh0qnDDxm0jWupQS3UCxiAuyjVhuX_RfLJ-JD2L3R6qMHBv7oko6mTNSfBV8TD3JA_kcX5rhyphenhyphenxLA0rG0BIeOhf1YcPhyyIpRoHF8NTxCtNUKnY92e1LyjBbxszNjAAhYgPMTkIw4/s320/a0ae6e4cc640e1c6d913191795a3b8b6.jpgphoenic+byblos+shekel.jpg" width="304" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Phoenic Byblos Shekel</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">701.</span></b> Sennacherib reprimă o răscoală antiasiriană a cetăților feniciene, condusă de regele Tirului, Luli.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">sec.6.</span></b> Călătorii îndrăznețe ale navigatorilor fenicieni. Din ordinul faraonului Nechao II, o flotă feniciană înconjoară, potrivit tradiției, Africa (c.600). Către sfârșitul secolului, Himilco traversează strâmtoarea Gibraltar și explorează coastele Galliei și Britaniei, Iar Hanno, plecat din Cartagina, atinge coasta Africii Occidentale în dreptul actualului stat Sierra Leone.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMioJipBo3FBQkMtUcoOnIpn2UGitgvCvb56CSx9lQ6E_rMzgtIO03o7Ae9pKtGdFKnRgS7YxQbQEyByQIiuxJRwUXithrEiBVeI4I9fcSiBaMpYZgGyrP4__2HQxqw_h1TwL5iPFiUaU/s1600/Imperiul+Asirian.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="675" data-original-width="550" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMioJipBo3FBQkMtUcoOnIpn2UGitgvCvb56CSx9lQ6E_rMzgtIO03o7Ae9pKtGdFKnRgS7YxQbQEyByQIiuxJRwUXithrEiBVeI4I9fcSiBaMpYZgGyrP4__2HQxqw_h1TwL5iPFiUaU/s400/Imperiul+Asirian.jpg" width="325" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">586 - 539.</span></b> După prăbușirea Imperiului Asirian (612), Regatul Noului Babilon își extinde autoritatea asupra Feniciei. În 547, la capătul unui asediu de 13 ani, Tirul este constrâns de <b>Nabucodonosor II</b> să recunoască autoritatea chaldee.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">539 - 332.</span></b> <b>Fenicia - provincie a Imperiului Persan.</b> După cucerirea Babilonului, <b>Cirus II cel Mare</b> supune autorității ahemenide orașele-state feniciene, acordându-le o anumită autonomie, reflectată de monedele proprii bătute de acestea în sec.5. Furnizând flotei persane cel mai mare contingent de nave, orașele feniciene, conduse de dinaști locali, cunosc în aceste două secole ultima lor epocă de înflorire economică și culturală; de o dezvoltare remarcabilă se bucură acum Sidonul.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigfjAk9PZnkB6QJhvc4PsHOa6Wb5roMgnLpeej-BWkkjrzAE8oN1e7r6a0FwW6fsiLcvu2_6Nrt-ChZT9-PD4Tx0KXRr6Zb4wTg0Kgszh4PObgxFHt8r8TSD0sL_oQIAUNQ7bvQgSqBls/s1600/persian+empire.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="423" data-original-width="564" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigfjAk9PZnkB6QJhvc4PsHOa6Wb5roMgnLpeej-BWkkjrzAE8oN1e7r6a0FwW6fsiLcvu2_6Nrt-ChZT9-PD4Tx0KXRr6Zb4wTg0Kgszh4PObgxFHt8r8TSD0sL_oQIAUNQ7bvQgSqBls/s400/persian+empire.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">c.350.</span></b> Răscoala antipersană a orașelor feniciene, condusă de regele Sidonului, Tennes. În timpul asediului lui <b>Artaxerxe III</b>, pier în flăcări 40.000 de locuitori ai cetății.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">332.</span></b> <span style="color: red;">Fenicia este ocupată fără luptă de Alexandru cel Mare.</span> Unicul oraș care rezistă, Tirul, este cucerit de armata macedoneană la capătul unui asediu de 7 luni. În epoca elenistică, orașele feniciene, parte a Egiptului Ptolemeic apoi a Regatului Seleucid, puternic influențate de civilizația greacă, înregistrează un declin rapid.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmqEuDQceHWWyhzKeVDMAQNOg-FGidJQHkFa2C-viwvy8p_VnsYgsIO7n5G_I-m8vyn02wAlp7VMHPjoF9nJZBw0vrvmrCF1O-wfH7K2FVKGaS_vnmzfIHXUY2Pl4YwpDmfTVOllRscA0/s1600/cnaeus+pompeius+magnus.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="564" data-original-width="564" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmqEuDQceHWWyhzKeVDMAQNOg-FGidJQHkFa2C-viwvy8p_VnsYgsIO7n5G_I-m8vyn02wAlp7VMHPjoF9nJZBw0vrvmrCF1O-wfH7K2FVKGaS_vnmzfIHXUY2Pl4YwpDmfTVOllRscA0/s320/cnaeus+pompeius+magnus.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><b><i>Cnaeus Pompeius Magnus - consul roman</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">64 / 63.</span></b> Fenicia este inclusă de către <b>Cnaeus Pompeius</b> în provincia romană Siria.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj97rCmxiC0DGD9ByJ-u5q6vhjN50U3TiKEIMwKPVVzOKygyUh56_IGkp4tFeaqzYZj5aP0UGzWOq5yhiBgZEpw2DAOKK2aeqUq7SJJOGUMh9CMTCzeqw8GOOtvB4nZ5WHpo8HX1mzLPOM/s1600/ROman+province+of+siria+and+iudeea.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="607" data-original-width="564" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj97rCmxiC0DGD9ByJ-u5q6vhjN50U3TiKEIMwKPVVzOKygyUh56_IGkp4tFeaqzYZj5aP0UGzWOq5yhiBgZEpw2DAOKK2aeqUq7SJJOGUMh9CMTCzeqw8GOOtvB4nZ5WHpo8HX1mzLPOM/s400/ROman+province+of+siria+and+iudeea.jpg" width="371" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Provinciile romane Siria și Iudeea</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj73hdyKQAxUzlYoZ5hPYzk09BKIQcJ4IM5VHMybmkNn8RikoBH89mjFH_xxGXxPdF31SD4_eBNX0oFjadKLWEPmz3iiycYvl_9bCPKR3ECTY8Ohu5EKQ5xHuaQBEViX3RiONku2TX_gvg/s1600/Dumnezeu+canaanit+EL+1300+BC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="519" data-original-width="236" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj73hdyKQAxUzlYoZ5hPYzk09BKIQcJ4IM5VHMybmkNn8RikoBH89mjFH_xxGXxPdF31SD4_eBNX0oFjadKLWEPmz3iiycYvl_9bCPKR3ECTY8Ohu5EKQ5xHuaQBEViX3RiONku2TX_gvg/s400/Dumnezeu+canaanit+EL+1300+BC.jpg" width="181" /></a></div>
<div>
<i style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large; text-align: left;"><b>Completare:</b> </i><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Fenicienii au întemeiat așezări pe teritoriul actual al Tunisiei încă din jurul anului 1000 î.Hr., cea mai importantă fiind <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Cartagina">Cartagina</a>, care a dominat comerțul în Mediterana centrală, până când a fost distrusă de romani în anul 146 î.Hr. Tunisia a rămas parte a Imperiului Roman până a fost ocupată de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Vandali">vandali</a> la jumătatea secolului al V-lea d.Hr. În secolul al VI-lea, Tunisia este recucerită de Imperiul Bizantin, ea devenind parte a lumii islamice odată cu expansiunea islamului în secolul al VII-lea, ajungând un centru important al culturii islamice în Africa de Nord.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #073763; font-size: large;"><b>DESPRE ALFABET</b></span></div>
</div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixw9cAarrwPoA-hU15o5H3xBd29JVokcK-LYI5UJMmZVrAgG7cBKRdJDd_pBEyarOM_uljj1nMxFJEd8YprIrG3xuL-p5k-0nHuP-c55XCLStMO2DaKeR5o5tgBwL9GmyOgLCIaQf-pK4/s1600/fenicia2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="202" data-original-width="321" height="201" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixw9cAarrwPoA-hU15o5H3xBd29JVokcK-LYI5UJMmZVrAgG7cBKRdJDd_pBEyarOM_uljj1nMxFJEd8YprIrG3xuL-p5k-0nHuP-c55XCLStMO2DaKeR5o5tgBwL9GmyOgLCIaQf-pK4/s320/fenicia2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZJh4Cs1TPQKbUpEYsKHMFC3lkI784P_-opYN9Gz2rATB7VjiLY_H0sPXr4ovDLebXJ7Rgd6Yx2336LQB0egqVaXRkvPKyAML7noL-sXQ-_HxgwP8NEyzN4hsi7lkTCxyClFeVbjwwZMk/s1600/greek+alphabet.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="411" data-original-width="474" height="276" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZJh4Cs1TPQKbUpEYsKHMFC3lkI784P_-opYN9Gz2rATB7VjiLY_H0sPXr4ovDLebXJ7Rgd6Yx2336LQB0egqVaXRkvPKyAML7noL-sXQ-_HxgwP8NEyzN4hsi7lkTCxyClFeVbjwwZMk/s320/greek+alphabet.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhL1yA8WDBQPMubHJvYwwvzhPzyUR9g2_f5ENhSPpWW-Ekg-QD2ze74-0Jhpc1z4_k8G_sx9ezIZPTMWfQrbqL-g_Z7VEiCkjIz9Bg6sayPM3fMi9qtbJ6Bb37SVwcYOsEiPQJ-G_01Eug/s1600/Alfabeturi.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="777" data-original-width="378" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhL1yA8WDBQPMubHJvYwwvzhPzyUR9g2_f5ENhSPpWW-Ekg-QD2ze74-0Jhpc1z4_k8G_sx9ezIZPTMWfQrbqL-g_Z7VEiCkjIz9Bg6sayPM3fMi9qtbJ6Bb37SVwcYOsEiPQJ-G_01Eug/s320/Alfabeturi.jpg" width="155" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Trebuie să subliniem că fenicienii au adus omenirii un serviciu neprețuit: ne-au dăruit alfabetul. </span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Fenicienii întrebuințaseră la început scrierea inventată de sumerieni, dar au găsit că aceste simboluri îi făceau să-și piardă prea multă vreme în zadar. Ei erau oameni de afaceri și nu aveau și nici nu puteau să piardă ceasuri întregi ca să graveze 2-3 litere. Își bătură capul și născociră un nou sistem de scriere, cu mult mai bun decât cel vechi. Au împrumutat câteva semne de la egipteni și au simplificat mai multe figuri cuneiforme de-ale sumerienilor. Au sacrificat aspectul artistic al vechiului sistem de dragul repeziciunii și au redus miile de figuri diferite la un scurt alfabet practic de 22 de litere.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Cu timpul, alfabetul acesta a trecut peste Marea Egee, în Grecia. Grecii îi mai adăugară câteva litere inventate de ei și duseră alfabetul astfel îmbunătățit în Italia. Acolo a mai fost modificat puțin de romanii de pe Insula Sicilia, care l-au transmis ulterior barbarilor sălbatici din Europa de est, ajungând apoi și în Europa de vest. Așa a fost creat alfabetul latin pe care îl folosim și astăzi.</span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b>Teorii despre ”popoarele mării”:</b></span></div><div><span style="font-family: georgia;"><br /><span style="font-size: medium;"><i>Există mai multe teorii, care nu se exclud neapărat, în privința originii lor, nici una nefiind complet acceptată; controversele continuă și astăzi, fără să se ajungă la o concluzie satisfăcătoare.<br /><br />1) Teoria miceniană. Conform acesteia, populațiile migratoare cunoșteau scrierea Lineară B și alte forme de scriere greacă veche. Alte argumente ar fi echivalențele onomastice între Ekueș / Ahei și între Denyen / Danaoi. Este parțial în contradicție cu teoria canaanită, deoarece Ramses al III-lea îi descrie pe Ekueș ca fiind circumciși.<br /><br />2) Teoria central și nord-europeană. Se presupune că un eveniment geologic sau astronomic cataclismic a afectat nordul Mării Mediterane până în nordul Europei, ceea ce a dus la schimbări climatice, urmate de foamete și molime; populații întregi au început să migreze spre zone mai favorabile. Ca argumente ar fi descrierile din legendele popoarelor despre globul de foc venit dinspre Oceanul Indian peste Arabia și Etiopia, dispărând într-o explozie deasupra Mării Mediterane și care a determinat apariția unui val mareic tip tsunami. De asemeni, s-au găsit bijuterii de ambră (chihlimbar) și arme care par apropiate de tenologia central-europeană a epocii. Ca argument onomastic, <span style="color: #990000;">Șekeleș </span>/ <span style="color: #351c75;">Sicilia</span>.<br /><br />3) Teoria canaanită. Se bazează pe descrierile egiptene, care îi prezintă pe invadatori ca avînd nume semitice și ca fiind circumciși. Apropieri de nume: Peleset / Filistini, Șekeleș / Isaacar, Ueșueș / Aser, Geker / Manasse, Denyen / Dan</i></span></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><h2 style="background-color: white; border-bottom: 1px solid rgb(162, 169, 177); font-weight: normal; line-height: 1.375; margin: 1em 0px 0.25em; overflow: hidden; padding: 0px;"><span class="mw-headline" id="Concluzii"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Concluzii</span></span></h2></span><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><i>Popoarele mării reprezintă o pagină controversată din „Epoca întunecată a Bronzului”. Dovezile arheologice din zona estului mediteraneean și din Anatolia indică o discontinuitate brutală în straturile excavate legată probabil de mișcarea migratorie a acestor populații. Deseori erau însoțiți de familii și de bunuri (invaziile de pe uscat se făceau cu aceștia încărcați în care cu boi), ceea ce implică mai degrabă mișcări de migrație în masă decît acțiuni militare coerente duse de armate. Deși dovezile indică agresivitatea atacurilor, cu obligarea populațiilor cucerite să lupte alături de ei și înlocuirea culturilor rafinate din zonă cu una mai rudimentară, care disprețuia până și palatele și templele, se pare că din secolul al XI-lea î.Hr. devin inofensivi și se disipează în insulele mediteraneene. Însăși existența lor este pusă la îndoială, deoarece asocierile de nume sunt deseori speculative; iată cele mai cunoscute:<br /><br />Peleset = <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Filisteni">filistini</a> (alții zic că ar fi tribul grecesc al <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Pelasgi">pelasgilor</a>);<br /><br />Luka = <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Lycia">Lycia</a> (<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_Mic%C4%83">Asia Mică</a>);<br /><br />Ekueș = <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ahei">ahei</a>;<br /><br />Denyen = <a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Danaoi&action=edit&redlink=1">danaoi</a> (vechii greci; alții zic că ar fi tribul Dan al lui Israel);<br /><br />Șerden = <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sardinia">Sardinia</a>;<br /><br />Șekeleș = <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sicilia">Sicilia</a>;<br /><br />Geker = <a href="https://it.wikipedia.org/wiki/Tirreni">tirrhenieni</a> (înrudiți cu etruscii);<br /><br />Tereș = <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Troieni">troienii</a> din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_Mic%C4%83">Asia Mică</a>;<br /><br />Ueșeș = <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Osci">oscii</a> (Peninsula Italică; alții zic că probabil e tribul Așer al lui Israel);<br /><br />Carcisa = <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Caria">Caria</a> antică sau hittiți.</i></span></div><div><span style="font-size: large;"><br /></span></div><div><span style="font-size: large;">Despre popoarele mării puteți citi mai multe aici:</span></div><div><span style="font-size: large;"><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Popoarele_m%C4%83rii" target="_blank">Popoarele mării (Wikipedia)</a><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Pe această temă mai puteți citi și:</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/LUMEA%20GREAC%C4%82%20OCCIDENTAL%C4%82%20-%20ITALIA%20MERIDIONAL%C4%82%20%C8%98I%20SICILIA%20-%20DE%20UNDE%20AU%20VENIT%20SICULII%20%C8%98I%20APULIENII%20IN%20TRANSILVANIA" target="_blank"><b>LUMEA GREACA OCCIDENTALA - ITALIA MERIDIONALA SI SICILIA</b></a></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</div>
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</span></i></b></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></i></b></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-58550372901617332018-12-16T05:06:00.004+02:002023-10-16T00:23:43.387+03:00ORIENTUL - PALESTINA<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUWOdZoM6bb4v7SeyMfSy8o6v3AWs4UoIKQrZT2Bl_XahyAVMsU80Equ1JhrOZjvYHdxoDEhoKgG-bGSzw1FivBbjGwIBp0wesc7WbZc4cnKtnEkwEsSWtrvgLlOBgw3Y1tyeijJXPXJM/s1600/Canaan_from_Marvel_Atlas_Vol_1_2_001.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="603" data-original-width="453" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUWOdZoM6bb4v7SeyMfSy8o6v3AWs4UoIKQrZT2Bl_XahyAVMsU80Equ1JhrOZjvYHdxoDEhoKgG-bGSzw1FivBbjGwIBp0wesc7WbZc4cnKtnEkwEsSWtrvgLlOBgw3Y1tyeijJXPXJM/s400/Canaan_from_Marvel_Atlas_Vol_1_2_001.jpg" width="300" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">milen. 3 - 2 î.e.n.</span></b> Palestina, al cărei nume, folosit pentru prima dată de Herodot pentru a desemna teritoriul dintre Mediterană și deșertul sirian, este derivat din acela al unei populații antice așezate în această zonă (<b>filistenii</b>) și este populată din epoca bronzului de triburi de origine semită. Regiune istorică ce face legătura între Egipt, Asia Mică și Mesopotamia, <b>Palestina</b> (numită uneori și <b>Canaan</b>) intră de timpuriu în sfera de interes comercial, apoi, în epocile de expansiune, și în cea de dominație politică a țării faraonilor. Orașe-state cananeene cunosc o strălucită înflorire și culturală în prima jumătate a milen.2.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">milen. 2 (început).</span></b> Migrația în Palestina a unor triburi nomade vest-semitice (<b>amoriții</b> ș.a.). Între păstorii nomazi care pătrund acum se află probabil și strămoșii triburilor israeliților. Conglomeratul etnic al hicsoșilor, care trece în sec.18 din spațiul siriano-palestinian în Egipt, conducând țara în timpul dinastiilor a 15-a și a 16-a, avea probabil în componența sa și elemente israelite. Elementul semit rămas în Delta Nilului după izgonirea hicsoșilor la c.1570 a fost redus la un statut social de dependență, ceea ce ar putea explica ”robia egipteană” din tradiția biblică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: purple; font-size: large;"><b style="color: purple;">sec.14(sfârșit) - sec. 13. </b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În condițiile luptei pentru hegemonie dintre Egipt și Regatul Hitit, apoi ale slăbirii celor două puteri, are loc pătrunderea în Palestina și Transiordania, dinspre regiunile siriano-arabe, a unor noi valuri semitice (<b>moabiți, amoniți, edomiți și israeliți</b>). <br /><br /><span style="color: #351c75;">Luarea în stăpânire a unor zone de deal și munte din interiorul Canaanului de către israeliții migrați dinspre S și E nu este urmarea unei acțiuni militare unice și unitare, cum apare în tradiție, ci constituie un proces de durată, adesea o infiltrare lentă de triburi izolate.</span> Ținuturile fertile ale litoralului, ca și regiunile din jurul unor importante orașe-state canaaneene, rămân încă mult timp neatinse de noii veniți. <b>Exodul din Egipt</b>, condus de figura legendară a lui <b>Moise</b>, cel care introduce <span style="color: blue;">cultul lui Iahve ca divinitate supremă unică</span>, petrecut probabil în vremea lui Ramses II sau a fiului acestuia, Merneptah (sec.13), nu este decât o componentă a acestor ample mișcări. <span style="color: #990000;">Numele de <b>Israel</b> apare pentru prima dată pe o stelă a faraonului <b>Merneptah</b> (c.1230 î.e.n.)</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b>Stela este un mic <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Monument">monument</a> specific antichității, cu caracter comemorativ, în formă de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Coloan%C4%83">coloană</a> sau de pilastru, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră și purtând de obicei inscripții sau sculpturi. (Wikipedia).</b></span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><br /></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Israeliții trec treptat de la viața nomadă la cea agricolă sedentară, păstrând încă patriarhala formă de organizare social-politică a tribului. Cele 12 triburi israelite care se stabilesc pe teritoriul Canaanului constituie o uniune de triburi grupate în jurul unui sanctuar comun.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBwrEUnHce5WqMQpdP2i9cYH0MiIntkwDOS2kn97rLF499bQVqLzPO61CH77eThMs-3qHwH0g1vaVI0blx9AgxS9tTFuEZWLcZXpWNy8l2F50nPfJ_nfLDcgdH5K-aE4S1yfkwrUWjnqE/s1600/Ruta+exodului.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="468" data-original-width="406" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBwrEUnHce5WqMQpdP2i9cYH0MiIntkwDOS2kn97rLF499bQVqLzPO61CH77eThMs-3qHwH0g1vaVI0blx9AgxS9tTFuEZWLcZXpWNy8l2F50nPfJ_nfLDcgdH5K-aE4S1yfkwrUWjnqE/s400/Ruta+exodului.jpg" width="346" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b style="color: #134f5c;">c.1200. </b>Pe litoralul mediteranean, între Gaza și Muntele Carmel, se stabilesc <b>filistenii</b>, unul dintre <b>”popoarele mării”</b>. Grupați într-o ligă a celor 5 principale orașe-state, <b>Gaza, Gath, Askalon, Ajdod și Ekron,</b> filistenii încep, în sec.11, expansiunea spre Est, reușind să-și impună temporar, la jumătatea acestui secol, dominația asupra Palestinei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;">Răspândirea metalurgiei fierului în regiune.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja2J2kiBhsO9VCzCJezFI-JaNF4nZGOXnZOEIIo1yB4soh3gpEF6mKfJgrmPVlHIJdi6GHa7xXBdpVGfXrzSRa70HRgkZ6-5oDGRfkwPUYjVzW5r2rlxSRm8cAs7Ny0zGM2SnIqzUhW-s/s1600/wide-muntele-carmel-1396.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="460" data-original-width="880" height="167" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja2J2kiBhsO9VCzCJezFI-JaNF4nZGOXnZOEIIo1yB4soh3gpEF6mKfJgrmPVlHIJdi6GHa7xXBdpVGfXrzSRa70HRgkZ6-5oDGRfkwPUYjVzW5r2rlxSRm8cAs7Ny0zGM2SnIqzUhW-s/s320/wide-muntele-carmel-1396.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: medium;"><b><i>Muntele Carmel</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">sec.12 - 11 (prima jumătate).</span></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> ”Epoca judecătorilor”. Presiunea popoarelor vecine, moabiți, midinați, amoniți și filisteni, determină apariția unei noi forme de conducere a triburilor israelite, așa-numiții ”judecători”, lideri charismatici aleși în momente de criză, precum și unirea temporară, în fața pericolului comun, a unora dintre triburile israelite.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">c.1029</span></b>. <b>Saul</b> din <b>tribul Veniamin</b> este ales, cu sprijinul judecătorului și profetului Samuel, <b>rege al Israelului</b>. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">El trece la consolidarea uniunii celor 12 triburi, constituie prima armată permanentă și schițează primii pași pe drumul consolidării autorității centrale, încercând să limiteze pretențiile teocratice ale preoțimii. Saul se impune ca un încercat conducător militar în confruntările cu populațiile vecine - amoniții, amaleciții, moabiții și filistenii.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXRQfcm1QbvE-xLgS1BLrlXkMQ9nxct9NAiW9-brYBs0EiJB4y7AcryboAjcXexd6yU1Oys3m2dBqwtsY1wKUQckp2qyym6GUG94L1BA9tibn4I2VAxqfil962s1CVvpG9M7iDNa615fM/s1600/Saul.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="570" data-original-width="1140" height="160" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXRQfcm1QbvE-xLgS1BLrlXkMQ9nxct9NAiW9-brYBs0EiJB4y7AcryboAjcXexd6yU1Oys3m2dBqwtsY1wKUQckp2qyym6GUG94L1BA9tibn4I2VAxqfil962s1CVvpG9M7iDNa615fM/s320/Saul.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Regele Saul</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">c.1004.</span></b> <b>Saul </b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">și trei dintre fiii săi cad în lupta de lângă Muntele Gilboa, împotriva filistenilor. În partea de nord a regatului îi succede fiul său Isboșet, iar în sud este proclamat rege</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"> <b>David, din tribul lui Iuda</b>.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIg7xuu2812ojHiLsJbc9Fuq-P_i56_f-HAQNcW8p4QApQtNySU4qijXvRJu8vViwQHJXOr1YHW_kAlcsgYdKH2oDhjuLAH1T302zDs1b6vKL2AEbM5L7PlmVMhctslFalIhLYH7cCl0w/s1600/David+king.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="351" data-original-width="220" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIg7xuu2812ojHiLsJbc9Fuq-P_i56_f-HAQNcW8p4QApQtNySU4qijXvRJu8vViwQHJXOr1YHW_kAlcsgYdKH2oDhjuLAH1T302zDs1b6vKL2AEbM5L7PlmVMhctslFalIhLYH7cCl0w/s400/David+king.JPG" width="250" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: medium;"><b><i>Regele David</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">1004 - 965 î.e.n.</span> Domnia lui David.</b> Acesta își începe cariera în slujba regelui Saul, cu a cărui fiică Micol se căsătorise, potrivit tradiției, după victoria asupra filistenului <b>Goliat</b>. Căzut în dizgrație, urmărit de Saul, este obligat să se refugieze la filisteni.<span style="color: blue;"> Proclamat rege în Iudeea (partea de Sud a Israelului) după moartea lui Saul</span>,<span style="color: blue;"> David reunifică regatul după dispariția lui Isboșet.</span> Sprijinindu-se pe o puternică armată permanentă și profitând de o conjunctură internațională favorabilă - slăbirea Egiptului și a statelor din Mesopotamia - David extinde sensibil hotarele statului: puterea filistenilor este sfărâmată la capătul unor repetate campanii, moabiții de pe malul răsăritean al râului Iordan sunt supuși, sirienii și arameii din răsărit sunt înfrânți, conflictul cu statul Edom de la hotarele meridionale se încheie în favoarea sa. <span style="color: blue;">Ocupând Ierusalimul, David face din acest oraș capitala politică și religioasă a regatului, iar cultul monoteist al lui Iahve devine religie de stat.</span> Politician și diplomat abil, comandant militar îndrăzneț, bun organizator, David schițează organismele proprii noului stat centralizat, care se întinde de la Marea Mediterană la Marea Roșie. Răscoalele cărora le face față, conduse de <b>Absalom, Șeba,</b> ș.a., reflectă opoziția cercurilor tribale din Nord, nemulțumite de îngrădirea autorității lor.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-KVIEQAYYP6cHTjFnKaC4JLlZTZ7Qm7SWGvANEUflq5eD954h3fx2X074_pQRxP5cnZx47jwIaecaDH8i8Beld3HZV1gNoyoMmqrh_OyX272iXkGR7P1p3yYovc3JXuYVDo44sYk0bJU/s1600/Cetatea+lui+David.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="376" data-original-width="250" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-KVIEQAYYP6cHTjFnKaC4JLlZTZ7Qm7SWGvANEUflq5eD954h3fx2X074_pQRxP5cnZx47jwIaecaDH8i8Beld3HZV1gNoyoMmqrh_OyX272iXkGR7P1p3yYovc3JXuYVDo44sYk0bJU/s400/Cetatea+lui+David.jpg" width="265" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Ruinele cetății lui David</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>(colțul sud-estic al zidului orașului vechi al Ierusalimului)</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">965 - 928.</span> Domnia lui Solomon</b>, fiul lui David și al Betșebei. Coregent (967 - 965), apoi succesor al tatălui, Solomon înlătură cu violență, după accesul la tron, pe toți rivalii reali sau potențiali. Unitatea întinsului regat, devenit cea mai importantă forță politică și economică a Orientului Apropiat între Egipt și Mesopotamia, este menținută printr-o atentă politică defensivă și un abil joc diplomatic. Hotarele sunt consolidate prin ridicarea unor puternice cetăți (Megiddo, Geser) și prin organizarea unor solide unități de care de luptă ca forță de intervenție rapidă. Relațiile cu vecinii sunt bune; Solomon se căsătorește cu fiica unui faraon din dinastia a 21-a, întreține relații strânse cu puternicul rege al Tirului - Hiram I - cu al cărui sprijin organizează expediții comerciale spre țărmurile Arabiei și Africii Orientale. El continuă procesul de centralizare statală inițiat de David; regatul este împărțit administrativ în 12 districte, sistemul fiscal este perfecționat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxZJXxzy5uQt3EG2ZgE6QiUjIqOtMJLjtf-fH78r-7ZfUWIt6_TSYAQqjwOY6y4L07urJcfNQrmCXomRIRnL3eipM9OMRfOcELyflAobEPK4xl0SzfRYIxRrdsqSKrN_tTH7LBRXCSG10/s1600/Regele+Solomon+cu+planurile+templului.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="314" data-original-width="250" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxZJXxzy5uQt3EG2ZgE6QiUjIqOtMJLjtf-fH78r-7ZfUWIt6_TSYAQqjwOY6y4L07urJcfNQrmCXomRIRnL3eipM9OMRfOcELyflAobEPK4xl0SzfRYIxRrdsqSKrN_tTH7LBRXCSG10/s400/Regele+Solomon+cu+planurile+templului.jpg" width="318" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Regele Solomon cu planurile templului</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #0b5394;"><b>Domnia lui Solomon (Sulayman în arabă)</b> - <b>”veacul de aur al Regatului Israel”</b> </span>reprezintă o epocă de remarcabilă înflorire economică și culturală; la Ierusalim este construit un fastuos complex arhitectural cuprinzând <b>Templul</b>, simbolul religiei israelite, și palatul regal. Rebeliuni interne, precum cea a lui Ieroboam din tribul Efraim, ca și răscoale ale populațiilor supuse (Edom) sunt înăbușite fără mari eforturi; o excepție o constituie emanciparea de sub autoritatea Israelului a statului arameic al Damascului.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3PUdpwQx92fb4FH0z3pHuTY1jCBLdLxSB8GPS_wuxx8aTEtjy3mP6qmHU3YawhaGTdx74pLBcrBmk2Uc68dsqbXffRWdyLDiW4R7b-B8Q7ThMsQ6KbTzYh7lU2SLxQW1FEbjLtX3IwE4/s1600/Regele+Solomon+pe+o+icoana+ruseasca.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="241" data-original-width="220" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3PUdpwQx92fb4FH0z3pHuTY1jCBLdLxSB8GPS_wuxx8aTEtjy3mP6qmHU3YawhaGTdx74pLBcrBmk2Uc68dsqbXffRWdyLDiW4R7b-B8Q7ThMsQ6KbTzYh7lU2SLxQW1FEbjLtX3IwE4/s320/Regele+Solomon+pe+o+icoana+ruseasca.jpg" width="292" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Regele Solomon pe o icoană rusească</i></b></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">c.928.</span></b> Moartea lui Solomon și scindarea unității statale ca urmare a disensiunilor etnice și politice dintre triburile din Nord și cele din Sud. În urma respingerii de către Rehoboam - fiul și succesorul lui Solomon, a revendicărilor triburilor nordice, acestea îl încoronează rege pe <b><span style="color: #660000;">Ieroboam I</span></b> din seminția Efraim. Iau astfel naștere două state rivale, antrenate în următoarele două secole în frecvente lupte fratricide, în cursul cărora este solicitat sprijinul puterilor vecine - Egipt, Asiria, Siria. În timp ce regatul nordic, Israelul, cu capitala la Sichem, mai târziu la Samaria, mai întins ca suprafață și cu o populație mai eterogenă, caută o rapidă delimitare politică și religioasă (proclamarea unor noi centre religioase la Beth-El și Dan). Iudeea, alcătuită din cele trei triburi meridionale - Iuda, Simeon și Veniamin - cu centru la Ierusalim, consideră secesiunea ilegală și în contradicție cu imperativele ”naționale” și religioase (orientare îmbrățișată și de tradiția biblică). Dacă în Iudeea reprezentanții dinastiei lui David și Solomon se vor menține până la prăbușirea statului, în 586, în cele două secole de existență a Israelului (722) schimbările dinastice, consecință a rivalităților intertribale, vor fi frecvente (9 la număr). La începutul existenței celor două state israelite, <span style="color: blue;">Iudeea controlează provinciile Edom și Șephelah, iar Israelul - Moab și probabil Ammon</span>.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxzRFt61DYKToaMOPw4Qa80JfsXUAslSaRMNnm-Mdm9-zDQB6ZellvCrPvBgmtoT1ZuI_vDrt1NoUcdvult4lVDi0UUHsZPIL7MjqiL_YN7GBcjlLJv1WioO-0G0sDEtu7dS52hFIrCPg/s1600/12_Tribes_of_Israel_Map_630_by_927.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="927" data-original-width="630" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxzRFt61DYKToaMOPw4Qa80JfsXUAslSaRMNnm-Mdm9-zDQB6ZellvCrPvBgmtoT1ZuI_vDrt1NoUcdvult4lVDi0UUHsZPIL7MjqiL_YN7GBcjlLJv1WioO-0G0sDEtu7dS52hFIrCPg/s400/12_Tribes_of_Israel_Map_630_by_927.jpg" width="271" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Triburile israelite</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">c.926.</span> </b>Domnia faraonului <b>Șeșonk</b>, care devastează Israelul, Iudeea și jefuiește Ierusalimul.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">911 - 908.</span></b> <b>Abia</b> - fiul lui Rehoboam, continuă ofensiva Iudeei împotriva Israelului încheind un tratat de alianță împotriva lui Ieroboam, cu Regatul arameic al Damascului, stat care va deveni principalul beneficiar al rivalității dintre cele două regate israelite.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">906 - 883.</span></b> Domnia lui <b>Baeșa</b> în Israel; inițial victorios în conflictul cu Iudeea, Baeșa este constrâns, în urma alianței acesteia cu Ben-Hadad I, regele Damascului, să abandoneze politica ofensivă din Sud.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">908 - 867.</span></b> Domnia lui <b>Asa</b> în Iudeea. El conduce o energică reacție împotriva cultelor feniciene și orientale răspândite în timpul regenței mamei sale <b>Maaca</b>, <span style="color: blue;">militând pentru puritatea cultului lui Iahve</span>. Începutul fortificării hotarelor nordice ale statului, semn al abandonării ideii de reunificare a statului în vechile frontiere ale lui Solomon.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">883 - 882.</span></b> Lupte pentru tron în Regatul Israel.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">882 - 871.</span></b> Ridicat la tron de armată, <b>generalul Omri</b> fondează o nouă dinastie în Israel. Stabilizarea internă și întărirea capacității de apărare au ca urmare o epocă de prosperitate economică și expansiune teritorială. <b>Samaria</b> devine o nouă capitală politică și religioasă a regatului. Omri încheie o alianță cu Sidonul, întărit printr-o căsătorie dinastică, întrerupe lungul șir al luptelor cu Iudeea și repurtează o serie de victorii în confruntarea cu regatul arameic al Damascului. Realipirea Moabului. Răspândirea cultelor feniciene, continuată și în timpul domniei fiului său Ahab, se lovește de opoziția prorocilor<b> Elijah (Ilie)</b> și <b>Elisha (Elisei).</b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8etnyJuo9vfbKkikSU1Puas7Em_yfLRutnS1XOGTVf6TNbBRfzHm8rXjoUdYGQo_eyErdIbWW8nCGTEH0-Q7jKHtE_vywMMUlNXk2_pDsGqrxNmpBf0RTcNp4QxD78XVLiM6dthJqI1g/s1600/canaan.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="400" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8etnyJuo9vfbKkikSU1Puas7Em_yfLRutnS1XOGTVf6TNbBRfzHm8rXjoUdYGQo_eyErdIbWW8nCGTEH0-Q7jKHtE_vywMMUlNXk2_pDsGqrxNmpBf0RTcNp4QxD78XVLiM6dthJqI1g/s320/canaan.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">871 - 852.</span> </b>Domnia lui <b>Ahab în Israel</b>. Alianță politică cu Iudeea, pecetluită de căsătoria fiicei sale cu regele Ioram. Victorios în confruntarea cu Damascul, este însă nevoit să accepte o pace de compromis în fața pericolului ofensivei Asiriei.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">853.</span></b> În bătălia de la Qarqar, Ahab participă în cadrul coaliției palestineano-siriene care stăvilește temporar înaintarea lui Șalmanasar III, regele Asiriei.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">852.</span></b> Ahab cade în lupta de la Ramoth-Gilead împotriva forțelor Damascului.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">842 - 814.</span></b> Domnia lui <b>Iehu în Israel</b>; simplu ofițer, Iehu ascede la tron în urma unei reacții populare și, sprijinit de prorocul Elisha, înlătură toți membrii dinastiei lui Omri; <span style="color: #990000;">lichidarea cultului lui Baal și atitudinea antifeniciană au ca urmare izolarea statului.</span> Pentru a contracara presiunea Regatului Damascului, Iehu se recunoaște vasal și plătește tribut Asirei. În timpul succesorului său <b>Ioahaz</b>, Israelul devine dependent de Damasc.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #073763; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">798 - 769.</span></b> Domnia lui <b>Amasia în Iudeea</b>. Înfrântă de regele Israelului Ioaș (800 - 784), care cucerește Ierusalimul, Iudeea se recunoaște vasală acestuia. Totodată plătește tribut Damascului. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">789 - 748.</span></b> <b>Ieroboam II</b>, reprezentanul cel mai important al dinastiei întemeiate de Iehu, profită de înfrângerea Damascului de către Asiria pentru a extinde hotarele răsăritene ale Israelului; pentru prima dată după Solomon, regatele siriene Damasc și Hamath recunosc suzeranitatea israelită. În timpul domniei lui Ieroboam II, ultima epocă de înflorire economică și afirmare politică a Israelului, sunt întreținute relații cordiale cu Iudeea. După moartea lui, în luptele interne pentru putere, statul decade rapid.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiQO4X7ZNVUqRGkrGiO0tfDyblBNyGIcjs5phdQibpfM5msZxVOocz7FotQywqg2D-NV-hppesFRj70gxZrphvZrZ0r0UsiQ5fpvsD3voDvRfhyphenhyphenHLCCURRKgIS4snlYlu1yJR_TtwFWuo/s1600/Jeroboam_II.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="430" data-original-width="419" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiQO4X7ZNVUqRGkrGiO0tfDyblBNyGIcjs5phdQibpfM5msZxVOocz7FotQywqg2D-NV-hppesFRj70gxZrphvZrZ0r0UsiQ5fpvsD3voDvRfhyphenhyphenHLCCURRKgIS4snlYlu1yJR_TtwFWuo/s320/Jeroboam_II.jpg" width="311" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Jeroboam II</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /><span style="color: #351c75; font-weight: bold;">769 - 733. </span>Domnia lui <b>Azaria în Iudeea</b>, perioadă de prosperitate economică și de afirmare militară a țării. Sunt întărite fortificațiile Ierusalimului, lanțul de cetăți de la fruntarii este consolidat, Edomul și Filistia sunt recucerite. Înfrângerea sa de către regele asirian Tiglatpalasar III în 738 marchează începutul decăderii regatului iudeu.</span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">725.</span></b> După dispariția lui Tiglatpalasar III, Israelul, încurajat de Egipt, se raliază răscoalei antiasiriene din Siria și Palestina.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">721.</span></b> La capătul unui asediu de trei ani, Samaria este cucerită de către Sargon II, iar <span style="color: blue;">Israelul transformat în provincie asiriană</span>. O parte a populației este deportată în Media și Mesopotamia.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">727 - 698.</span></b> <b>Domnia lui Iezechia</b>, care întreprinde măsuri energice vizând creșterea capacității de rezistență a Iudeei în fața pericolului expansiunii asiriene; armata este întărită, cetățile de la hotare consolidate, administrația reorganizată prin crearea a 4 prefecturi, <span style="color: blue;">cultul lui Iahve reformat prin purificarea lui de elemente străine și concentrat exclusiv în cadrul Templului din Ierusalim</span>. Ralierea la răscoala antiasiriană din Palestina, sprijinită de Egipt, se soldează cu pustiirea Iudeei de către Sennachrib și cu asediul Ierusalimului în 701, întrerupt probabil datorită unei epidemii în rândul trupelor asiriene. Iezechia se recunoaște din nou vasal Asiriei.</span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTdfTYmKUeqQ5GKlTYTfFiHhqBjYnPdK-H2EP6nadz6n5VM9n8rcHsVeSScybZK2KI9ZUqqx_kP5G6BK6NWZ_Tjxje2wc6v7FbTzzZGX8Wz6d6sFNjdQTnkfJz80VQ5AWh7CO2vZP5QK8/s1600/Temple+Mpunt.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="363" data-original-width="563" height="257" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTdfTYmKUeqQ5GKlTYTfFiHhqBjYnPdK-H2EP6nadz6n5VM9n8rcHsVeSScybZK2KI9ZUqqx_kP5G6BK6NWZ_Tjxje2wc6v7FbTzzZGX8Wz6d6sFNjdQTnkfJz80VQ5AWh7CO2vZP5QK8/s400/Temple+Mpunt.jpg" width="400" /></a></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span>
<br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">639 - 609 î.e.n.</span></b> <b>Domnia lui Iosia.</b> Profitând de prăbușirea puterii asiriene, Iosia inaugurează în 622, prin <span style="color: #990000;">”descoperirea și introducerea Cărții legii (Tora)”</span>, <span style="color: blue;">o epocă de ample și radicale reforme național-religioase</span>. În timpul său sunt ocupate unele teritorii din Nord aparținând regatului Israel.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">609.</span></b> Bătălia de la Megiddo; Iosia este înfrânt și cade în luptă încercând să oprească trecerea spre Eufrat a armatei egiptene conduse de prințul Nechao, în sprijinul ultimelor trupe asiriene atacate de coaliția medo-babiloneană. Dispariția lui Iosia inaugurează o epocă de profunde frământări sociale și politice care duc la rapidul declin al statului iudeu.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">605 î.e.n.</span></b> În urma înfrângerii Egiptului în bătălia de la Karkemiș, Iudeea intră în sfera de influență a Regatului Noului Babilon.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">597.</span></b> <b>Nabucodonosor II</b> cucerește Ierusalimul și reprimă încercarea Iudeei de emancipare de sub dominația chaldee. Ultimul suveran al regatului iudeu, <b>Sedechia</b>, instalat de Nabucodonosor, se răscoală în 588, în pofida opoziției prorocului Ieremia.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7vqr-KCidklwhj3PoR07VfuvEBoSHdpV9vaAyiT2j9rnIP_fl1rKqJEYb1n7HqSx9X_op0cdIwm3MW8f_yOZGgCYzbGy70zGb4ZgGw9X5F_KPOkWSXtswhSF3EKRGDc2jR4KDQBd3Zm4/s1600/Nabucodonosor+II.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="358" data-original-width="417" height="342" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7vqr-KCidklwhj3PoR07VfuvEBoSHdpV9vaAyiT2j9rnIP_fl1rKqJEYb1n7HqSx9X_op0cdIwm3MW8f_yOZGgCYzbGy70zGb4ZgGw9X5F_KPOkWSXtswhSF3EKRGDc2jR4KDQBd3Zm4/s400/Nabucodonosor+II.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Nabucodonosor II</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">586.</span></b> La capătul unui asediu de un an și jumătate, Ierusalimul, ultimul centru al răscoalei antibabiloniene, este cucerit și distrus de Nabucodonosor II; <span style="color: #660000;">desființarea statului iudeu și deportarea în masă a locuitorilor în Mesopotamia (<b>”Captivitatea babiloniană”</b>).</span> Epoca fertilă pentru activitatea literară și religioasă a poporului israelit.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">539 î.e.n.</span></b> După cucerirea Babiloniei și anexarea Regatului Chaldeu, Cirus, regele Persiei Ahemenide, autorizează reîntoarcerea în Palestina a israeliților din Mesopotamia.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Timp de două secole (539 - 332) Palestina rămâne o provincie a Imperiului Persan.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPQdBNmsU1E1sPPZfvwQb37A4O6kBlilCBtAATZT0DutzRimwsNpt2zbnKZckJED7iUKDN6LqTOZFoTetlBfWdgzv9KWaTf5MuLt84H1OXbgRG-ZCkgj2pM4v40mcMkcU6aPjR3oYEpgI/s1600/Achaemenid+rhyton+-+lapis+lazuli+and+gold%252C+made+500+BC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="420" data-original-width="300" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPQdBNmsU1E1sPPZfvwQb37A4O6kBlilCBtAATZT0DutzRimwsNpt2zbnKZckJED7iUKDN6LqTOZFoTetlBfWdgzv9KWaTf5MuLt84H1OXbgRG-ZCkgj2pM4v40mcMkcU6aPjR3oYEpgI/s320/Achaemenid+rhyton+-+lapis+lazuli+and+gold%252C+made+500+BC.jpg" width="228" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Ahemenide rhyton - artefact din aur și lapis lazuli</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i> datând din anul 500 î.e.n. (BC); specific civilizației antice persane, reprezintă capra de munte cu coarnele glorioase (simbolul abundenței).</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">520 - 515.</span> </b>Reconstrucția, în timpul lui Darius I, a Templului din Ierusalim. În 445, în vremea domniei suveranului <b>Artaxerxe I</b>, începe refacerea zidurilor Ierusalimului și reorganizarea vieții religioase a comunității israelite din oraș.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">332 î.e.n.</span></b> <b><i>Palestina este inclusă fără luptă în imperiul lui Alexandru cel Mare.</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">323 î.e.n. (BC)</span></b> După moartea lui Alexandru și împărțirea imperiului între generalii săi, Palestina este inclusă în hotarele Egiptului ptolemeic. Pentru diaspora se deschid acum noi porți; <span style="color: blue;">la Alexandria se constituie o importantă comunitate evreiască; aici sunt traduse în limba greacă, în jurul anului 200, cea mai mare parte a scrierilor Vechiului Testament </span>(așa-numita <span style="color: blue;"><b>Septuaginta</b></span>).</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">200.</span></b> <b>Antioh III cel Mare</b> anexează Palestina Regatului Seleucid.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">167.</span></b> <b>Antioh IV</b> profită de conflictele dintre preoțimea israelită filoelenă și cea conservatoare pentru a <span style="color: #990000;">interzice practicile religioase tradiționale și cultul lui Iahve</span>. Procesul de elenizare declanșează o răscoală populară condusă de <b>Matatia din Modein</b>, din familia preoțească a Hasmoneilor sau Macabeilor, iar după moartea lui într-o luptă cu forțele seleucide, de către fiii săi, <b>Iuda Macabeul</b> (mort în 160), <b>Ionatan și Simeon</b>.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">150 î.e.n.</span></b> După ce <span style="color: #cc0000;"><b>Iuda Macabeul</b> recucerește Ierusalimul și restabilește cultul lui Iahve în Templu (164)</span>, <b>Ionatan</b> este recunoscut în 152 ca mare preot, apoi, în 150, ca ”strateg al Iudeei”, punând astfel bazele unui stat iudeu elenistic de sine stătător. Profitând de luptele pentru putere din Regatul Seleucid, Ionatan anexează Sudul Samariei și regiunea Ekron.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPJOUpH4OAZ647lZIbPdhy4DK0DgQVk1cils1oymfnN5FvOdvPgORZJY12T1kW9NaAzWgvVozIo2D04_OCyAEhr4oYBqXCqJQqP0Ca_nVbgdI8CCxCkkx8EReCam9ZeOFfeK81a9kJ5RY/s1600/Iahveh+Sebaod.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="304" data-original-width="564" height="215" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPJOUpH4OAZ647lZIbPdhy4DK0DgQVk1cils1oymfnN5FvOdvPgORZJY12T1kW9NaAzWgvVozIo2D04_OCyAEhr4oYBqXCqJQqP0Ca_nVbgdI8CCxCkkx8EReCam9ZeOFfeK81a9kJ5RY/s400/Iahveh+Sebaod.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Iahveh Sabaod</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #a64d79;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">140.</span> Simon</b>, care cu doi ani înainte obținuse din partea regatului Seleucid renunțarea la orice fel de tribut plătit de Iudeea, este proclamat la Ierusalim de către o mare adunare etnarh, mare preot și comandant militar suprem al ”națiunii” iudee.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">129.</span> Ioan Hircan I (134 - 104)</b>, fiul lui Simon, dobândește, după înfrângerea și moartea lui Antioh VII în Mesopotamia, recunoașterea deplinei independențe de stat a Iudeei. Prin cucerirea Samariei, Iudumeei (fostul Edom) și a Galileei, <span style="color: #990000;">regatul Iudeu atinge acum maxima sa expansiune teritorială din timpul dinastiei Macabeilor</span> și totodată, de după moartea lui Solomon. <b>Hircan I</b> bate monedă proprie și <span style="color: #990000;">încheie alianță cu Roma</span>.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhshcrkQWFlfX2uOuk28_DP55UJ7bpr4FpCHY3MDDq1FxY9vhOLR60qCyWFmcHhmZ1P7pUQtWZxAbygB0i3QRCxG9nwwZMCz2bSXDAHU71zizWfFpSXuvAdG75dV76i2DPOxlLrNZHIt0k/s1600/regatul+iudeu.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="868" data-original-width="800" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhshcrkQWFlfX2uOuk28_DP55UJ7bpr4FpCHY3MDDq1FxY9vhOLR60qCyWFmcHhmZ1P7pUQtWZxAbygB0i3QRCxG9nwwZMCz2bSXDAHU71zizWfFpSXuvAdG75dV76i2DPOxlLrNZHIt0k/s400/regatul+iudeu.png" width="367" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Regatul iudeu (în verde deschis)</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">104 - 103.</span></b> Domnia lui Aristobul, primul conducător al Iudeei elenistice care ia titlul de rege.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">103 - 76.</span></b> <b>Alexandru Ianai</b> poartă războaie victorioase împotriva Regatului Seleucid și a Egiptului Lagid, a arabilor nabatei și a moabiților. Războiul civil izbucnit în timpul domniei sale contribuie la slăbirea statului.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvAd8YmlruYbd-ry84gi9HTPxmCSH88RV6QT8bWacI93HXc53RijO77jy2FYLwuUniSulovDz3iIA6FSAoXigcS-nSffP4192GnoB_PSWWE6XRqu_lSu7rDvdd49MTXdKPveEWBEVRJDw/s1600/imperiul+seleucid+301+%25C3%25AEen.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="615" data-original-width="1280" height="306" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvAd8YmlruYbd-ry84gi9HTPxmCSH88RV6QT8bWacI93HXc53RijO77jy2FYLwuUniSulovDz3iIA6FSAoXigcS-nSffP4192GnoB_PSWWE6XRqu_lSu7rDvdd49MTXdKPveEWBEVRJDw/s640/imperiul+seleucid+301+%25C3%25AEen.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">Imperiul Seleucid - circa 301 î.Hr. (BC)</span></i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">63.</span> </b><b>Pompei</b><span style="color: #073763;"> include Iudeea în provincia romană Siria</span>, acordându-i autonomie limitată; fostul rege Hircan II rămâne mare preot și, din 47, și etnarh clientelar statului roman. Legăturile cu parții determină Roma să înlăture în 37, definitiv, dinastia Hasmoneilor de la putere.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">37 - 4 î.e.n.</span></b> <b>Irod cel Mare, rege al Iudeei.</b> Fiul al lui Antipatros, general din Idumeea, și al unei prințese arabe, devenit cetățean roman, <span style="color: #990000;">Irod este impus cu sprijinul Romei în calitate de rege clientelar al Iudeei</span> și reconfirmat la sfârșitul războaielor civile, în 30, de către Octavian. Măsurile adoptate în timpul domniei lui modifică radical modul de viață al comunității: puterea sacrală este separată de cea profană, marii preoți sunt numiți și revocați de suveran, care ia ca model organizatoric structurile statelor elenistice, sprijinindu-se pe o armată puternică de mercenari și un aparat birocratic centralizat. <span style="color: #990000;">Politica sa filoelenă (numeroși sfetnici de bază sunt greci, se acordă drepturi egale grecilor și evreilor)</span>, introducerea cultului imperial a făcut ca Irod să fie urât de poporul iudeu. La moartea lui regatul este împărțit între cei trei fii ai săi, reunificat în timpul domniei nepotului său <b>Irod Agrippa I (41 - 44)</b> pentru a fi<span style="color: #990000;"> transformat din nou în provincie romană de împăratul</span> <b>Claudius în 44</b>.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXA-HzuJFbzooPS5utETsDWEfYV3CrlO2HKbDHXkKeRNtyKxkuFb2wdgLuXqlJKF9LF7MoU11_OY_ZrKx9Wv3LdJ6Z-ndPTifkQBAwLxKf0RzwxzZFq0fDNlNiDqzeQN1BHT8hWOfhUqg/s1600/irod.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="1140" height="223" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXA-HzuJFbzooPS5utETsDWEfYV3CrlO2HKbDHXkKeRNtyKxkuFb2wdgLuXqlJKF9LF7MoU11_OY_ZrKx9Wv3LdJ6Z-ndPTifkQBAwLxKf0RzwxzZFq0fDNlNiDqzeQN1BHT8hWOfhUqg/s400/irod.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Irod ucigător de prunci sau regele neînțeles</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYBEyqPHGJi0mBwIv7tZ-8QwGEk_6_VKClruJKeZfnzMyEbucoTExOy1Q8m4JARMpi7XX04zeytX550zEyTOj1dAdJEUC0axcsimBUx-n9cDiBJTzPBtvJaK5Lq9tS96wLu0jIMoTeLGU/s1600/seleucid.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="383" data-original-width="450" height="340" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYBEyqPHGJi0mBwIv7tZ-8QwGEk_6_VKClruJKeZfnzMyEbucoTExOy1Q8m4JARMpi7XX04zeytX550zEyTOj1dAdJEUC0axcsimBUx-n9cDiBJTzPBtvJaK5Lq9tS96wLu0jIMoTeLGU/s400/seleucid.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitxmWmojY2108oSaVfJcotPHznm54CtlcQml4ubPxExXGOtUN-ddIfLN3XmlDY5ez1nslNSTeQb7TshmmQLOOLcvHXcmWeM7EGpngGjZXw5OkCBRqK31zz-U-6GXEJNZMlWN1p-5W7E_M/s1600/Patriarchs_630_by_927.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="927" data-original-width="630" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitxmWmojY2108oSaVfJcotPHznm54CtlcQml4ubPxExXGOtUN-ddIfLN3XmlDY5ez1nslNSTeQb7TshmmQLOOLcvHXcmWeM7EGpngGjZXw5OkCBRqK31zz-U-6GXEJNZMlWN1p-5W7E_M/s640/Patriarchs_630_by_927.jpg" width="433" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_Gg4sZ5Ay3ZjepLkpECFo2s5nYn1e2Igdi9PxGkrbd8otOY4iZrIvO-NoSnkF0TEcWw0qgEIvOD0o-4sVtPzXLbvoBnpNZmjG5P2lk_l5-IVBE0Zo2tfk3Je4t8Z9P6CEGOK2YepWmIk/s1600/raul+iordan.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br /><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="428" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_Gg4sZ5Ay3ZjepLkpECFo2s5nYn1e2Igdi9PxGkrbd8otOY4iZrIvO-NoSnkF0TEcWw0qgEIvOD0o-4sVtPzXLbvoBnpNZmjG5P2lk_l5-IVBE0Zo2tfk3Je4t8Z9P6CEGOK2YepWmIk/s640/raul+iordan.jpg" width="428" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Râul Iordan</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPiQ5ZWKhyysTUHXo-IGMKFMyHatXn6wKGwQB_eZ6R8lWsssT2c_qz6bC92u1dyKC688ZUUmpFAIPT_n1s6rRb-GZoTlP7uW2yIbq9qXeLN9gZYMkJOL0XMPX34Llo_mSxPglQzzrtKWU/s1600/roman+empire+12+AD.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="480" data-original-width="600" height="512" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPiQ5ZWKhyysTUHXo-IGMKFMyHatXn6wKGwQB_eZ6R8lWsssT2c_qz6bC92u1dyKC688ZUUmpFAIPT_n1s6rRb-GZoTlP7uW2yIbq9qXeLN9gZYMkJOL0XMPX34Llo_mSxPglQzzrtKWU/s640/roman+empire+12+AD.gif" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span><br />
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;">Notă: </span><br />
<div class="i_6hbxjr757 d_6hbxjn8_q clearfix" style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: -1px; zoom: 1;">
<div class="clearfix t_6hbxjr8xi" style="font-family: inherit; margin-bottom: -6px; zoom: 1;">
<div class="clearfix _42ef" style="font-family: inherit; overflow: hidden; zoom: 1;">
<div class="s_6hbxjr8xp" style="font-family: inherit; padding-bottom: 6px;">
<div style="font-family: inherit;">
<div class="_6a _5u5j" style="display: inline-block; font-family: inherit; width: 442px;">
<div class="_6a _5u5j _6b" style="display: inline-block; font-family: inherit; vertical-align: middle; width: 442px;">
<h5 class="_14f3 _14f5 _5pbw _5vra" data-ft="{"tn":"C"}" id="js_4un" style="font-family: inherit; font-size: 14px; font-weight: normal; line-height: 1.38; margin: 0px 0px 2px; padding: 0px 22px 0px 0px;">
</h5>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhH_GRYTgczLeneZiObAW1QN-bNEpd_Zwjk8SW7oyO6V8rvCHpoTj_Xgb_H5gVHDleeRuv4KeH2g52_XgwmKeLFdGkDsrFDAwAnu3ZQy0kMY7uJLXvILvwuYtpA1CpPdXttzN9kyGTIBp8/s1600/capra+de+munte.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="960" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhH_GRYTgczLeneZiObAW1QN-bNEpd_Zwjk8SW7oyO6V8rvCHpoTj_Xgb_H5gVHDleeRuv4KeH2g52_XgwmKeLFdGkDsrFDAwAnu3ZQy0kMY7uJLXvILvwuYtpA1CpPdXttzN9kyGTIBp8/s320/capra+de+munte.jpg" width="320" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div class="_5pcp _5lel _2jyu _232_" data-testid="story-subtitle" id="feed_subtitle_100000499403690:989021253489693088" style="color: #616770; font-family: inherit; position: relative;">
<div class="_6a _43_1 _4f-9 _nws _21p0 _fol" id="u_fetchstream_25_11" style="display: inline-block; font-family: inherit; margin: -5px -5px -4px -4px; padding: 0px; position: relative;">
<div class="_6a uiPopover" id="u_fetchstream_25_15" style="display: inline-block; font-family: inherit;">
<a aria-expanded="false" aria-haspopup="true" aria-label="Distribuit pentru: Prietenii tăi" class="_42ft _4jy0 _55pi _5vto _55_p _2agf _4o_4 _401v _p _1zg8 _3m8n _4jy3 _517h _51sy _59pe" data-hover="tooltip" data-tooltip-alignh="right" data-tooltip-content="Prietenii tăi" href="https://www.facebook.com/popescurodica72#" rel="toggle" role="button" style="-webkit-font-smoothing: antialiased; background: none; border-radius: 2px; border: 1px solid transparent; box-sizing: content-box; color: #4267b2; cursor: pointer; display: inline-flex; font-family: inherit; font-weight: bold; justify-content: center; line-height: 22px; max-width: 26px; overflow-wrap: normal; padding: 0px 3px; position: relative; text-align: center; text-decoration-line: none; text-shadow: none; transition: background-color 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s, box-shadow 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s, transform 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s; vertical-align: middle; white-space: nowrap;"><span class="accessible_elem" style="background: none; border-radius: 2px; border: 1px solid transparent; box-sizing: content-box; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); color: #4267b2; cursor: pointer; display: inline-flex; font-family: inherit; font-weight: bold; height: 1px; line-height: 22px; max-width: 26px; overflow-wrap: normal; overflow: hidden; padding: 0px 3px; position: absolute; text-align: center; text-shadow: none; transition: all 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s, all 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s, all 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s; vertical-align: middle; white-space: nowrap; width: 1px;"><span class="_55pe" style="color: #999999; display: inline-block; font-family: inherit; overflow: hidden; text-overflow: ellipsis; vertical-align: top;"></span></span><span class="_4o_3" style="background: none; border-radius: 2px; border: 1px solid transparent; box-sizing: content-box; color: #4267b2; cursor: pointer; display: inline-flex; font-family: inherit; font-weight: bold; line-height: 22px; max-width: 26px; overflow-wrap: normal; padding: 0px 3px; position: relative; text-align: center; text-shadow: none; transition: all 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s, all 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s, all 200ms cubic-bezier(0.08, 0.52, 0.52, 1) 0s; vertical-align: middle; white-space: nowrap;"><i class="img sp_GwN1MEPd7oH sx_890c40" style="background-image: url("/rsrc.php/v3/yP/r/wwvdRyzDKSE.png"); background-position: -9px -566px; background-repeat: no-repeat; background-size: auto; bottom: 1px; display: inline-block; height: 8px; position: relative; vertical-align: middle; width: 9px;"></i></span></a></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="_5pbx userContent _3576" data-ad-preview="message" data-ft="{"tn":"K"}" id="js_4up" style="line-height: 1.38; margin-top: 6px;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i>Capra de munte este reprodusă acum în multe exemplare plantate peste tot în mod misterios, inducându-se ideea că unii ar cunoaște niște taine la care muritorii nu au acces și chiar sunt menite să le inducă frica, aceștia crezând că biata căpriță e chiar diavolul. De fapt, la origine e un artefact din Iran din anul 9000 înainte de Hristos, datând din perioada animismului, când nu existau religii și oamenii se închinau și se rugau la animale, copaci, stânci. În Iran exista credința că acest artefact aduce prosperitate, și e normal deoarece fără capre ei mureau de foame la propriu, iar cei care aveau capre, trăiau bine de pe urma lor.<br /><br />Ulterior, a fost preluat și de alte popoare și reprodus, mai mult sau mai puțin stilizat, dar cel original a fost creat în Iran. Este numit RAM, dumnezeul primordial. Nu întâmplător Iisus umbla cu un mieluț, drept pentru care i se mai spunea și Mielul sau Mielul lui Dumnezeu.</i></span><br />
<div style="background-color: white; color: #1d2129; display: inline; font-family: inherit; font-size: 14px; margin-top: 6px;">
Mai multe detalii aici:</div>
</div>
<div class="_5pbx userContent _3576" data-ad-preview="message" data-ft="{"tn":"K"}" id="js_4up" style="background-color: white; color: #1d2129; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 1.38; margin-top: 6px;">
<div style="display: inline; font-family: inherit; margin-top: 6px;">
<br />
<a data-ft="{"tn":"-U"}" data-lynx-mode="asynclazy" data-lynx-uri="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fjapanesemythology.wordpress.com%2F2012%2F09%2F05%2Fthe-sacred-ram-and-the-significance-of-the-discovery-of-a-9000-year-old-ritual-ram-artefact-in-israel%2F%3Ffbclid%3DIwAR1payic6FehjxkBAYudhFXi7YJTWXsJfzruTD-CQjlNk2A1EeDihSh9ciQ&h=AT1dv2MvOfowFtfj2aWVc8hC5CLY4dbvVTjaLRrKdzt9ksD3TZNZaVECKSkYfRDTFuCK8vLii2EMh5ka5XQZdl6K5CFIdxMBK0qevMSiTF5fSCOz_zlcG8TkgANaukJCQcRlX1Gp2KH5rP-nzZgdWY6Ej3hJO0sROzSxOQ3emURPA3YjCA" href="https://japanesemythology.wordpress.com/2012/09/05/the-sacred-ram-and-the-significance-of-the-discovery-of-a-9000-year-old-ritual-ram-artefact-in-israel/?fbclid=IwAR1payic6FehjxkBAYudhFXi7YJTWXsJfzruTD-CQjlNk2A1EeDihSh9ciQ" rel="noopener" style="color: #365899; cursor: pointer; font-family: inherit; text-decoration-line: none;" target="_blank">The sacred RAM</a></div>
</div>
</div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/0Zzy_p_Mdos/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/0Zzy_p_Mdos?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span></div><div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/u2pX-ivw_5A" width="320" youtube-src-id="u2pX-ivw_5A"></iframe></div><br /></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-84622343880531013862018-12-14T06:03:00.008+02:002021-03-15T21:11:30.290+02:00LUMEA ROMANĂ - PRINCIPATUL (partea a II-a)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEA_SQV5qkXv-LH5t1DI4W5MkcBtkNdS-TQuBrvVBKx1JEH5cwg63rXZ7xEKmsOSpZ0oaxYdubEfRFH3hnhH4ws9E42v3pA-GI99oHek2tn3k6ECban92US81yxd0eJhRUlSEmQpvi1uo/s1600/dacia+veche.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="575" data-original-width="750" height="489" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEA_SQV5qkXv-LH5t1DI4W5MkcBtkNdS-TQuBrvVBKx1JEH5cwg63rXZ7xEKmsOSpZ0oaxYdubEfRFH3hnhH4ws9E42v3pA-GI99oHek2tn3k6ECban92US81yxd0eJhRUlSEmQpvi1uo/s640/dacia+veche.jpg" width="640" /></a></div>
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #990000;"><br /></span></b>
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #990000;">106 - 271.</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> </span><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;">DACIA</b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> - provincie romană. Populația dacă suferă de la început influența civilizației romane superioare și își însușește treptat cultura materială, limba, obiceiurile și credințele învingătorilor, ceea ce aduce cu sine, treptat, romanizarea autohtonilor. Prin fuziunea elementului dac cu cel roman se constituie populația daco-romană de limbă latină, elementul determinant în procesul formării poporului român.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">109.</span></b> Inaugurarea monumentului triumfal de la Adamclisi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">113 mai 12.</span></b> Inaugurarea, la Roma, a Columnei lui Traian.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">114.</span></b> Nou conflict între Roma și Regatul Part. Ocupată de forțele romane, Armenia este transformată în provincie.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">115.</span></b> În teritoriile cucerite la răsărit de Eufrat, Traian creează provincia Mesopotamia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">116.</span></b> Traian cucerește Nisibis, Seleucia și Ctesifon, metropole ale Regatului Part, și atinge Golful Persic la Charax, creând provincia Asiria.</span><br />
<b><span style="color: #134f5c;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">117 august 8.</span></b> În drum spre Roma,<span style="color: #cc0000;"> Traian se stinge din viață</span> în orașul Selinus din Asia Mică. La moartea lui, Imperiul Roman atinge maxima sa expansiune teritorială (o suprafață de 3.300.000 km² și o populație de 55.000.000 locuitori); 30 de legiuni apără cei aproape 10.000 km de frontiere ale imperiului, care se întind din Peninsula Iberică până la Eufrat și Tigru, din Scoția la granițele Saharei și la prima cataractă a Nilului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">117 - 138.</span></b> Domnia lui Hadrian. El a continuat edificarea aparatului funcționăresc imperial promovând cu predilecție reprezentanții ordinului ecvestru, a acordat o atenție deosebită reformării armatei și dreptului. Pe plan extern, încheie pacea cu parții, renunță la ultimele cuceriri ale lui Traian - provinciile Armenia, Asiria și Mesopotamia -<span style="color: #990000;"> fixând granița orientală a imperiului pe Eufrat</span>. Cu Hadrian, statul roman trece definitiv la o politică externă defensivă. Este dezvoltat sistemul limesului la zonele de frontieră amenințate (Britannia, Africa).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">121.</span></b> Hotărâre a Senatului prin care se interzice uciderea sclavilor de către persoane particulare.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">132 - 135.</span></b><span style="color: #cc0000;"> Ultima mare răscoală a iudeilor</span>, condusă de <b>Simon Bar-Kochba</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">138 - 161.</span></b> Domnia lui Antoninus Pius. Epocă de pace și prosperitate pentru imperiu.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">161 - 180.</span></b> Domnia lui Marcus Aurelius. Echilibrul și stabilitatea relativă a principatului iau sfârșit.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">162 - 166.</span></b> <span style="color: #990000;">Război romano-part.</span> Contraofensiva romană are ca rezultat redobândirea controlului asupra Armeniei (164), cucerirea Edessei, Seleuciei și Ctesifonului (165) și încheierea păcii în annul următor (Armenia și Osroene rămân regate clientelare Romei).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">166.</span></b> Prima mențiune a prezenței unui sol roman (probabil negustor) la curtea imperială chineză a dinastiei Han de Est (25 - 220).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">167 - 175.</span></b><span style="color: #990000;"> Primul război marcomanic.</span> Invazia quazilor și marcomanilor în N Italiei declanșează o lungă confruntare cu popoarele de dincolo de limes. <b><span style="color: blue;">Marcus Aurelius</span></b> conduce personal, din Pannonia, Noricum și Raetia, operațiunile militare împotriva coaliției marcomanilor, quazilor și iazigilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: orange;">175.</span></b> Uzurparea generalului <b>Avidius Cassius</b>, guvernatorul provinciilor orientale, reprimată la trei luni de la declanșare.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">177 - 180.</span></b> <span style="color: #990000;">Al doilea război marcomanic.</span> Ofensiva forțelor romane este întreruptă de moartea împăratului - survenită la 7 martie 180 în castrul de la Vindobona (Viena).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">180 - 192.</span></b> Domnia lui <b>Commodus</b>. Noul împărat renunță la politica ofensivă, încheie pacea cu quazii și marcomanii, revenind la Roma (oraș pe care nu-l mai părăsește până la moarte). Sprijinindu-se pe armată și pe garda pretoriană, Commodus instituie un regim absolutist în formele teatrale ale monarhiilor orientale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">192 decembrie 31.</span></b> Moartea lui Commodus marchează <span style="color: #990000;">sfârșitul dinastiei Antoninilor și declanșarea celei de-a doua mari crize a principatului</span>, cu unele trăsături asemănătoare ”Anului celor patru împărați” (68 - 69).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">193 - 285.</span></b> Marea criză a secolului III. După perioada așa-numitei <b><i>pax romana</i></b>, cuprinsă între domniile lui Augustus și Marcus Aurelius, istoria statului roman este marcată de profunde frământări interne și grave conflicte militare, care se transformă într-o criză ce afectează grav viața economică, socială, politică, militară și spirituală. La sfârșitul crizei, odată cu domnia lui <b>Dioclețian</b>, vechiul cadru social și politic al principatului este înlocuit de unul nou, cel al <i><b>dominatului</b></i>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">193 ianuarie 1.</span></b> <b>P. Helvius Pertinax</b>, prefectul orașului Roma, este proclamat împărat, dar, la capătul a 87 de zile de domnie (28 martie), este asasinat de garda pretoriană. Pretorienii organizează o adevărată licitație pentru tron, câștigată de bogatul senator.<b> D. Severus Iulianus</b>, care oferă un donativum de 25.000 de sesterți de om.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">193 aprilie 13.</span></b> La vestea asasinării lui Pertinax și a alegerii lui <b>Didius Iulianus</b>, legiunile de la Dunăre îl proclamă împărat pe <b>L. Septimius Severus</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> <b><span style="color: blue;">iunie 9.</span></b> Intrarea lui <b>Septimius Severus</b> în Roma. Excelent militar (<span style="color: #cc0000;">cel mai activ împărat după Traian</span>), jurist și administrator iscusit, el va reuși să elimine toți candidații la tron (Pescenius Niger, proclamat împărat de legiunile din Orient, și Clodius Albinus, de cele din Britannia) și să instaureze un regim riguros autoritar.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">193 - 235.</span></b> <b>Dinastia Severilor.</b> Creșterea și întărirea fără precedent a autorității și poziției împăratului, precum și a administrației sale, în dauna aristocrației senatoriale și a Senatului. Rolul armatei în viața statului sporește sensibil, marcând trecerea spre o monarhie militară și birocratică. O deosebită atenție acordă membrii dinastiei provinciilor orientale și celor africane. Paralel cu accesul unor reprezentanți ai acestor regiuni în senat, cunosc o largă răspândire la Roma influențele culturale și religioase orientale. Domnia împăratului <b>Septimius Severus</b> și a succesorilor săi constituie o perioadă extrem de favorabilă și pentru dezvoltarea Daciei romane. Epoca de aur a dreptului roman, ilustrată de opera juriștilor Papinian, Paulus, Ulpian, Modestin.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">197 - 199.</span></b> Război împotriva parților; Septimius Severus repetă campaniile victorioase ale lui Traian și Avidius Cassius, <span style="color: #990000;">cucerind Seleucia, Babilonul, Ctesifonul; Mesopotamia devine provincie romană cu reședința la Nesibis.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">208.</span></b> Septimius Severus părăsește Roma pentru o campanie în Britannia. În următorii trei ani au loc lupte împotriva triburilor caledonilor și maeatilor din Scoția. Valul lui Hadrian, distrus la începutul lui Septimius Severus, este reconsolidat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">211 februarie 4.</span></b> Moartea lui Septimius Severus la Eboracum (=York), în Britannia. Cei doi fii ai săi, Caracalla și Geta, îi succed în calitate de coîmpărați.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #274e13;"><b>212 februarie 26.</b></span> Din ordinul lui Caracalla, Geta este asasinat în palatul din Roma; sunt de asemenea uciși c.20.000 de partizani ai săi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">212.</span></b> Prin Constituția Antoniniană (<b><i>Constitutio Antoniniana</i></b>), <b>Caracalla</b> acordă cetățenia romană întregii populații libere din imperiu, cu excepția categoriei ”dediticilor”. Se încheie astfel procesul de transformare a orașului-stat într-un imperiu universal, dispare diferența dintre locuitorii Romei și Italiei și cei ai provinciilor, dintre cetățenii romani și peregrini.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">213.</span></b> Război la Rin, împotriva alamanilor, încheiat cu victoria romanilor conduși de Caracalla, pe râul Main.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">215.</span></b> Caracalla pleacă în Orient în vederea unui război împotriva Regatului Part.</span><br />
<b><span style="color: #351c75;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">217 aprilie 8.</span></b> În drumul de la Edessa spre Carrhae, <b>Caracalla</b> este asasinat din inițiativa prefectului pretoriului, M. Opellius Macrinus, care este proclamat împărat de trupe. Tronul imperial este pentru prima dată ocupat de un reprezentant al ordinului ecvestru.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">218 (primăvara).</span></b> Profitând de nemulțumirile provocate de Macrinus, Iulia Maesa (sora Iuliei Domna, soția lui Septimius Severus), declanșează o rebeliune militară în Orient, proclamându-l împărat la 14 ani pe Varius Avitus, nepotul lui Caracalla (numit de posteritate Elgalabal) și eliminându-l pe Macrinus. Restabilirea dinastiei Severilor pe tronul imperial. Politica autocrată, excesele și excentricitățile împăratului-copil compromit, în scurt timp, noul regim.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">222 martie 11.</span></b> Revoltă a pretorienilor din Roma soldată cu uciderea lui Elgabal și a mamei sale, Iulia Soemias; vărul său, Severus Alexander, este proclamat de pretorieni, împărat la 13 ani. Se renunță la autocratismul lui Elgalabal și sunt întreținute relații bune cu Senatul, al cărui prestigiu este sporit.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">224.</span></b> Întemeierea dinastiei Sasanide. Imperiul Sasanid, care se substituie celui Part, având ca hotare Eufratul și Indusul, se erijează în continuator al tradițiilor Persiei Ahemenide. El devine, pentru patru secole, principalul adversar al Imperiului Roman, apoi al celui Bizantin în Orient.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYi40SQZf9pyuXHYHUGx8Lv4V8C23iH_pqifFgtd7t7szNpLByGXZN2WVnnn_FT2gl6V_MJjEC8sAQOxZXdP5PpqJ5jTbiAHS4J4pBuVRUgxyT1fL7nUDdW26qeQ9pb2huMTCn8TXINko/s1600/Imperiul+sasanid.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="536" data-original-width="747" height="458" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYi40SQZf9pyuXHYHUGx8Lv4V8C23iH_pqifFgtd7t7szNpLByGXZN2WVnnn_FT2gl6V_MJjEC8sAQOxZXdP5PpqJ5jTbiAHS4J4pBuVRUgxyT1fL7nUDdW26qeQ9pb2huMTCn8TXINko/s640/Imperiul+sasanid.jpg" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">230. </span></b>Imperiul Sasanid trece la ofensivă atacând posesiunile romane din Asia Mică și Siria.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">231 - 233.</span></b> Contraofensiva romană a lui Severus Alexander în Orient oprește temporar înaintarea sasanidă.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">233.</span></b> O invazie a alamanilor în Gallia îl obligă pe împărat să întrerupă campania din Orient și să se deplaseze la începutul anului 235 la Rin.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">235 martie 19.</span></b> <b>Severus Alexander</b> și mama sa, Iulia Mamaea, sunt uciși la Mogontiacum (= Mainz) de către legiunile din Germania. Sfârșitul dinastiei Severilor. <b>Maximin Tracul </b>este proclamat împărat de către soldați.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">235 - 284.</span></b> Epoca <b><i>”Anarhiei militare”</i></b>, perioade de neîntrerupte lupte civile și războaie de apărare a hotarelor imperiului, reprezintă etapa actuală a crizei sec.III. În numai 50 de ani, se succed peste 25 de împărați și coîmpărați, dintre care doar 2 sau 3 nu au sfârșit violent. Armata se impune în această perioadă ca principal sprijin și garant al autorității imperiale. Din Britannia la Eufrat și din Mauretania în Egipt, limesul este supus unui continuu asediu și străpuns în numeroase locuri, forțele invadatoare pătrund adânc în provincii și chiar în Italia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">235 - 238.</span></b> Domnia lui<b> Maximin Tracul</b>. Sprijinindu-se exclusiv pe armată, el duce o politică fiscală apăsătoare pe care o resimt îndeosebi păturile bogate, latifundiare și municipale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">236 / 237.</span></b> <span style="color: #990000;">Maximin luptă împotriva sarmaților și dacilor liberi în regiunea Dunării Mijlocii.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">238 martie.</span></b> Puternică răscoală împotriva lui Maximin Tracul în provincia Africa. <b>Senatorul Gordian</b> este proclamat împărat, asociindu-și la domnie pe fiul său. Noul împărat este recunoscut și de Senatul și de poporul Romei, care-l declară pe Maximin <i><b>hostis publicus</b></i>. La știrea morții celor doi Gordieni în Africa, Senatul numește la Roma ca împărați cu drepturi egale pe senatorii <b>Pupienus și Balbinus</b>, care sunt uciși de pretorieni după trei luni de domnie. <b>Maximin</b>, care pătrunsese cu armata în Italia, este ucis de proprii lui soldați la Aquilelia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">238.</span></b> Primul atac la frontiera dunăreană a imperiului al goților, stabiliți către anul 200 în regiunile nord-pontice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">244 - 249.</span></b> Domnia lui Filip Arabul.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">245 - 247.</span></b> <span style="color: #cc0000;">Cea mai puternică invazie a carpilor în ținuturile romane de la Dunăre</span>. În urma luptelor grele duse de Filip Arabul în Dacia și Moesia, el adoptă titlul de <i><b>Carpicus Maximus</b></i>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">248 martie 4.</span></b> Filip Arabul serbează la Roma, cu un fast impresionant, împlinirea a 1000 de ani de la întemeierea orașului.</span><br />
<b><span style="color: #990000;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">249 (toamna).</span></b> Bătălia de la Verona. Filip Arabul este înfrânt și ucis de către <b>Decius</b>, proclamat împărat de legiunile dunărene.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">249 / 250 (iarna).</span></b> Invazie puternică a goților în Moesia și Tracia, condusă de Kniva.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">250.</span></b> În regiunile de la E și N de limesul danubian și renan au loc ample deplasări și restructurări de populații, în urma cărora noi triburi germanice intră în contact cu Imperiul Roman: <i>francii, herulii, gepizii și ulterior, vandali</i>i.</span><br />
<b><span style="color: #741b47;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">250.</span></b><span style="color: #cc0000;"> Prima mare persecuție anticreștină</span> generalizată în întregul imperiu.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">251 iunie. </span>Decius</b> este înfrânt și ucis în bătălia de la Abritus (Moesia) de goții conduși de <b>Kniva</b>; este primul împărat care cade într-o luptă cu ”barbarii”.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">251 - 253.</span></b> Rând pe rând sunt proclamați de legiuni împărații <b>Trebonianus Gallus</b> (251 - 253),<b> Aemilianus</b> (253), apoi <b>Valerian</b> (253 - 259), care-și asociază la domnie pe fiul său <b>Gallenius</b>, <span style="color: #cc0000;">încredințându-i apărarea provinciilor din Europa</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">253 - 268.</span></b> Domnia lui <b>Gallienus</b>. <span style="color: red;">Criza statului roman din sec.3 ajunge acum la apogeu.</span> Gallienus, unul dintre marii împărați romani, încearcă să mențină unitatea imperiului și să respingă atacurile de la Rin și Dunăre, inițiind sub presiunea evenimentelor, o serie de reforme (crearea unui corp mobil de intervenție compus din cavalerie grea, înlăturarea reprezentanților ordinului senatorial de la conducerea legiunilor, accelerarea pătrunderii unităților auxiliare recrutate dintre barbari în armata romană).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">257.</span></b> Gallienus poartă lupte în nordul Daciei împotriva dacilor liberi, luând titlul de <b><i>Dacicus Maximus</i></b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">259.</span></b> Înfrânt la Edessa,<b> Valerian</b> este făcut prizonier de către suveranul sasanid <b>Șapur I </b>și moare în captivitate. Gallenius rămâne unicul conducător al imperiului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">261.</span></b> <b>Odenat</b>, principele vasal al Palmyrei, reușește să-i elimine pe uzurpatorii romani din Orient și să izgonească armatele sasanide, întreprinzând chiar o campanie în Mesopotamia (262).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">266 - 267.</span></b> După asasinarea lui Odenat, <b>Zenobia</b>, ambițioasa lui soție, se emancipează treptat de sub suzeranitatea romană, vizând crearea unui mare imperiu palmirean independent în Orient.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">267.</span></b><span style="color: #990000;"> Marea invazie, pe mare și pe uscat, a goților</span>, <span style="color: #990000;">aliați cu herulii, în Peninsula Balcanică</span>. Gallienus iese învingător în bătălia de pe fluviul Nestos, iar generalii săi distrug flota goților din Marea Egee.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">268 august.</span></b> Asasinarea lui Gallienus la Mediolanum (= Milano). <b>M.Aurelius Claudius</b>, originar din Dalmația, unul dintre generalii lui Gallienus, este proclamat împărat de către armată.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">269.</span></b> Victoria răsunătoare a lui Claudiu, în bătălia de la Naissus (= Nis), împotriva goților și herulilor care invadaseră Peninsula Balcanică, îi aduce cognomenul <i><b>Goticul</b></i> și pune stavilă, pentru câteva decenii, atacurilor acestui popor împotriva imperiului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">270 - 275.</span></b> Domnia lui <b>L.Aurelianus</b>, originar din Moesia, succesorul lui <b>Claudiu II Goticul</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">271.</span></b> Sub presiunea atacurilor popoarelor migratoare, a dacilor liberi din afara granițelor provinciei, împăratul <b>Aurelian </b>dispune, în vederea consolidării frontierei pe Dunăre, <span style="color: #cc0000;">retragerea armatei și administrației romane din Dacia</span>. Majoritatea populației autohtone, puternic și irevocabil romanizată, rămâne însă pe loc, continuându-și existența neîntreruptă, constituind fundamentul transformărilor etnice, social-economice și culturale de pe teritoriul românesc, impunându-se ca elementul de bază în procesul de formare a limbii și poporului român.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">272.</span></b> Înfrângerea regatului Palmyrei. Orientul este reintegrat imperiului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">274.</span></b> Lichidarea secesiunii Regatului Galic. Gallia și Britannia sunt reîncorporate imperiului. <b>Aurelian</b> primește titlul de <b><i>restitutor orbis</i></b>. Adoptă titulatura de <b><i>Dominus et Deus</i></b>, pas însemnat pe linia instaurării dominatului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">276 - 282.</span></b> Domnia lui <b>Aurelius Probus</b>. El continuă opera lui Aurelian de redresare a statului, respingând atacurile popoarelor barbare de la Dunăre și Rin, la Eufrat și la hotarele meridionale ale Egiptului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">282 - 283.</span></b> Domnia lui Carus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">283 august.</span></b> Cei doi fii ai lui Carus sunt proclamați coîmpărați, <b>Numerianus</b> rămânând în Orient, iar <b>Carinus</b> în Occident.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">284 noiembrie 17.</span></b> După asasinarea lui <b>Numerianus</b>, trupele îl proclamă împărat pe <b>C.Valerius Diocles (Diocletianus)</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">285.</span></b> Bătălia de pe râul Margus, încheiată cu moartea lui Carinus.<b> Diocletianus</b> rămâne unic stăpân al imperiului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/GKFD13YEW5w/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/GKFD13YEW5w?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-21517208934939345132018-11-23T04:17:00.002+02:002021-03-15T21:12:07.612+02:00LUMEA ROMANĂ - PRINCIPATUL (partea I)<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhipG7s2Qg673Ab9ISEttXvKe78fe9nBpABoE9gVp6G9PwQeAu3gKqzLZE7ZvYsFrIdsY9Dt_CehbOLP_a9AByMtCMfXFNmIrKqy-9kPc4VONXUcSu7Q6zYJRBT4UYjrHvpYmR9gwliXMY/s1600/santangelo+bridge.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="332" data-original-width="550" height="241" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhipG7s2Qg673Ab9ISEttXvKe78fe9nBpABoE9gVp6G9PwQeAu3gKqzLZE7ZvYsFrIdsY9Dt_CehbOLP_a9AByMtCMfXFNmIrKqy-9kPc4VONXUcSu7Q6zYJRBT4UYjrHvpYmR9gwliXMY/s400/santangelo+bridge.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Roma antică s-a format prin unirea unui grup de sate care erau situate în jurul râului Tiber (în italiană Tevere), pe teritoriul Italiei de astăzi. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Aceste sate s-au unit formând orașul Roma în jurul anului 750 î.Hr.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;"><b><<</b></span>Râul Tiber, (italianul Fiume Tevere</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">), râul istoric al Europei și al doilea cel mai lung râu italian după Po, care se ridică pe versantul Monte Fumaiolo, un afluent major al lui Appennino Tosco-Emiliano. Are o lungime de 405 km. Curgând într-o direcție în general sudică, trecând printr-o serie de chei pitorești și văi largi, Tiberul curge prin orașul Roma și intră în Marea Tireniană a Mediteranei lângă Ostia Antica. Principalii afluenți sunt: Chiascio, Nestore, Paglia, Nera și Aniene. Sub Roma, Tiberia se întinde într-o deltă, principalul canal fiind Fiumara, Fiumicino funcționând ca o ramură distributivă în partea de nord. Unii scriitori străvechi susțin că era cunoscută inițial ca <b>Albula</b> - o referire la albitatea apelor sale - dar a fost redenumită <b>Tiberis</b> după Tiberin, un rege al Albei Longa (o zonă cu centrul Lago Albano, la sud de Roma), care s-a înecat în apa acestuia.<b>>></b></span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Tipurile de guvernare cunoscute:</b></span><br />
<ul style="text-align: left;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">monarhie 753 - 509 BC (î.Hr);</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">republică 509 - 27 BC (î.Hr.);</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">imperiu 27 BC - 476 AD (d.Hr.).</span></li>
</ul>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Guvernarea era împărțită în 3 mari ramuri:</b></span><br />
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">1. Puterea executivă</span></b></span></div>
<ul style="text-align: left;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">2 lideri ai ramurii executive - consulii aleși de clasa superioară (elita) în fiecare an; îndatoriri: să supervizeze senatul și să comande armata în timpul războaielor;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">alți membri ai puterii executive: colectori de taxe, primari, poliția orașului, alte poziții de putere în cadrul orașului.</span></li>
</ul>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: magenta; font-size: large;"><b>2. Puterea legislativă - SENATUL</b></span><br />
<ul style="text-align: left;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">un grup de aproximativ 300 de cetățeni onorabili ai orașului;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">cea mai mare parte a puterii legislative era aceea că decidea pe ce pot fi cheltuiți banii și în ce sumă;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">erau aleși prin alegeri libere.</span></li>
</ul>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #0b5394; font-size: large;"><b>3. Puterea juridică</b></span><br />
<ul style="text-align: left;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">formată din 6 judecători;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">decid pedepsele pentru infractori și criminali;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">munca și atribuțiile lor erau similare celor ale judecătorilor de astăzi din India.</span></li>
</ul>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b>Patricieni și plebei:</b></span><br />
<ul style="text-align: left;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">la început, toți cetățenii aleși în senat erau patricieni;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">ei controlau legea până când au ajuns să fie singurii cetățeni admiși ca judecători;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">plebeii erau oamenii de rând, care aveau drept de vot liber dar nu puteau ocupa funcții publice, asta până în anul 287 î.Hr., an în care și-au obținut drepturi egale cu patricienii.</span></li>
</ul>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihUH4hyphenhyphenyk74woepyOXgbGQmBg79P3v8VV9A9kXUvGNlohUgaS5hwUYFNRvlp4fB3TT9qSMvi6yFhvE6vgsrSZGG2izWGF0LzzTxk8K8HAfw9m-Ji8dc6CNQ44rQMaJB_Z7iuz8jUIDG5A/s1600/Roman+senat.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="479" data-original-width="638" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihUH4hyphenhyphenyk74woepyOXgbGQmBg79P3v8VV9A9kXUvGNlohUgaS5hwUYFNRvlp4fB3TT9qSMvi6yFhvE6vgsrSZGG2izWGF0LzzTxk8K8HAfw9m-Ji8dc6CNQ44rQMaJB_Z7iuz8jUIDG5A/s400/Roman+senat.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: x-large;"><b>Formarea Republicii Romane</b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Pentru mai mult de 200 de ani, regii au condus Roma. În anul 509 BC (î.Hr.), Roma a devenit republică. Senatul roman era un grup de reprezentanți ai cetățenilor aleși democratic. Senatul era singurul cel mai puternic organism de conducere al Republicii Romane. Sub conducerea unor generali foarte ambițioși, soldații din armată au fost antrenați foarte bine pentru a putea cuceri, în prima etapă, teritoriile din jurul Mării Mediterane. Romanii antici numeau Marea Mediterană ”mare nostrum” (”marea noastră”).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnoFYt2tHEn_RAY2rMAOc9ZHagABpFxoHNoqJpgTy1qQZXo-KbxBOzlozBNT4djQaqDfsoW1rWRaObVE1vkaBjP1TlyTknP5b0kvZ62wGVPTDDC2x_E3c8BPH3NB4tV6cglgiletv59Hg/s1600/roman-empire-political-economic-social-best-1-12-638.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="479" data-original-width="638" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnoFYt2tHEn_RAY2rMAOc9ZHagABpFxoHNoqJpgTy1qQZXo-KbxBOzlozBNT4djQaqDfsoW1rWRaObVE1vkaBjP1TlyTknP5b0kvZ62wGVPTDDC2x_E3c8BPH3NB4tV6cglgiletv59Hg/s640/roman-empire-political-economic-social-best-1-12-638.jpg" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: x-large;"><b>Sfârșitul Republicii Romane</b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Un general roman de succes și un orator de primă clasă, Julius Caesar a fost guvernatorul teritoriului Galiei, ca și a celor mai multe teritorii învecinate.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #cc0000; font-weight: bold;">Notă: </span><span style="color: blue; font-weight: bold;">Galia</span><span style="color: #cc0000; font-weight: bold;"> </span>(Gaul - en) era </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">o regiune veche din Europa care corespunde Franței moderne, Belgiei, Olandei de Sud, Germaniei de sud-vest și nordului Italiei. Zona de la sud de Alpi a fost cucerită în 222 î.Hr. de către romani, care au numit-o <b>Cisalpine Gaul</b>. Zona de nord a Alpilor, cunoscută sub numele de <b>Transalpine Gaul</b>, a fost luată de Julius Caesar între 58 și 51 î.Hr. Se crede că foștii locuitori ai Marii Britanii au fost celți sau gali, pe baza similitudinilor găsite în locurile străvechi din Galia și Marea Britanie.</span><br />
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigK7R_QAoaVMR71GYApU3bsUvP_1PDzWw1o5WTgcqlDCYV_5w6ga6GDBeoge9yzGpEs3Z3G8H7PToW0oxagdd-GxVyasOuP1G17v6dMgTKJRtXP2J0ZRxivOOrD8lNP-ifzSFEalxwX6Q/s1600/Map_Gallia_Tribes_Towns+%25281%2529.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="799" data-original-width="787" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigK7R_QAoaVMR71GYApU3bsUvP_1PDzWw1o5WTgcqlDCYV_5w6ga6GDBeoge9yzGpEs3Z3G8H7PToW0oxagdd-GxVyasOuP1G17v6dMgTKJRtXP2J0ZRxivOOrD8lNP-ifzSFEalxwX6Q/s400/Map_Gallia_Tribes_Towns+%25281%2529.png" width="392" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Caesar se temea că Senatul îi va cere să demisioneze și el avea alte idei. Astfel, pe baza planurilor lui, luptând pentru a obține controlul asupra tuturor acestor teritorii, a câștigat și a ajuns un dictator al lumii romane, în perioada de sfârșit a Republicii Romane. Dar, în mai puțin de un an, un grup de senatori furioși au organizat un complot, înjunghiindu-l pe Julius Caesar. Așa a murit Julius Caesar, pe pardoseala Senatului Roman în anul 44 BC (î.Hr.) Moartea lui Julius Caesar a declanșat un război civil care a durat mai mulți ani.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În anul 27 BC (î.Hr.), fiul adoptiv al lui Caesar, Octavian, a devenit primul împărat al Romei. (</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Imperiul este o națiune sau un grup de națiuni, ale căror teritorii au o conducere unică, un împărat.) </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Augustus a condus Imperiul Roman pentru mai mult de 40 de ani, perioadă numită ”era augustană”.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: x-large;"><b>Perioada augustană</b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În această perioadă, imperiul a continuat să se extindă. Augustus a distribuit soldații de-a lungul tuturor frontierelor pentru a apăra pacea în toată lumea romană. În această perioadă, a înflorit comerțul, în special cel cu ulei de măsline, vin, ceramică, marmură și cereale care erau transportate de-a lungul întregii Mări Mediterane. De asemenea, literatura a cunoscut o perioadă de înflorire.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Prima dată fiind monarhie, apoi republică și în final imperiu, toate drumurile au dus la Roma pentru mai mult de 1200 de ani. Roma a avut câțiva generali sclipitori, dar a și suferit din cauza unor generali răi, corupți, cu adevărat nebuni.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Când imperiul a ajuns prea mare pentru a putea fi guvernat efectiv și eficient, armata nu mai era ce trebuia să fie din cauza dezonoarei și corupției unor generali, și a încorporării multor soldați care nu erau romani, ci străini, civilii erau dezbinați de prea multele grupări politice apărute, lipsa de obiectivitate în selectarea generalilor conducători, aceștia începând să fie aleși după data nașterii (astrograme) sau nivelul de violență potențială, nemaiavând lideri competenți, Imperiul Roman a decăzut. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Începerea folosirii din ce în ce mai mult a sclavilor pentru realizarea diferitelor munci a lăsat mulți romani pe drumuri, fără obiect de activitate și resurse de trai. Bogații au devenit leneși, fiind prea bogați ca să-i intereseze să rezolve problemele Romei. Oamenii săraci erau supuși unor taxe exagerate și unor munci suprasolicitante, devenind nemulțumiți în masă. Taxele au crescut, în timp ce economia (</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">în special comerțul) </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">a scăzut. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Populația era în continuă scădere datorită foametei și bolilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Aceste lucruri au făcut tot mai dificilă guvernarea.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Partea estică a Imperiului Roman s-a desprins, primind numele de Imperiul Bizantin care a dăinuit pentru încă 1000 de ani.</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><span style="font-size: x-large;">Familia romană</span></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">Familia romană era o familie paternală, fiind condusă de <i><b>paterfamilias</b> </i>(capul familiei sau stâlpul casei, de obicei bărbatul cel mai în vârstă din familie)<i>. Paterfamilias </i>conducea întreaga gospodărie,<i> </i>ce includea nevestele, copiii și sclavii. Romanii își creșteau copiii în casă. Sclavii angajați erau în aproape toate cazurile foarte educați, și de obicei erau <b>greci</b> angajați pentru a se ocupa de copii și a-i învăța.</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">Băieții erau învățați cum să administreze gospodăria și veniturile familiei, să știe să citească și să scrie, să cunoască principiile morale, valorile familiale, legea, retorica, și în plus cum să se antreneze fizic pentru ca la nevoie să devină soldați în armata imperiului. Fetele erau învățate să citească și să scrie, să țină gospodăria și să administreze veniturile și bunurile acesteia.</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">Băieții, absolvenți la vârsta de 16 ani, erau considerați adulți și li se permitea să poarte <b>toga</b>.</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">Capul familiei aranja căsătoria fiicelor. Căsătoria era legală la 12 ani pentru fete și 14 ani pentru băieți, deși căsătoria la aceste vârste fragede nu era un lucru obușnuit. Femeile erau adeseori însoțite de bărbați care le păzeau când mergeau în locuri publice. Căsătoria era menită să fie pe viață, dar erau permise și divorțurile. Femeile singure aveau dreptul să aibă proprietăți, să le administreze sau să le vândă, să aibă propriile venituri, dar nu erau admise în politică și nu aveau voie să dețină funcții publice.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">Începând cu secolul II d.Hr., autoritatea capului familiei scade, el nemaiputând să-și vândă copiii ca sclavi sau să-i pedepsească cu moartea, iar femeile nu mai erau obligate să umble păzite de gardieni în locurile publice.</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">Sclavia era foarte răspândiă în perioada antică și esențială pentru societatea romană. În perioada 200 î.Hr. - 200 d.Hr., numărul sclavilor crescuse atât de mult încât reprezentau 1/3 din populația Romei. Romanii erau dependenți de munca sclavilor, cei mai mulți dintre sclavi fiind foști prizonieri străini de război. Sclavii greci erau căutați ca tutori, doctori, muzicieni și</span></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> artiști. Ceilalți sclavi erau folosiți pentru a construi drumuri, apeducte și alte proiecte de dezvoltare și înfrumusețare a localităților. Unii sclavi erau tratați bine ani de zile, dar alții erau brutalizați și tratați inuman, în special lucrătorii din mine și cei care făceau agricultură pe scară largă. Unii puteau ajunge sclavi dacă împrumutau bani și nu-i mai puteau restitui, dar majoritatea proveneau din raidurile pentru jafuri și cuceriri ale altor teritorii. Ei erau considerați importanți pentru confortul locuitorilor Romei și ca resursă de forță de muncă. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-size: large;">Bogații Romei locuiau în case mari gen vile (<b>vilas</b> - un grup de mai multe case). Săracii locuiau în clădiri cu apartamente numite insule (<b>insulae</b>), care aveau cel mult 6 etaje, făcute din beton și care adesea se prăbușeau, pentru că erau construite prost, din materiale slabe. Ele erau amenințate mereu de incendii din cauza folosirii flăcării deschise pentru gătit, torțe și candele pentru iluminat, etc. Chiriile mari obligau familii întregi de săraci să locuiască în <i>insulae</i> de 1 cameră. Fără instalații sanitare sau încălzire centrală, aceste ”insulae” erau inconfortabile și neigienice.</span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Împărații romani au construit în cadrul imperiului, băi, teatre, stadioane, piețe, temple, care erau destinate uzului public.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">De asemenea, împărații obișnuiau să împartă alimente săracilor, în mod gratuit. Peste 200.000 de cetățeni primeau cereale gratis. Spectacolele și sărbătorile erau frecvente în tot imperiul, pentru că porneau de la ideea că dacă dai poporului mâncare destulă și distracții, nu se va mai revolta împotriva clasei superioare. Sintagma <i>”pâine și circ”</i> datează din acea vreme. Stadioanele mari cum ar fi Colosseum și Circus Maximus erau folosite pentru spectacole cu gladiatori, cai și care de curse și alte distracții. Împăratul Titus a deschis Colosseum-ul în anul 80 AD (d.Hr.), cu 100 de zile de jocuri, timp în care au murit peste 9000 de animale. Circus Maximum era folosit mai mult pentru întreceri la curse de care. Acolo încăpeau pe puțin 250.000 de oameni odată. Erau încă multe alte circuri în Roma antică.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: x-large;"><b>Religia romană</b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Religia romană căzuse în dizgrație spre sfârșitul perioadei republicane. Augustus a readus în atenție festivalurile și ceremoniile tradiționale pentru a reînvia religia romană. <b>Religia romană</b> era politeistă și se baza pe credința în mai mulți zei, în special zeii greci. Romanii credeau că, practicând ritualurile potrivite, te puteai apropia de zei, ajungând în relații bune cu aceștia. Romanii erau foarte toleranți cu religiile popoarelor cucerite de ei. Religiile estice (orientale) au devenit populare printre romani după cucerirea teritoriilor grecești. Viziunea asupra lui Dumnezeu, a oamenilor și a lumii, era total diferită față de cea greco-romană. Inițial, apărut ca o sectă iudaică, creștinismul a fost promovat în tot imperiul de împăratul Constantin I (sec. al IV-lea d.Hr.), între anii 378 - 395 devenind religia oficială a imperiului. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Încă din timpul Imperiului Roman, creștinismul a devenit cea mai practicată religie în comparație cu restul religiilor.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: x-large;"><b>Economia și transporturile</b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Balanța economică a fost bine ținută între bogatul și prosperul est, și relativ săracul și înapoiatul vest. Astfel, taxele cele mai mari erau în est, iar banii colectați erau folosiți pentru a cumpăra mărfuri din est și a le trimite în vest. Comerțul a fost puternic stimulat de adoptarea monedei unice pe întreg teritoriul imperiului, dar și de construirea unei rețele de drumuri care ofereau securitate și permiteau transporturi rapide. Cel mai mare trafic de mărfuri se făcea la Mediterană și se făcea în siguranță.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Italia importa din provinciile imperiului cereale, carne, materii prime. Comercianții aduceau mătăsuri, lenjerii de pat, sticlărie, bijuterii, mobilă din Asia. Roma și Alexandria au devenit puternice centre comerciale. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Activitatea comercială s-a dezvoltat datorită teritoriilor din jurul Mării Mediterane, drumurile care o înconjurau și legau localitățile imperiului între ele însuma 50.000 de mile. Cele mai multe drumuri au fost modernizate în scopuri militare, dar transportul maritim fiind mai ieftin decât cel pe uscat, majoritatea mărfurilor erau transportate pe mare. Economia Romei nu era nici pe departe atât de complexă ca cea de astăzi. Romanii antici erau în marea majoritate agricultori și sclavi. Senatul a fost reținut pentru că a acorda prea mult prestigiu noului regim. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Declinul Romei și implicit al imperiului, s-a datorat unor factori ca:</span></div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<ul style="text-align: left;">
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">anii lungi de războaie purtate au costat mult și au sărăcit vistieria;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">agricultura era în colaps datorită cultivării în regim intensiv și agresiv a terenurilor agricole;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">taxele au fost mărite în exces pentru a acoperi lipsa de argint și aur;</span></li>
<li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Bolile și foametea s-au răspândit în tot imperiul.</span></li>
</ul>
<br />
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Sfârșitul imperiului a fost inevitabil.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Să o luăm pe rând...</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #351c75; font-size: x-large;"><b>Perioada principatului</b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFQic7jGv-EOdO4SuruVKwt5KAcEiJjiF0yROinPnFMZ41ya1_rFDZgzAHipfXbBR37UhfIoLk4GJ4FD9sR3uPtRJyI7ymc8mXmtlUDmsgkyLXVNv8k1m5p0df87IPQoJ4b7xSOlSCrkY/s1600/caesar.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="1280" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFQic7jGv-EOdO4SuruVKwt5KAcEiJjiF0yROinPnFMZ41ya1_rFDZgzAHipfXbBR37UhfIoLk4GJ4FD9sR3uPtRJyI7ymc8mXmtlUDmsgkyLXVNv8k1m5p0df87IPQoJ4b7xSOlSCrkY/s320/caesar.jpg" width="320" /></a><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Domnia lui </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Augustus</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> (27 î.Hr.-14 d.Hr.) reprezintă, prin instaurarea unei noi forme de stat, o placă turnantă în istoria Romei. Augustus și-a ales pentru sine termenul de </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><i><b>princeps</b></i></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, astfel încât primele trei secole ale imperiului au primit din antichitate numele de </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b><i>principat</i></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">. Rod al violentei crize a societății romane din sec.1, principatul constituie transformarea statului dintr-un organ al aristocrației romane (din capitală și Italia) într-un organ al clasei proprietarilor de sclavi din întregul imperiu. Timp de aproape 200 de ani, în perioada așa-numitei </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><i><b>pax-romana</b></i></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, înscrisă între domniile împăraților Augustus și Antonius Pius, statul roman atinge apogeul expansiunii sale teritoriale, al puterii și al înfloririi civilizației sale. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">La sfârșitul războaielor civile, </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Caius Octavianus</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, fostul triumvir, din punct de vedere juridic doar primul cetățean al republicii, concentrează de fapt în mâinile sale aproape întreaga putere în stat. În următoarele decenii, prin cumularea treptată a principalelor magistraturi republicane, Octavian își creează un suport legal, constituțional, al puterii sale. După ce la 13 ianuarie renunță la puterile excepționale deținute, la 16 ianuarie Senatul îi acordă numele sacral de </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Augustus</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, imperiul preconsular pe 10 ani și administrația provinciilor considerate nespecificate. Anul 27 este considerat data tradițională a începutului principatului. În anul 23, Augustus primește puterea tribuniciană pe viață, imperiumul consular nelimitat și asupra provinciilor senatoriale, în 11 î.Hr. i se acordă puterea consulară pe viață iar în 12 î.Hr. preia titlul de</span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"> <b>pontifex maximus</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Anii domniei lui Augustus rămân și anii de aur ai epocii latine. Ideologia augustană proclamă superioritatea Romei, conștiința misiunii ei divine, reînvierea religiei și moralei strămoșești; este întreprinsă o vastă acțiune de înfrumusețare a orașelor (pe primul plan fiind Roma), se construiesc noi temple, teatre, amfiteatre, terme, etc. Plenitudinea dezvoltării sale o cunoaște în această perioadă literatura, care se bucură de patronajul împăratului însuși și al altor personalități de vază, precum </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Maecena</b>. <b>Vergiliu </b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">(Eneida) și </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Horațiu</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> (Satire și Ode) în poezie, </span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Titus Livius</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> (Ab urbe conditia) în proză conturează imaginea ideală a vechii Rome, exaltă virtuțile strămoșești sau bucuria unei vieți pașnice, austere, topind într-o splendidă unitate mitul, istoria și actualitatea. Dreptul, filologia, filosofia, arhitectura (</span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Vitruviu</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">), geografia (</span><span face="Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b>Strabon</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">) își găsesc acum reprezentanți de prestigiu.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">26 - 19 î.Hr.</span></b> Supunerea triburilor iberice din NV Spaniei. <b>Peninsula Iberică</b> se află acum în întregime sub stăpânire romană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">25.</span></b> <b>Galatia</b> este transformată în provincie romană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">15 - 13 î.Hr.</span></b> Ocuparea ținuturilor dintre Alpi și cursul superior al Dunării, organizate în vremea lui <b>Claudius</b> ca provincia <b>Raetia et Vindelicia</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">12 - 9.</span></b> Cucerirea regiunii dintre Alpii răsăriteni și Dunărea Mijlocie (viitoarea <b>Pannonie</b>) și alipirea ei provinciei <b>Illyricum</b>.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzziCPDj1o1RTnYXngLvC5HlQwjhrpQ5rY3GnLC32JMoYbnFz74GbdgOHtCYfmzvHAKJxzBLoB2rz6er5LHdDxdIaxWDwHNoPqNBTVGe01p-yCMXZIZXZ0lRci-da7lJZE2Sp2O8qA0LY/s1600/roman+empire+12+AD.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="480" data-original-width="600" height="512" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzziCPDj1o1RTnYXngLvC5HlQwjhrpQ5rY3GnLC32JMoYbnFz74GbdgOHtCYfmzvHAKJxzBLoB2rz6er5LHdDxdIaxWDwHNoPqNBTVGe01p-yCMXZIZXZ0lRci-da7lJZE2Sp2O8qA0LY/s640/roman+empire+12+AD.gif" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">2.î.Hr.</span></b> <b>Augustus</b> creează garda pretoriană ca sprijin militar al împăratului la Roma.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">6 - 9 d.Hr.</span></b> Puternică <b>răscoală antiromană</b> a triburilor din Pannonia și Dalmația.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">8 - 17.</span></b> Relegat la Tomis din ordinul lui Augustus, <b>poetul Ovidiu</b> își trăiește ultimii ani ai vieții printre geți (greci), perioadă în care scrie <i>Tristele scrisori din Pont</i>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">9.</span></b> Răscoală antiromană a triburilor germanice. P.Quinctilius Varus este înfrânt în marea bătălie din pădurea Teutoburg de către principele cherusc <b>Arminius</b>. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #b45f06;"><b>14.</b></span> Censul înregistrează <span style="color: #cc0000;">4.937.000 de cetățeni romani</span>, <span style="color: #cc0000;">din care c.4.000.000 în Italia</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">14 - 68.</span></b> <b><span style="color: blue;">Dinastia iulio-claudică.</span></b> Instituționalizarea noului regim politic, cristalizarea nucleului administrației centrale a princepsului, în care liberții familiei imperiale dețin un rol important. Pentru provincii, în care se intensifică procesul de romanizare, începe o perioadă de prosperitate.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Literatura, intrată în așa numita perioadă ”de argint”, își pierde măreția și își creează un nou stil, căruia îi sunt caracteristice teatralitatea, gustul pentru ornamentul excesiv, pentru formularea scânteietoare și imprevizibilă. Operele autorilor reprezentativi (<b>Seneca</b> - filosofie și tragedie, <b>Persius</b> - satira, <b>Lucanus</b> - epopeea istorică) aduc o înnoire estetică prin interesul pentru conflictul pasiunilor și aprofundarea psihologică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: magenta; font-size: large;"><b>14 - 37.</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Domnia lui Tiberius.</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Fiu vitreg al lui Augustus, Tiberius a beneficiat înainte de ocuparea tronului de o strălucită educație, a acumulat o bogată experiență pe câmpul de luptă și în administrarea statului. Spirit energic și cumpătat, el a continuat politica lui Augustus de întărire a autorității principelui, a îmbunătățit starea finanțelor statului și administrația provinciilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">15.</span></b> Constituirea provinciei romane <b>Moesia</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">16. </span></b>Tiberius renunță definitiv la o politică ofensivă în Germania, retrăgând trupele pe linia Rinului, care rămâne pentru patru secole granița imperiului cu lumea germanică liberă.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">17.</span></b> Transformarea regatelor clientelare <b>Cappadocia</b> și <b>Commagene</b> din Asia Mică în provincii romane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">17 - 24.</span></b> Răscoală antiromană în Africa de Nord, condusă de numidul <b>Tacfarinas</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">21.</span></b> Răscoală antiromană în Gallia de NE - a treverilor în frunte cu <b>Florus</b> și a haedurilor conduși de <b>Sacrovir</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiohmQXUhV5rOa2l6yDI-75lMQFHWQ_EyAsGfwcFk_RUTxpI2Ep1gtBhQAujff7H2M-89kfHhHbaKkaKDsaJerjGnhQQAUtZ86_Hqbk6Q_37oxQ_6aHqtY0PfnHHmHvNxQaMZ-rOwGRvaE/s1600/Iisus+si+cununa+de+spini.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="403" data-original-width="403" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiohmQXUhV5rOa2l6yDI-75lMQFHWQ_EyAsGfwcFk_RUTxpI2Ep1gtBhQAujff7H2M-89kfHhHbaKkaKDsaJerjGnhQQAUtZ86_Hqbk6Q_37oxQ_6aHqtY0PfnHHmHvNxQaMZ-rOwGRvaE/s320/Iisus+si+cununa+de+spini.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">29 sau 30.</span></b> <span style="color: #cc0000;">Data crucificării la Ierusalim, din ordinul prefectului roman al Iudeii, Pontius Pilatus, a lui Iisus din Nazareth.</span> Discipolii lui pun, după moartea sa, bazele unei noi religii în Iudeea, de unde se răspândește treptat în întregul imperiu. Datorită monoteismului intransigent, a moralei sale distincte, a completei respingeri a panteonului tradițional roman și a cultului imperial, a izolaționismului său, creștinismul devine o religie ilicită, ai cărei adepți erau tolerați sau persecutați de autorități.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">31 octombrie 18.</span></b> Denunțat lui Tiberius, ambițiosul prefect al pretoriului, <b>Seian</b>, este arestat, judecat și executat în aceeași zi, împreună cu familia, sub acuzația de <i><b>conspirație împotriva împăratului</b></i>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixQT0lucYgjKF1ppZ5YG8nRB0gU1wS4L0Jf7I_JBIxeNDhgHrftOMM4-PBYObVa2ZcrHSDJn1_dJ9XMvKArYLA9tzSnuyiUeipj5x6qyjOe4YekXYmgFO4WsxYlt7NgioodzXOyMityf4/s1600/Caligula.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="427" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixQT0lucYgjKF1ppZ5YG8nRB0gU1wS4L0Jf7I_JBIxeNDhgHrftOMM4-PBYObVa2ZcrHSDJn1_dJ9XMvKArYLA9tzSnuyiUeipj5x6qyjOe4YekXYmgFO4WsxYlt7NgioodzXOyMityf4/s320/Caligula.jpg" width="213" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Caligula</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">37 - 41.</span></b> <b><span style="color: blue;">Domnia lui Caligula</span></b> (fiul generalului Germanicus), caracterizată printr-o politică despotică, de inspirație orientalo-elenistică, marcată de arbitrariul, extravaganțele și cruzimile împăratului, de risipa tezaurului și măsuri fiscale opresive.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">41 ianuarie 24.</span></b> <span style="color: #990000;">Caligula este asasinat</span> în palatul său din Roma de o conspirație a pretorienilor. <b>Claudius</b>, fratele generalului Germanicus, este proclamat împărat de garda pretoriană și recunoscut, după unele ezitări, de către Senat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">43.</span></b> Începutul cuceririi Britanniei. <span style="color: #990000;">SE Angliei este transformat în provincie romană</span>. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Licia</b>, regiune muntoasă din SE Asiei Mici este transformată în provincie romană, căreia îi este anexat și ținutul învecinat, <b>Pamfilia</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">44.</span></b> <b>Iudeea și Samaria</b> redevin provincie romană la moartea regelui clientelar <b>Irod Agrippa</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0MovNR_HhdBkCoxqcAYpSUdbEAIMYQLvKDT2JE6lUC8nGaYlGtKcYETIU4KsMEo3uOHKInyrS_9ZYIH3XOAgFEa_wuiUM_Dq4CE3sIFLbB4ExfMcqfk9jvUSj6ICVi_qwodzm7xu8c3s/s1600/Royaume_Agrippa_Ier.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1103" data-original-width="727" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0MovNR_HhdBkCoxqcAYpSUdbEAIMYQLvKDT2JE6lUC8nGaYlGtKcYETIU4KsMEo3uOHKInyrS_9ZYIH3XOAgFEa_wuiUM_Dq4CE3sIFLbB4ExfMcqfk9jvUSj6ICVi_qwodzm7xu8c3s/s400/Royaume_Agrippa_Ier.svg.png" width="262" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Regatul lui Agrippa</i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEzb_twAfRo0Ces1hTwepLL-V2pN4_QwLZDuNInnoRQUz0ESUY1wzmTdUwEt2wAeQRlKoq-NteGG4Q8E-oTluxvwkWsAwUVJTFmOtkTahWrj1AbThPppR9ILhGbWfBUWuF7FaiD1nlOtc/s1600/Agrippa_I-Herod_agrippa.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="417" data-original-width="426" height="312" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEzb_twAfRo0Ces1hTwepLL-V2pN4_QwLZDuNInnoRQUz0ESUY1wzmTdUwEt2wAeQRlKoq-NteGG4Q8E-oTluxvwkWsAwUVJTFmOtkTahWrj1AbThPppR9ILhGbWfBUWuF7FaiD1nlOtc/s320/Agrippa_I-Herod_agrippa.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">46. </span></b>Regatul clientelar al Traciei este transformat în provincie romană. <span style="color: #990000;">Întreaga Peninsulă Balcanică, din Pelopones până la Dunăre, devine o neîntreruptă posesiune romană.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">54 octombrie 13.</span></b> <b>Moartea lui Claudius</b>, otrăvit de Agrippina, soția sa. <b>Nero</b>, fiul Agrippinei, este proclamat împărat, grație sprijinului gărzii pretoriene. După moartea lui Burrus și îndepărtarea lui Seneca, dascălul tânărului împărat, <span style="color: #990000;">regimul lui Nero evoluează pe linia unui despotism orientalo-elenistic</span>.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrdR1911kE4QB9StIsLDDc_YB5GhpmLKc0h7c5hVYlyFHGXn5ydNgzkaeybL2Ot9pLqL4yrNUwSm2lrQHpiewjEET8BjYMTJKcL8Krq2DbGnhMslQe-BBK6zAq396Xa4x4GeNZur4p6fM/s1600/Nero_1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrdR1911kE4QB9StIsLDDc_YB5GhpmLKc0h7c5hVYlyFHGXn5ydNgzkaeybL2Ot9pLqL4yrNUwSm2lrQHpiewjEET8BjYMTJKcL8Krq2DbGnhMslQe-BBK6zAq396Xa4x4GeNZur4p6fM/s320/Nero_1.jpg" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Bustul lui Nero</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">61.</span></b> <span style="color: #990000;">Răscoala antiromană a populației autohtone din Britannia</span>, condusă de regina icenilor, <b>Boudicca</b>, provocată de jaful și brutalitatea administrației imperiale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiV6eu7MhqcIM_N1YhDaOa-uA6FBhVc0Wifzk-FDis1XDwOTXjJdfSiOBzb1gLv-tRMnTsd0NR_wSv6cPFQs9cMbp62VJuZfilK9T_Q7RRxY5NB8pbuERDjrLKqE20FtyD2ffFzvdf9kQg/s1600/Territory_of_the_Iceni.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1052" data-original-width="744" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiV6eu7MhqcIM_N1YhDaOa-uA6FBhVc0Wifzk-FDis1XDwOTXjJdfSiOBzb1gLv-tRMnTsd0NR_wSv6cPFQs9cMbp62VJuZfilK9T_Q7RRxY5NB8pbuERDjrLKqE20FtyD2ffFzvdf9kQg/s320/Territory_of_the_Iceni.svg.png" width="226" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Teritoriul icenilor</i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBiWRZhC-e51U0oJSMb7-b7PfNCKr7lcCxVLPd-2KiEgfBvOeXYGvbvuCJQ8DI2uzS_d3tFP4i9pKKNzrJyeZdK3LAeCb75VWV-5P6qEIGo8Bd7vGHE4vvTIQgqmvXFp2ex4iN5vaJU2g/s1600/Boadicea_Haranguing_the_Britons_%2528called_Boudicca%252C_or_Boadicea%2529_by_John_Opie.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1111" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBiWRZhC-e51U0oJSMb7-b7PfNCKr7lcCxVLPd-2KiEgfBvOeXYGvbvuCJQ8DI2uzS_d3tFP4i9pKKNzrJyeZdK3LAeCb75VWV-5P6qEIGo8Bd7vGHE4vvTIQgqmvXFp2ex4iN5vaJU2g/s320/Boadicea_Haranguing_the_Britons_%2528called_Boudicca%252C_or_Boadicea%2529_by_John_Opie.jpg" width="222" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i><br /></i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">63. </span></b>Regatul clientelar <b>Pont</b> este transformat în posesiune romană și alipit provinciei Galatia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">64 iulie 18/19.</span></b> Izbucnește un uriaș incendiu care, în 9 zile, distruge două treimi din Roma. Pentru a curma zvonurile care-l învinuiau că ar fi provocat incendiul, <span style="color: #cc0000;">Nero declanșează prima persecuție împotriva creștinilor</span>, pe seama cărora este pus această calamitate.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">65.</span></b> Conspirație eșuată a lui <b>C. Calpunius Piso</b> împotriva lui Nero.<span style="color: #351c75;"> Filosoful <b>Seneca</b>, poetul <b>Lucanus</b>, senatorul <b>Caius Petronius</b>, prezumtivul autor al ”<i>Satiriconului”</i>, sunt obligați să se sinucidă</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">66.</span></b> Pace de compromis între Imperiul Roman și Regatul Part. <b>Armenia</b> se recunoaște stat vasal Romei, condus însă de o dinastie partă. <b>Tiridates I</b> este încoronat rege al Armeniei în forumul din Roma de către Nero.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">68 martie.</span></b> C. Iulius Vindex, guvernatorul Galliei Lugdunensis, se revoltă împotriva lui Nero. Lui i se raliază guvernatorul Hispaniei Tarraconensis, <b>S. Sulpicius Galba</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">68 iunie 8.</span></b> <b>Galba</b> este recunoscut </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">ca împărat </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">la Roma, de către Senat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> <b><span style="color: blue;">iunie 9.</span></b> Decretat <i>hostis publicus</i> și condamnat la moarte de către Senat,<span style="color: #cc0000;"> Nero se sinucide în apropiere de Roma</span>. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;">Sfârșitul dinastiei iulio-claudice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghutiXNheu2HtqaRFGf6QIQGNK-h-XSA_w3sXjfmz8CtBqEvtnsiI9NBqMTAs1wW_tNwvCwlCHPI5NJewX1FF-SmVKnfVVWOeL0qRjei3b9BCU9yZhVIX8absANOrl_NRp8Eg1PijAh2U/s1600/Harta+detaliata+a+imperiului+roman.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1133" data-original-width="1600" height="452" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghutiXNheu2HtqaRFGf6QIQGNK-h-XSA_w3sXjfmz8CtBqEvtnsiI9NBqMTAs1wW_tNwvCwlCHPI5NJewX1FF-SmVKnfVVWOeL0qRjei3b9BCU9yZhVIX8absANOrl_NRp8Eg1PijAh2U/s640/Harta+detaliata+a+imperiului+roman.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">68 - 69.</span></b> <b>Anul celor patru împărați.</b> Prima criză a principatului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">69 ianuarie 1.</span></b> <b>Aulus Vitellius</b> este proclamat împărat de către legiunile Germaniei Inferior.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">ianuarie 15.</span></b> Galba este ucis în for de către pretorienii răzvrătiți. <b>M. Salvius Otho</b> este proclamat împărat de către garda pretoriană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">69 aprilie 14.</span></b> În N Italiei, la Bedriacum, are loc bătălia decisivă dintre armatele lui Otho și cele ale lui Vitellius. Înfrânt, Otho se sinucide două zile mai târziu.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">69 (primăvara) - 70 (toamna).</span></b> Răscoala antiromană a triburilor celtice și germanice din regiunea Rinului Inferior, condusă de batavul <b>Iulius Civilis</b>, sprijinit de galii treveri și lingoni.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">69 iulie 1.</span></b> <b>Vespasian</b>, comandantul legiunilor din Iudeea, este proclamat împărat la Alexandria, de trupele din Orient.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> <b><span style="color: #4c1130;">octombrie 24.</span></b> Bătălia de la Cremona (în apropiere de Bedriacum); victoria legiunilor lui Vespasian asupra forțelor lui Vitellius.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEk7E1566Ha6qfs_nXFFe5LdHN6_Lls85-Q4ZQt8YElFEN7-A5q8x7GsBMHt9BvhaXY49msE9rWiFeWVTehmP4noF1ylS199cHdlQI5hkZER2bjamTqMVKFiCkMjnsvGh3GoxcLW_R7A8/s1600/Vespasianus01_pushkin_edit.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="759" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjEk7E1566Ha6qfs_nXFFe5LdHN6_Lls85-Q4ZQt8YElFEN7-A5q8x7GsBMHt9BvhaXY49msE9rWiFeWVTehmP4noF1ylS199cHdlQI5hkZER2bjamTqMVKFiCkMjnsvGh3GoxcLW_R7A8/s400/Vespasianus01_pushkin_edit.png" width="316" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Vespasian</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">69 - 96. </span>Epoca Flavienilor</b> reprezintă, după tulburările aduse de războiul civil din anii 68 - 69, o perioadă de stabilitate, reconstrucție și prosperitate.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWQVfIQmlFTNTbAyBUTH2hWfwOjP2BOEUipuLvgIuOEoiYjRlnKrSIP_7jjY44K35rY6TIPYEtMOKMAKD7pFhS9x3gx9gdxDtFqbNZ-RI9xl1VxUVJaJfp3uufL3AWdAdJOPGT1flcR6o/s1600/Head_of_Vespasianus_in_Palazzo_Massimo_%2528Rome%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1055" data-original-width="800" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWQVfIQmlFTNTbAyBUTH2hWfwOjP2BOEUipuLvgIuOEoiYjRlnKrSIP_7jjY44K35rY6TIPYEtMOKMAKD7pFhS9x3gx9gdxDtFqbNZ-RI9xl1VxUVJaJfp3uufL3AWdAdJOPGT1flcR6o/s400/Head_of_Vespasianus_in_Palazzo_Massimo_%2528Rome%2529.jpg" width="302" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Capul lui Vespasianus, Palatul Massimo, Roma</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">69 - 79.</span></b> <b>Domnia lui Vespasianus</b>, primul împărat de origine nesenatorială. Personalitate energică și lucidă, administrator talentat, Vespasian a reorganizat finanțele și armata, a completat Senatul cu elemente provenite din rândul aristocrației municipale din Italia și din provinciile occidentale, a acordat cetățenia romană orașelor din Spania.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">70 august.</span></b> <b>Titus, fiul lui Vespasian</b>, cucerește la capătul unui îndelungat asediu, <span style="color: #990000;">Ierusalimul</span>. Ultimele fortărețe ocupate de răsculați, Herodeium, Macherus și Masada, sunt ocupate în anii 72 - 73.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1NKp7o_Xdx67k7V9JJ9osGmTIUp5vMXE71bKzjCz1rvd6FR59tUJHgu5o4L1ppKKLdU4GhGNKOX4z-cGy2urWGh8DKC62gQVUjVbdBOo8azlsXsewzlacGIQbiOxuc5bw0mGtQzEV4Rg/s1600/Roman_Empire_69.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="770" data-original-width="1024" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1NKp7o_Xdx67k7V9JJ9osGmTIUp5vMXE71bKzjCz1rvd6FR59tUJHgu5o4L1ppKKLdU4GhGNKOX4z-cGy2urWGh8DKC62gQVUjVbdBOo8azlsXsewzlacGIQbiOxuc5bw0mGtQzEV4Rg/s640/Roman_Empire_69.svg.png" width="640" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">70.</span></b> Armenia de la V de Eufrat (Armenia Minor) este alipită provinciei Cappadocia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">74.</span></b> Ocuparea regiunii dintre Rin, Main și Neckar (cunoscută sub numele de <i>decumates agri</i>) și alipirea ei la Germania Superior. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;">78 - 84.</span></b> <b>Ch. Iulius Agricola</b>, guvernator al Britanniei, extinde stăpânirea romană până în podișul Scoției.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">79 - 81.</span></b> <b>Domnia lui Titus.</b> General talentat, practic coregent al imperiului alături de tatăl său, Titus se impune ca un om de stat ponderat și echilibrat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjt-hHi-VXaRniFhwpZqlT84ZwxuuPFx5Rq5txm0-ctyh3uDsAQOMZbSfwZGaUrSPJ15OssS_Royck6rh_5Y7WsVXCVRtowLvaCkG7P8Lk-Oxh9-IvJJCphe5zJXDrJbrLOkw04iGxe-oY/s1600/Mt_Vesuvius_79_AD_eruption_3.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="554" data-original-width="920" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjt-hHi-VXaRniFhwpZqlT84ZwxuuPFx5Rq5txm0-ctyh3uDsAQOMZbSfwZGaUrSPJ15OssS_Royck6rh_5Y7WsVXCVRtowLvaCkG7P8Lk-Oxh9-IvJJCphe5zJXDrJbrLOkw04iGxe-oY/s400/Mt_Vesuvius_79_AD_eruption_3.svg.png" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">79 august 24 - 26.</span></b> <span style="color: #990000;"><b>O puternică erupție a Vezuviului</b> </span>acoperă sub un strat de lavă și cenușă trei orașe din Campania: <b>Pompei, Herculaneum și Stabiae</b>; <span style="color: #990000;">victimele sunt estimate la circa 15.000 de persoane</span> (între care și <b>Plinius Secundus</b>, autorul monumentalei<b> <i>Naturalis Historia</i></b> - <i>Istoria naturală</i>, lucrare enciclopedică cuprinsă din 37 de cărți.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQQQqUQ6DVSi28nRrXuZrILx8608X96Oj30B8rD2JHJwrmuk2NB_q2yAA4tWbp8P_Boyvu2muITPo33bRFxSQJeWv3OLhx8EiHp3pg-l8FZqZUsmO0miqwJw-NUk77CvTJH9hRzExAF7w/s1600/Colosseum_in_Rome%252C_Italy_-_April_2007.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="940" data-original-width="1600" height="233" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQQQqUQ6DVSi28nRrXuZrILx8608X96Oj30B8rD2JHJwrmuk2NB_q2yAA4tWbp8P_Boyvu2muITPo33bRFxSQJeWv3OLhx8EiHp3pg-l8FZqZUsmO0miqwJw-NUk77CvTJH9hRzExAF7w/s400/Colosseum_in_Rome%252C_Italy_-_April_2007.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Construcția Colosseum-ului a fost începută de Vespasian și terminată de fiul său, Titus</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">81 - 96.</span></b> <b>Domnia lui Domițian, fratele lui Titus</b>, se înscrie în tradiția autocratică inaugurată de Caligula și Nero. Bilanțul administrației sale interne este însă în general pozitiv, iar măsurile militare pe care le-a inițiat vor facilita politica ofensivă a imperiului urmată de Traian în regiunile carpato-dunărene.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">85 iarna.</span></b> <span style="color: #990000;">Invazie a dacilor, aliați cu sarmații și bastarnii, la S Dunării, în provincia Moesia.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">86.</span></b> Intervenție personală a împăratului Domițian pe frontul din Moesia, <span style="color: #990000;">împărțit cu această ocazie în două provincii de rang consular - Moesia Superior și Moesia Inferior</span> (în componența căreia intră și Dobrogea).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH4PR0lzLQQu28Z9frNGebsV_-KdD0q9_WWpy3Fp9Bl-tmh_UAHH03KajO9DgPXnC7MHjGi8rnK5byFHky5p-oYYCAxKKWmqs6XmSt0BU7v4_3uZuUZAkS2GgOKTEPwH8P2BARciK6oPI/s1600/dividedempire.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="566" data-original-width="920" height="392" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH4PR0lzLQQu28Z9frNGebsV_-KdD0q9_WWpy3Fp9Bl-tmh_UAHH03KajO9DgPXnC7MHjGi8rnK5byFHky5p-oYYCAxKKWmqs6XmSt0BU7v4_3uZuUZAkS2GgOKTEPwH8P2BARciK6oPI/s640/dividedempire.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">87 - 106.</span></b> <b>Domnia lui Decebal</b>, în timpul căruia statul dac atinge apogeul puterii sale. Timp de două decenii, confruntarea cu Dacia va constitui principala problemă a politicii externe romane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">87.</span></b> Generalul roman <b>Cornelius Fuscus</b> este înfrânt și ucis de Decebal. În anul 88, <b>Tettius Iulianus</b> obține la Tapae o importantă victorie asupra lui Decebal, dar încheie o pace de compromis cu regele dac.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">96 septembrie 18.</span></b> <b>Domițian</b> cade victimă unei conjurații de palat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">96 - 192.</span></b> <b>Epoca Antoninilor</b>, ”secolul de aur” al imperiului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Statul roman atinge acum apogeul puterii și expansiunii sale teritoriale. Înflorirea economică a provinciilor favorizează dezvoltarea fără precedent a orașelor pe întregul cuprins al imperiului. Legată inseparabil de apogeul civilizației urbane și de progresele procesului de romanizare, are loc maxima răspândire și înflorire a culturii greco-romane clasice. Economia este marcată de declinul muncii sclavilor și progresul colonatului, care devine principala formă de exploatare a muncii umane în agricultura imperiului. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În legiuni încep să fie înrolați provinciali; alături de unitățile auxiliare, alcătuite din populații războinice puțin romanizate, își fac apariția, din vremea lui Marcus Aurelius, unități recrutate printre barbarii din afara granițelor imperiului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Pe plan extern, toate forțele sunt concentrate în vederea desăvârșirii sistemului defensiv a limesului care separă lumea romană de cea barbară.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În cultură, străvechiul spirit italic este prezent în opera lui Tacit, cel mai de seamă istoric al Romei, în satirele lui Juvenal, ultimul mare reprezentant al genului. După ei, literatura latină cedează întâietatea celei grecești, care reînvie cu o extraordinară forță; filosofia (stoicul Epictet, sofistul Aelius Aristide), istoria (Appian din Alexandria), proza (Plutarh și Pausanias), satira (Lucian din Samosata), știința (medicul Galenus, geograful și astronomul Ptolemeu) își găsesc acum o fericită expresie în limba greacă, în care însuși Marc Aureliu își scrie ”Cugetările” sale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">96 - 98.</span></b> Domnia lui <b>M. Cocceius Nerva</b>. La 27 octombrie 97 el adoptă pe unul dintre cei mai talentați generali, <b>M. Ulpius Traianus</b>, guvernatorul Germaniei Superior, desemnându-l coregent și succesor la tron.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">98 ianuarie 27.</span></b> <b>Traian</b>, originar din municipiul Italica din S Spaniei, este primul provincial care ocupă tronul. În egală măsură administrator eficient și excelent militar, Traian este cel mai însemnat cuceritor roman după Caesar. În vremea sa, principatul realizează ultimul mare efort ofensiv la Dunăre și Eufrat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOOUrf95mQ7jXYCM4774ezPW4eET0HdMvwjOJn-gRufFb0dv6o8CO4xitOSWNEkunwEXobIx2Ggd2v5AqbD1SE7ntaRNrmwCouw_95tS9Ch6fqMWgndXZUF92oyNlEx75_PL4DSy2V4d8/s1600/Traian+statuia.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="964" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOOUrf95mQ7jXYCM4774ezPW4eET0HdMvwjOJn-gRufFb0dv6o8CO4xitOSWNEkunwEXobIx2Ggd2v5AqbD1SE7ntaRNrmwCouw_95tS9Ch6fqMWgndXZUF92oyNlEx75_PL4DSy2V4d8/s320/Traian+statuia.jpg" width="192" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Traian</i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">101 - 102.</span> Primul război dacic.</b> În primăvara anului 101, Traian traversează Dunărea pe două poduri de vase și pătrunde în Dacia. Încercarea lui Decebal de a stăvili înaintarea romană în bătălia de la Tapae, din toamna anului 101, eșuează. La începutul anului 102, importante forțe dacice, aliate cu contingente sarmate și bastarne, atacă prin Dobrogea provinciile sud-dunărene. Bătălia decisivă de pe platoul de la Adamclisi se încheie cu victoria legiunilor romane. După reluarea ofensivei de către Traian, Decebal solicită pacea, care se încheie în condiții dificile pentru regele dac.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">103 - 105. </span></b>Arhitectul <b>Apollodor din Damasc</b> construiește, din ordinul împăratului Traian, un pod de piatră peste Dunăre lung de 1.135 metri, între Drobeta și Pontes, capodoperă a tehnicii romane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">105.</span></b> Transformarea părții de NV a regatului clientelar al nabateilor în provincie romană (<b>Arabia</b>).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;"><b>105 - 106.</b></span> <b>Al doilea război dacic.</b> Traian poartă războiul ”mai mult cu cumpătare decât cu înfocare”. După un prelungit asediu, Sarmizegetusa, capitala regatului dac, este cucerită în vara anului 106, iar Decebal, urmărit de cavaleria romană, se sinucide. <span style="color: #990000;">Statul dac este desființat, cea mai mare parte a lui fiind transformată în provincie romană.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;"><br /></span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8y0YmPPedDDdgu3DJIV579fEO5Pz6cNAC0nN0Wd714o14rLGM23cFsxwnu0oRCRMGBZIYAubDCFeaNhWysaxjQp2bBm3fwZZB_1kFSedVuH0AYK1rth87Dr5wnDxISpCSiLtqFnm7BNk/s1600/Roman_Empire_Trajan_117AD.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="778" data-original-width="1280" height="388" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8y0YmPPedDDdgu3DJIV579fEO5Pz6cNAC0nN0Wd714o14rLGM23cFsxwnu0oRCRMGBZIYAubDCFeaNhWysaxjQp2bBm3fwZZB_1kFSedVuH0AYK1rth87Dr5wnDxISpCSiLtqFnm7BNk/s640/Roman_Empire_Trajan_117AD.png" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0ORSjK1QjuexO_zmoHYLuVnzeIjsVW4vH9BvBLw9U1bM1oXuqV5PwhUSbt7aTR0RC0SmuotkJQ1uuBBuLDcQAP2Sduwb9imI2pX9JEvlkFBUTYHnHwKV8nw2VFqaWMuVBDBXxg8NJpbA/s1600/Europe-In-117AD.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="747" data-original-width="1280" height="372" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0ORSjK1QjuexO_zmoHYLuVnzeIjsVW4vH9BvBLw9U1bM1oXuqV5PwhUSbt7aTR0RC0SmuotkJQ1uuBBuLDcQAP2Sduwb9imI2pX9JEvlkFBUTYHnHwKV8nw2VFqaWMuVBDBXxg8NJpbA/s640/Europe-In-117AD.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Europa la anul 117 AD</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">106 - 271.</span></b> <span style="color: #cc0000;">Dacia - provincie romană.</span> Populația dacă suferă de la început de influența civilizației romane superioare și își însușește treptat cultura materială, limba, obiceiurile și credințele învingătorilor, ceea ce aduce cu sine, treptat, romanizarea autohtonilor. Prin fuziunea elementului dac cu cel roman se constituie populația daco-romană de limbă română, element determinant în procesul formării poporului român.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjP6sFY4PrIC9-Amh4rafEXvPjIk62oIDF153kSJGfV1neufX1xSJJWi7HMjywZeYujngrO7MZYYo9B93XOOZfgXKQeQaKvPGj2wjJ1kp5zo7moKVVmQKvNlf-0vnSHVF-bZRyp5EVL4UU/s1600/Romance_20c_en.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="650" data-original-width="920" height="451" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjP6sFY4PrIC9-Amh4rafEXvPjIk62oIDF153kSJGfV1neufX1xSJJWi7HMjywZeYujngrO7MZYYo9B93XOOZfgXKQeQaKvPGj2wjJ1kp5zo7moKVVmQKvNlf-0vnSHVF-bZRyp5EVL4UU/s640/Romance_20c_en.png" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Una dintre cele mai evidente căi prin care Roma a format lumea modernă sunt limbile pe care le vorbesc astăzi oamenii. <b>Această hartă arată unde vorbesc limbi romane (latine), cum ar fi spaniolă, franceză, italiană și română, care sunt descendente din latină.</b> Observați că, linia dintre părțile vorbitoare de limbă franceză și germană ale Europei, arată foarte mult ca linia dintre acele porțiuni ale Europei cucerite de romani și cele care au rămas dincolo de frontiera romană. Celălalt lucru notabil despre hartă este că <span style="color: #990000;">majoritatea oamenilor din jumătatea estică a Imperiului Roman nu vorbeau limbi romane înainte de cucerire</span>. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Asta pentru că atunci când Roma a cucerit Estul, acolo era deja o civilizație sofisticată bazată pe limba greacă.</b> </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În timp ce limba latină a devenit limba guvernării, oamenii de rând au continuat să vorbească în limba greacă. Și, pe măsură ce Imperiul Roman de Vest s-a prăbușit, limba greacă a redevenit limba dominantă a majorității provinciilor răsăritene din est... cu excepția României, deoarece pe teritoriul Transilvaniei se vorbea deja limba latină încă din sec.1 î.Hr., când triburi din sudul actualei Italii au fost colonizate în această regiune.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCcdva5gZahZARWZ11QM9SqnHcZKvvqCZVGcwaAWXnAwP2pZy-sYYv5smMAZFXM-RRBZKHTfDn1qrk4_jfMaVrKxvCj4is-6wjXCU6I0bE3cyLIT5HLvJ9Qku4ko_r-lUf8V4d_wNlBMo/s1600/Decebalus.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="859" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCcdva5gZahZARWZ11QM9SqnHcZKvvqCZVGcwaAWXnAwP2pZy-sYYv5smMAZFXM-RRBZKHTfDn1qrk4_jfMaVrKxvCj4is-6wjXCU6I0bE3cyLIT5HLvJ9Qku4ko_r-lUf8V4d_wNlBMo/s400/Decebalus.jpg" width="213" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Decebalus per Scorilo</i></b></span></div>
<br />
<i style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;">Continuarea în partea a II-a (va urma).</i><br />
<div>
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><a href="https://www.vox.com/world/2018/6/19/17469176/roman-empire-maps-history-explained" target="_blank">Hărți ale Imperiului Roman, în ordine cronologică</a></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-4535780422961699202018-11-19T00:04:00.013+02:002021-09-11T11:25:28.075+03:00ORIENTUL - INDIA<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirStlw_jEIl6SHspkRgO7YrHNdM3vFJ5Ozpkgmtrcf0UUlSw9-t29Rm3LYzXslQ-rdi4C9yiWA8Oqba24rXIu7snnYE7A6iU8Kc1MI4VoRvAwgaFrGJm24-5RAUgDuo72tXMFgpLCjhBU/s1600/India+pas%25C4%2583rea+na%25C8%259Bional%25C4%2583+p%25C4%2583unul.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirStlw_jEIl6SHspkRgO7YrHNdM3vFJ5Ozpkgmtrcf0UUlSw9-t29Rm3LYzXslQ-rdi4C9yiWA8Oqba24rXIu7snnYE7A6iU8Kc1MI4VoRvAwgaFrGJm24-5RAUgDuo72tXMFgpLCjhBU/s320/India+pas%25C4%2583rea+na%25C8%259Bional%25C4%2583+p%25C4%2583unul.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: #134f5c;"><i><b>Păunul indian - pasărea națională a Indiei</b></i></span></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">milen.5 - 4 î.Hr.</span></b> Zona de NV a Indiei (principala poartă de comunicare cu restul Asiei și totodată de pătrundere a tuturor invaziilor), având ca axă valea fluviului Indus, cunoaște din această epocă o dezvoltare economică și socială mai rapidă în comparație cu restul subcontinentului. Trecerea la o agricultură sedentară (inițial în ținuturile Deltei), răspândirea creșterii animalelor, începutul timid de prelucrare a metalelor sunt însoțite de un accentuat proces de diferențiere socială. Locuitorii unor mari părți ale Indiei vor continua încă timp de milenii viața de simpli culegători, vânători sau pescari proprie comunei primitive. Conviețuirea unor popoare și populații cu nivele diferite de dezvoltare social-economică și politică rămâne de-a lungul întregii antichități o caracteristică a istoriei hinduse. La sfârșitul mileniului 4 și la începutul mileniului 3 î.Hr., pe teritoriul Indiei pot fi deja întâlnite, bine definite, 5 din cele 6 principale grupuri etnice care îi vor determina istoria până în epoca contemporană. Elementul etnic cel mai vechi este cel negroid, căruia îi urmează, succesiv, cel proto-australoid (veddoid), mediteranean, mongoloid (în N și NE), brahicefal apusean; în mileniul 2 î.Hr. li se va alătura tipul indo-arian. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Deplasarea elementelor culturale are direcția V-E.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtaGduOCAUF9FqQh1swA7EpJpcAHca_ur6tSgX0sZK9CM1LZjSj_vOLPiTOr1k1zb37flHcm51QGm8vZchRcUpHQipweNFxQLby9Io4NV_2JVKIGjOHJPodFxhvi1n6LPAVNTsnxbjxl0/s1600/India+Harappa.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="599" data-original-width="497" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtaGduOCAUF9FqQh1swA7EpJpcAHca_ur6tSgX0sZK9CM1LZjSj_vOLPiTOr1k1zb37flHcm51QGm8vZchRcUpHQipweNFxQLby9Io4NV_2JVKIGjOHJPodFxhvi1n6LPAVNTsnxbjxl0/s400/India+Harappa.jpg" width="331" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta care prezintă siturile și amploarea civilizației din Valea Indusului. Harappa a fost reședința uneia dintre regiunile centrale ale civilizației de pe valea Indusului, situată în centrul Punjabului. Arhitectura Harappan și civilizația Harappan au fost una dintre cele mai dezvoltate din vechea epocă a bronzului.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">milen. 3 î.Hr.</span></b> Geneza primei mari civilizații de pe teritoriul Peninsulei Hindustan - Civilizația Indus. Săpăturile arheologice din anii 1921 - 1924 dezveleau primele vestigii a două impresionante centre urbane care revizuiau radical imaginea asupra antichității indiene, situându-i începuturile cu peste un mileniu mai înainte; orașele Mohenjo-daro (în actuala provincie Sind, Pakistan) și Harappa, la c.800 km spre NE (în provincia Punjab, Pakistan). Identitatea elementelor culturale nu lasă niciun dubiu asupra apartenenței celor două metropole la una și aceeași civilizație preariană. Cercetările arheologice ale epocii postbelice au dovedit că elementele culturale proprii acestei civilizații, axată pe cursul Indusului și al afluenților lui, numită <span style="color: #351c75;">civilizația Indus</span> (uneori sunt folosite și denumirile Mohenjo-daro sau Harappa), se întâlnesc pe o vastă arie geografică însumând aproape 800.000 km² și măsurând 1800 de km de la E la V și 1300 de km de la N la S. Valea Indusului se înscrie astfel, alături de acelea ale Nilului, Eufratului și Tigrului și a fluviului Galben (Huanghe), printre regiunile în care omenirea a pășit pentru prima dată de la preistorie la civilizație, la viața urbană și statală. Aria geografică pe care se desfășoară acest proces în India depășește însă ca suprafață cu mult Egiptul și Mesopotamia. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5djb8yUoOeWkoE3uyuaQjhaFXqlz6O6jEgy2k9fui7I-XSbZ3RzMxq9EHNLEWKhwmN-NZhVMBhaBNShV9TCO46IOIoKMd-qlJeG1gKQ1bytEqCUkPJkqY_M3tbxMClwZyaK4_TStM4RY/s1600/India+Imagini+votive+miniaturale+sau+modele+de+juc%25C4%2583rii+din+Harappa%252C+cca.+2500.+Figurine+din+terra+cotta+modelate+manual+cu+policromie.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="530" data-original-width="667" height="254" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5djb8yUoOeWkoE3uyuaQjhaFXqlz6O6jEgy2k9fui7I-XSbZ3RzMxq9EHNLEWKhwmN-NZhVMBhaBNShV9TCO46IOIoKMd-qlJeG1gKQ1bytEqCUkPJkqY_M3tbxMClwZyaK4_TStM4RY/s320/India+Imagini+votive+miniaturale+sau+modele+de+juc%25C4%2583rii+din+Harappa%252C+cca.+2500.+Figurine+din+terra+cotta+modelate+manual+cu+policromie.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Imagini votive miniaturale sau modele de jucării din Harappa, cca. 2500 î.Hr. </i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Figurine din teracotă (lut ars) modelate manual, cu policromie.</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Orașelor Mohenjo-daro și Harappa li se adaugă, prin descoperirile din 1960, și Kalibangan (statul Rajasthan, India). Rigoarea planificării urbanistice și tehnica contrucțiilor sunt impresionante în cele mai importante dintre cele peste 70 de așezări atribuite acestei civilizații. Străzile frumos pavate respectă un plan rectangular, casele, din cărămidă arsă, cu 1, 2 sau 3 etaje, sunt construite în jurul unei curți interioare și beneficiază de băi și un avansat sistem de canalizare. În V orașului, pe o înălțime, se ridică așa-numita citadelă, probabil reședința dinastului-sacerdot, puternic fortificată, dispunând de o sală de consiliu, templu, depozit de grâne și un spațios bazin ritual. Cu o suprafață oscilând în jurul a 80 de ha, marile orașe adăposteau o populație de 30 - 40.000 de locuitori. Majoritatea populației o reprezentau agricultorii, viețuind în comunități sătești; se cultivau grâu, orz, mai puțin orez, bumbac, sesam, ș.a., și se creșteau bovine, ovine și porcine. La sfârșitul mileniului, își fac apariția cămila, elefantul și calul. Meșteșugarii prelucrau o largă gamă de materii prime, realizând produse pentru consumul intern (ceramică roșie, pictată cu motive florale sau geometrice, faianță, obiecte din piatră, din aramă, argint, rar aur și bronz, dar și pentru negoțul cu zone îndepărtate (țesături, ș.a.). Sigilii cu scrierea proprie aceste civilizații (nedescifrată până astăzi) descoperite în Mesopotamia și Asia Centrală ne indică direcțiile acestui comerț.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Descoperirea portului Lothal a relevat o bază a comerțului maritim cu destinația Golful Persic. Date precise asupra organizării social-politice lipsesc. Standardizarea sistemului de măsuri și greutăți, respectarea unor norme atât de riguroase în planificarea urbană, pe suprafețe atât de întinse, sugerează o autoritate administrativ-politică foarte puternică. Citadelele marilor orașe adăposteau, probabil, asemenea Mesopotamiei, reședințele unor preoți-regi, deținători ai întregii puteri politice și sacerdotale. Manifestările artistice, mai puțin variate decât în Mesopotamia, excelează în domeniul plasticii, prin statuetele de piatră și de bronz (antropo și zoomorfe) și figurinele de teracotă (cu personaje feminine, probabil divinități). </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBoCvvpJuViFrAcqdc7dsxQUeRZtCWoDj8fkhgCHjis-oIM7FRktdX5nFturZs9EvuLPye81A07V2YcNGEYmzOTc0Pkn0pl3VeibG2csP4oFXyO6TAoFHvq4FkvyWu0J5HP2GTXim2wUI/s1600/India+Harappa+fragment+dintr-un+vas+de+ceramic%25C4%2583.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="531" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBoCvvpJuViFrAcqdc7dsxQUeRZtCWoDj8fkhgCHjis-oIM7FRktdX5nFturZs9EvuLPye81A07V2YcNGEYmzOTc0Pkn0pl3VeibG2csP4oFXyO6TAoFHvq4FkvyWu0J5HP2GTXim2wUI/s320/India+Harappa+fragment+dintr-un+vas+de+ceramic%25C4%2583.jpg" width="283" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Chanhudaro. Fragmentul dintr-un vas mare, adânc, datat circa 2500 î.Hr. Ceramica roșie cu decor roșu și negru, 4 15/16 × 6? inch (12,5 x 15,5 cm). Muzeul Brooklyn</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Geneza, cronologia, precum și cauzele dispariției civilizației Indus nu sunt până în prezent satisfăcător elucidate. Originile ei pur autohtone nu mai sunt astăzi contestate; în unele așezări, ”preharappa” (precum cele de la Amri sau Kot Diji) se găsesc germenii viitoarelor evoluții.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Constituită în jurul anului 2500 î.Hr., civilizația Indus cunoaște apogeul între 2300 și 1900. După 1700, unitatea și uniformitatea culturală se sparg, iar nivelul civilizației decade rapid. Nicio ipoteză nu explică mulțumitor acest declin. Deteriorarea climei și a mediului înconjurător, repetatele catastrofe naturale sau invazia arienilor sunt aduse ca tot atâtea argumente. Influența civilizației Indus se resimte până în Podișul Deccan; obiecte, obiceiuri și credințe ale civilizației indiene contemporane își regăsesc în ea rădăcinile străvechi. Odată cu dispariția acestei civilizații, Valea Indusului decade ca centru cultural.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCGuuJsMVag7SzcmBDFjWbX78coaCd6UxDT-Jy3AbOt9563XD5d68tC52W46t-PvU_DvKgp3DpvKiRS-qOgBT1p1rbjkO9B6BFdVxkbZazDIbQXStm_RUB0ElCGKiszNeyXvPGwiXv0ys/s1600/India+Gwalior+fort.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="576" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCGuuJsMVag7SzcmBDFjWbX78coaCd6UxDT-Jy3AbOt9563XD5d68tC52W46t-PvU_DvKgp3DpvKiRS-qOgBT1p1rbjkO9B6BFdVxkbZazDIbQXStm_RUB0ElCGKiszNeyXvPGwiXv0ys/s400/India+Gwalior+fort.jpg" width="383" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Fortul Gwalior, Gwalior</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">c.1500.</span></b> În Valea fluviului Indus încep să pătrundă dinspre NV, din Asia Centrală și Podișul Iranian, triburi indo-europene de păstori nomazi. Treptat, noii veniți care își zic <span style="color: #cc0000;"><b>arya</b></span> și se delimitează strict de restul conlocuitorilor prin limbă, religie, moravuri și structură socială, vor modifica radical fizionomia întregului subcontinent. Ei iau în stăpânire Punjabul distrugând civilizația Indus, subjugând sau izgonind spre sud populația autohtonă (dravidiană), numită de ei <b><span style="color: #990000;">dasa</span></b> sau <b><span style="color: #990000;">dasyu</span></b>. Prezența arienilor în India, atestată doar lingvistic, nu și arheologic, este situată ipotetic în contextul mai larg al migrației unor populații indo-europene în Mitanni, a kasiților în Mesopotamia, a triburilor iraniene în N Persiei. În noua patrie are loc trecerea noilor veniți, de la nomadism, la viața în comunități sătești sedentare, cu o economie bazată pe agricultură și păstorit. Societatea urbană proprie civilizației Indus este înlocuită de societatea vedică rurală.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaMJjhIKlpLZbg6yDM__c0-6EnmgB3F9qJKDy9JKYDr7Ft9GC2_Ayf5F_HW52ibR1y7hD-CkrPni1ZoD5uUdkJf02lU3eO66ToOI8uPy3XMFGyl1rw5LBniAmp-Eku7T_6SYfoPCSGv3A/s1600/India+templu+vechi%252C+Amarkantak.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="533" data-original-width="800" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaMJjhIKlpLZbg6yDM__c0-6EnmgB3F9qJKDy9JKYDr7Ft9GC2_Ayf5F_HW52ibR1y7hD-CkrPni1ZoD5uUdkJf02lU3eO66ToOI8uPy3XMFGyl1rw5LBniAmp-Eku7T_6SYfoPCSGv3A/s400/India+templu+vechi%252C+Amarkantak.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>India. Templul vechi Armakantara</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">1200 / 1000.</span></b> Perioada de creație a <b><span style="color: #351c75;">Rigvedei</span></b>, o culegere de imnuri religioase în sanscrita arhaică, prima creație literară indiană, transmisă timp de secole exclusiv pe cale orală. Panteonul vedic timpuriu, extrem de prolix, are ca divinități principale pe <b><span style="color: blue;">Indra</span></b> (încarnând fulgerul), <span style="color: blue;"><b>Varuna</b></span> (cerul), <b><span style="color: blue;">Agni</span></b> (focul), <b><span style="color: blue;">Surya</span></b> (soarele), ș.a.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Mai târziu, panteonul brahmanic, regăsit în cărțile sfinte <b><span style="color: purple;">Brahmanas</span></b> și <b><span style="color: purple;">Upanișade</span></b>, venerează ca triadă supremă pe <b><span style="color: blue;">Brahma</span></b> (simbolizând creația lumii), <b><span style="color: blue;">Vișnu</span></b> (conservarea) și <b><span style="color: blue;">Șiva</span></b> (distrugerea).</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">milen.1 (prima jumătate).</span></b> Răspândirea fierului (folosit inițial la confecționarea armelor, apoi și a uneltelor), ca și a calului în întregul subcontinent, fenomen în strânsă, dar nu exclusivă legătură cu expansiunea populației de limbă indo-ariană. În sud, unde grupul de limbi dravidiene rămâne dominant, se remarcă în această epocă o serie de culturi megalitice.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEho-7FnCcVV17QEBjbqnQTnny1efNn1LOLmvanMBh6HP-P9GBDxaQpKOSievyR-PQ41BqKUWLL3F-DxTUUapaJ4oacS0vtZwPC0urTMdXn-qP0Gz3jm0nCYIWRj_u1n9H-dv1HIQXp_wv4/s1600/India+Templul+lui+Shiva+%25C3%25AEn+Bhojpur.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="557" data-original-width="800" height="277" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEho-7FnCcVV17QEBjbqnQTnny1efNn1LOLmvanMBh6HP-P9GBDxaQpKOSievyR-PQ41BqKUWLL3F-DxTUUapaJ4oacS0vtZwPC0urTMdXn-qP0Gz3jm0nCYIWRj_u1n9H-dv1HIQXp_wv4/s400/India+Templul+lui+Shiva+%25C3%25AEn+Bhojpur.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>India. Templul lui Șiva - Bojpur</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">800 - 500.</span></b> Continuă migrația progresivă a triburilor ariene spre est, în bazinul superior și mijlociu al fluviului Gange, precum și spre sud, până în Munții Vindhya și fluviul Narmada. Din așezările de pe văile fluviilor Gange și Yamuna se dezvoltă treptat noi centre urbane, în jurul cărora se constituie mici state ariene. Între acestea se impune regatul Kasi, urmat la c.600 î.Hr. de regatul Kosala. În cursul mileniului 1 î.Hr., se cristalizează treptat sistemul castelor, structură social-religioasă unică prin amploarea, rigoarea și rolul ei istoric, marcând profund, până în sec.20, evoluția întregului subcontinent. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Societatea indiană se împarte în 4 caste (warna) majore: <b><span style="color: #741b47;">brahmanii</span></b> (preoți și dascăli), <b><span style="color: #134f5c;">kșatryia</span></b> (războinicii, deținătorii puterii politice), <b><span style="color: #38761d;">vaisya</span></b> (țărani, crescători de animale, meșteșugari, negustori) și <b><span style="color: #351c75;">sudra</span></b> (sclavi recrutați din populațiile neariene subjugate). Castele sunt grupări închise, formate din persoane cu aceeași origine, exercitând aceleași ocupații, cu drepturi și obligații strict precizate. Membrul unei caste trebuia să se căsătorească în interiorul propriei caste și nu putea lua masa decât în prezența reprezentanților castei sale. Apartenența la o castă era dată de naștere, trecerea în altă castă fiind imposibilă. Cu timpul, subdiviziunile în cadrul unei caste s-au înmulțit, osificând și mai mult întregul edificiu social. Valea Gangelui devine pentru un mileniu pivotul lumii indiene antice. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Din această epocă datează subiectul epopeilor <b><span style="color: #0b5394;">Mahabharata</span></b> și <b><span style="color: #134f5c;">Ramayana</span></b>, mixtură de istorie și legendă.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidEf2giUQ0WAMafnfE_j0Y-NIL2P3H9yea2kJUOuY6oynq5m2x46rdkpMEMMVpZcjn7Vl3jcnBJh9vCfWBK8gGuG5aWJt-3L2BBRUJtsw7XL3BIVbFMHHYfhzO1XGXZMO1TqxWII_vxzQ/s1600/India+incredibila.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="395" data-original-width="257" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidEf2giUQ0WAMafnfE_j0Y-NIL2P3H9yea2kJUOuY6oynq5m2x46rdkpMEMMVpZcjn7Vl3jcnBJh9vCfWBK8gGuG5aWJt-3L2BBRUJtsw7XL3BIVbFMHHYfhzO1XGXZMO1TqxWII_vxzQ/s400/India+incredibila.jpg" width="260" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">sec.6 - 5.</span></b> Valea Gangelui cunoaște o rapidă dezvoltare social-economică și culturală. Numărul așezărilor urbane sporește, meșteșugurile și comerțul înfloresc, moneda de argint și aramă se răspândește începând din sec.5 î.Hr. <b><span style="color: #0c343d;">Scrisul începe să fie larg folosit; cele mai răspândite limbi sunt: prakrit și magadhi (în care predică Buddha), sanscrita rămânând limba cultă și a religiei vedice.</span></b> Cel mai folosit sistem de scriere este <b><span style="color: blue;">brahmani</span></b>. Procesul istoric începe să poată fi mai bine urmărit grație izvoarelor istorice; acestea menționează în Valea Gangelui și a afluenților săi un număr de <b><span style="color: blue;">16 state mai importante (mahajanapada)</span></b>, care domină jumătatea nordică a subcontinentului. Unele dintre acestea au o existență semnalată deja de literatura vedică: Kasi, Kosala, Kuru-Pancala, Matsya, Kamboja, Grand-hara, altele, precum Avanti, Asvaka, Vrjji, Vatsa, Magadha sau Anga, apar menționate pentru prima dată în această epocă. Sistemul politic al acestor state, angrenate în nesfârșite conflicte pentru hegemonie, este fie cel monarhic, fie cel republican. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Republicile, reprezentând un trib sau o confederație de triburi, aveau în frunte un șef ales (ganaparti sau ganaraja), asistat de un consiliu al bătrânilor și votat de o adunare generală (parisad).</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Maps_of_the_history_of_India" target="_blank">Hărțile Indiei în diferite perioade istorice</a></span></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large; text-align: left;"> </span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJItcxPEFhG6PjGvCgepAgKmYpLmfyUdfCd7tDOWxGsQ255ffltesKLirhJonxrIUFirq3jBoQOXI8FdtTLePHMT26yGeZ7lkQ5Uv8eoowjEu6_OkcFPVN5Q0B1WBwIVC373Avby06b2U/s1600/India+templu+yoghin.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="403" data-original-width="800" height="201" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJItcxPEFhG6PjGvCgepAgKmYpLmfyUdfCd7tDOWxGsQ255ffltesKLirhJonxrIUFirq3jBoQOXI8FdtTLePHMT26yGeZ7lkQ5Uv8eoowjEu6_OkcFPVN5Q0B1WBwIVC373Avby06b2U/s400/India+templu+yoghin.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Templul Chausath Yogini, Mitavli, Morena</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">sec.6 - 4.</span></b><span style="color: #990000;"> Apariția budismului și jainismului</span>, ca reacție la sistemul castelor și la abuzurile religiei brahmane. Buddha sau Siddhartha Gautama (c.560 - 480 î.Hr.) este filosoful care, alături de Confucius, a influențat cel mai puternic civilizația din Extremul Orient antic. Învățătura sa are ca premisă egalitatea tuturor oamenilor în fața suferințelor și dreptul fiecăruia la mântuire în Nirvana, salvare dobândită urmând ”cele 8 nobile căi”, prin autodisciplinarea efortului individual. Morala se bazează pe compasiunea față de toate ființele, pe asceză, meditație și neîmpotrivire la rău. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Refuzând organizarea ecleziastică, dogmele, sacerdoțiul și ritualurile, budismul timpuriu era mai mult o morală decât o religie; la sfârșitul milen.1 î.Hr. și în primele secole de după Hristos, fondatorul începe să fie venerat ca un profet, sunt introduse elemente de cult și este impusă o doctrină religioasă. <b><span style="color: #20124d;">Mahavira Vardhamana</span></b><span style="color: #990000;"> </span><span style="color: #351c75;">(c.549 - c.477 î.Hr.), contemporan al lui Buddha, este fondatorul jainismului, doctrină al cărei nume derivă din epitetul Jinna (”Biruitorul”), dat lui.</span> Jainismul se grefează pe străvechi tradiții de asceză indiene și urmărește salvarea sufletului supus inexorabilelor legi karma, ale reîncarnărilor succesive care-l împiedică să atingă viața eternă. Mijloacele mântuirii sunt autoperfecționarea morală și asceza riguroasă.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgI_G_mgdJ1Rc-A2VN3K0pPVSSAMTFK1_u3cDeTQDjz-uEJ-bIwb7TdfHVhVBtxDzZxdc8_chrwu1JfJ9RycyPnlBZgrKNnZBhdYdanUyXK_81yrT-snhd3zemo0z8B8c9QOVuW5RsnvAY/s1600/Painting-of-Mahavira.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="613" data-original-width="610" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgI_G_mgdJ1Rc-A2VN3K0pPVSSAMTFK1_u3cDeTQDjz-uEJ-bIwb7TdfHVhVBtxDzZxdc8_chrwu1JfJ9RycyPnlBZgrKNnZBhdYdanUyXK_81yrT-snhd3zemo0z8B8c9QOVuW5RsnvAY/s320/Painting-of-Mahavira.jpg" width="318" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Pictură a lui Mahavira, Rajasthan, datată 1900</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><span style="color: #660000;">c.543 - c.491</span></b>. Domnia lui Bimbisara marchează începutul ascensiunii Regatului Magadha ca element unificator al Peninsulei Hindustan. Cucerind statul vecin Anga, Bimbisara devine stăpânul Deltei Gangelui, controlând întregul curs inferior al fluviului, precum și comerțul din Golful Bengal.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj194Eba4E7gR_XiE9G9p11Gwii6L-8NiLefNlRA-f6MWrdjOXQ-xFVxz3zJa4t2USY4cky99shRhrvKnOthdhlKMdNKrZAjtN5EQJTzBbzL5XsAaYy6MnYy3DqQdfJptzxYOKYp-UNrLo/s1600/india-istorie-si-religie-16-638.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="479" data-original-width="638" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj194Eba4E7gR_XiE9G9p11Gwii6L-8NiLefNlRA-f6MWrdjOXQ-xFVxz3zJa4t2USY4cky99shRhrvKnOthdhlKMdNKrZAjtN5EQJTzBbzL5XsAaYy6MnYy3DqQdfJptzxYOKYp-UNrLo/s640/india-istorie-si-religie-16-638.jpg" width="640" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">519.</span></b> NV Indiei este cucerit în vremea lui Darius I de către Imperiul Persan și organizat sub forma unei satrapii. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><b>SATRAPÍE</b> <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=S">s</a>.<a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=F">f</a>. <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=PROVINCIE">Provincie</a>, <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=%C8%9AAR%C4%82">țară</a> <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=GUVERNA">guvernată</a> <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DE">de</a> <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=UN">un</a> <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SATRAP">satrap</a>; (fig.) <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=GUVERNARE">guvernare</a> <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DESPOTIC">despotică</a>. [<a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=GEN">Gen</a>. <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=UT">-</a><a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=LUA">iei</a>. / cf. fr. <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SATRAPIE">satrapie</a>, <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=LAT">lat</a>. <a href="http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SATRAPIE">satrapia</a>].</i></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Controlată de statul ahemenid, Valea Indusului devine astfel o poartă prin care influențe iraniene și central-asiatice pătrund în India septentrională (nordică).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">c.491 - c.459. </span></b>Ajatasatru continuă politica expansionistă a tatălui său, Bimbisara. După ce anexează regatele Kosi și Kosala, el supune, în urma unui conflict de 16 ani, confederația Vrjji, împingând hotarele septentrionale ale statului până la poalele munților Himalaia. Ajatasatru întărește capitala, Rajagrha, și contruiește pe cursul mijlociu al Gangelui un mic fort, Pataliputra (= Patna), care se va transforma în strălucita capitală a Indiei unificate de dinastia Maurya. Se constituie acum un sistem administrativ eficient; fiecare sat are în frunte o căpetenie, responsabilă în fața monarhului și cu strângerea dărilor și taxelor datorate autorității centrale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSvmainOUfw3nwgwaWaKXxrX4WorbCXcBptAw4HSeEp6hk5Y2mevcTtfvlsgMRpxW3aPUrs2vw-mXKkaOQX5up7a8pg5TDO1RqJ9xN67DChYOzEQvF7DitLXqcA3_JZ0DWBJeWZR0R4XM/s1600/Magadha_Expansion_2.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="593" data-original-width="680" height="348" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSvmainOUfw3nwgwaWaKXxrX4WorbCXcBptAw4HSeEp6hk5Y2mevcTtfvlsgMRpxW3aPUrs2vw-mXKkaOQX5up7a8pg5TDO1RqJ9xN67DChYOzEQvF7DitLXqcA3_JZ0DWBJeWZR0R4XM/s400/Magadha_Expansion_2.gif" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">sec.5 (a doua jumătate) - sec.4 (prima jumătate).</span></b> Continuă ascensiunea politică a statului Magadha, care se impune ca factor hegemon în jumătatea septentrională a Indiei. Ultimul reprezentant al dinastiei Haryanka, Nagadasaka, este înlăturat de ministrul său Sisunaga, care fondează o nouă dinastie (Sisunaga), înlocuită și ea după scurt timp de <span style="color: #351c75;">dinastia <b>Nanda</b>, </span>fondată de uzurpatorul<span style="color: #351c75;"> <b>Mahapadma</b>, </span>un reprezentant al castei sudra, care răstoarnă puterea castei <i>kșatriya</i>. <b><span style="color: #134f5c;">Pataliputra</span></b> devine un strălucit centru cultural și politic.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">327 mai - 325 septembrie.</span></b> <b><span style="color: red;">Campania de 18 luni a lui Alexandru cel Mare în India. </span></b>Chemat în ajutor de suveranul din Taxila angrenat într-un conflict cu vecinul său Porus, Alexandru traversează în februarie 326 fluviul Indus, îl învinge pe Porus în bătălia de pe râul Hydaspes, dar revolta soldaților săi îl obligă, odată ajuns la râul Hyphasis (Beas de astăzi), să ordone retragerea. O parte a armatei macedonene, îmbarcată pe navele amiralului Nearchos, coboară fluviul Indus până în Oceanul Indian, revenind în Mesopotamia pe calea mării. Anexarea Punjabului la Imperiul lui Alexandru este efemeră; anularea puterii suveranilor locali de către armata macedoneană, superioară prin mobilitate, tehnică și disciplină, ușurează însă unificarea Indiei de către <b><span style="color: #351c75;">Ciandragupta</span></b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk-uyf-87jxeUSCmiGK0KizK9O6fu04YMWE-ltTE2dBwy1yNjNk2fVCcYnnLs2TpZTXluBw975VVrg2irlyilg20NCfIqwl-UD1BwDRgbIqW3IMku_QUyzYM2GkFI5694j6IgxcMNCnLU/s1600/Indian+emperor.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="512" data-original-width="768" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk-uyf-87jxeUSCmiGK0KizK9O6fu04YMWE-ltTE2dBwy1yNjNk2fVCcYnnLs2TpZTXluBw975VVrg2irlyilg20NCfIqwl-UD1BwDRgbIqW3IMku_QUyzYM2GkFI5694j6IgxcMNCnLU/s320/Indian+emperor.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">324.</span></b> <b>Ciandragupta</b>, din casta <i>kșatriya</i>, sprijinit de sfetnicul <b>Kautilya</b> (remarcabil om politic și literat, prezumtivul autor al <b><i>Arthasastrei - Știința statului</i></b>, care i-a adus porecla de ”Machiavelli al Indiei antice”), ocupă tronul Regatului Magdha, înlăturându-l pe ultimul reprezentant al dinastiei Nanda; noua dinastie fondată de el - Maurya - va conduce statul până în 187 î.Hr. Profitând de slăbirea autorității macedonene în urma morții lui Alexandru cel Mare (323) și a luptelor dintre diadohi, Ciandragupta izgonește garnizoanele grecești cucerind Punjabul și Sindul. În continuare, el unifică cea mai mare parte a Indiei centrale și meridionale (până la Mysore) sub autoritatea sa, punând bazele primului imperiu din istoria Indiei. După ce respinge încercările lui Seleucos Nicator de a recuceri teritoriile indiene stăpânite de Alexandru cel Mare, Ciandragupta încheie cu suveranul seleucid un tratat prin care acesta, în schimbul a 500 de elefanți de luptă, renunță la revedincările sale. Relațiile imperiului Maurya cu statul seleucid vor fi pașnice în tot restul sec.3 î.Hr. După un deceniu petrecut, începând din 300 î.Hr., la strălucita curte de la Pataliputra, grecul Megasthenes, solul lui Seleucos I, oferea la întoarcerea în patrie, cu <i>Indike</i>, prima viziune închegată asupra lumii indiene. Ciandragupta abdică în 297 în favoarea fiului rău Bindusara, retrăgându-se, potrivit tradiției, la o mânăstire jainistă din S Indiei.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7_v2dbTD4t_jQN3QIGX7ldKYd-0w3J2FtR157iy4fGTjs5H_dkcBHaGvaWNQNQr8hCODVrN6JJvK7CrpEKGmAU7QexD-bwMO7Oy-kHq2xJ4BBwBfaxqORS23rMULeske0iZO0ULyhB3U/s1600/Seleucus%252C+succesorul+lui+Alexandru+cel+Mare.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="975" data-original-width="768" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7_v2dbTD4t_jQN3QIGX7ldKYd-0w3J2FtR157iy4fGTjs5H_dkcBHaGvaWNQNQr8hCODVrN6JJvK7CrpEKGmAU7QexD-bwMO7Oy-kHq2xJ4BBwBfaxqORS23rMULeske0iZO0ULyhB3U/s320/Seleucus%252C+succesorul+lui+Alexandru+cel+Mare.jpg" width="252" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Seleucos, succesorul lui Alexandru cel Mare</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">sec.2 î.Hr. - sec.3 d. Hr.</span></b> <b>Destrămarea imperiului Maurya </b>permite înflorirea a numeroase regate, dintre care unele reușesc temporar să unifice mari părți ale subcontinentului. În Podișul Decan, punte de legătură între N și S, se constituie acum primele formațiuni statale importante; Kalinga își redobândește independența. Prestigiul regatelor Tamil din S - Cola, Cera și Pandya - rămâne neschimbat. Caracteristică pentru NV Indiei în această epocă este invazia unor popoare nomade din Asia Centrală, Punjabul și Kashmirul fiind incluse în imperii ale căror centre sunt în afara peninsulei. Viața economică progresează, comerțul cu regiuni îndepărtate ca Orientul Apropiat, Roma, Indonesia, Asia de SE și China înflorește în mod deosebit. Pe plan spiritual asistăm la evoluția spre hinduism; <b>budismul se separă în două mari ramuri: hinaiana (micul vehicul) răspândit în Ceylon, Asia de SE, și mahaiana (marele vehicul), răspândit în Asia Centrală, Tibet, China și Japonia</b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgO34OzqQYGNqL_Hs0O3A9KbrNZyNF3RjH1ZpSfeW5fHCHLzRod-SXePzvT-KKllQlblVNGf1OC35Bm1qormj-SVV3851D5PhrfKVFQ1fw8kYEiWtQXTmyWFoPb8A42HOFqooSJijbh9_A/s1600/Greco-BactrianKingdomMap.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1093" data-original-width="1600" height="435" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgO34OzqQYGNqL_Hs0O3A9KbrNZyNF3RjH1ZpSfeW5fHCHLzRod-SXePzvT-KKllQlblVNGf1OC35Bm1qormj-SVV3851D5PhrfKVFQ1fw8kYEiWtQXTmyWFoPb8A42HOFqooSJijbh9_A/s640/Greco-BactrianKingdomMap.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">Sec.2 (prima jumătate).</span></b> <b>Regatul greco-bactrian</b> își extinde în vremea suveranului Demetrios stăpânirea asupra Punjabului, apoi a întregii văi a Indusului; succesorul său Menandros, cunoscut din textele indiene sub numele de Milinda, s-ar fi convertit, potrivit tradiției, chiar la religia budistă. Tentativa greacă de a-și extinde autoritatea spre E, pe Valea Gangelui, eșuează în fața opoziției statului Magadha condus de dinastia Sunga.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">187.</span></b> Generalul Pusyamitra îl înlătură pe Brihadrata, ultimul suveran Maurya, uzurpând tronula Magadhei și fondând o nouă dinastie - <b>Sunga</b> (187 - 75 î.Hr.). Cu Pusyamitra, descendent dintr-o familie de brahmani, se inițiază o puternică reacție a brahmanismului îndreptată în principal împotriva budismului. Fondatorul noii dinastii rămâne totodată și cel mai important reprezentant al ei; Pusyamitra oprește ofensiva regatului greco-bactrian condusă de Demetrios și Menandru vizând cucerirea Văii Gangelui. La curtea sa trăiește, potrivit tradiției,<span style="color: #351c75;"><b> poetul și logicianul Patanjali</b></span>, celebrul comentator al operei lui Panini. La conducerea Magadhei, dinastiei Sunga îi succede dinastia Kanva (75 - 30 î.Hr.), ai cărei reprezentanți aparțin tot castei brahmanilor.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcTsAOXYPrgTB1gN7cERpHp5_oBnId5G-LCA4obhc6xt9RYfvWasiWh9qRJe_7HfZedR2kPR71kXiMoRiplbVWqirqK-VQnz90IloYCX22xxgJol4z6qPKT7KjmBudsHf4ogGOUNcGMig/s1600/Patanjali_Statue.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="540" data-original-width="800" height="270" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcTsAOXYPrgTB1gN7cERpHp5_oBnId5G-LCA4obhc6xt9RYfvWasiWh9qRJe_7HfZedR2kPR71kXiMoRiplbVWqirqK-VQnz90IloYCX22xxgJol4z6qPKT7KjmBudsHf4ogGOUNcGMig/s400/Patanjali_Statue.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Statuia lui Patanjali</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">sec.2 (a doua jumătate).</span></b> Ofensiva suveranilor Han împotriva populațiilor nomade de la frontierele răsăritene ale Chinei (Xiongnu, Wu-sun, Yueh-chih), declanșează ample mișcări de populații în regiunile central-asiatice. <b>Triburi scite</b>, deplasate de o ramură a populației Yueh-chih, traversează Bactria și se stabilesc în Valea Indusului (în izvoarele indiene apar sub denumirea de <b><i>șaka</i></b>); în sec.1 î.Hr. pătrund în NV Indiei și triburi de origine partă - pahlavas.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">c.100.î.Hr. - 100 d.Hr.</span></b> Regatul Cola exercită hegemonia în S Indiei și poartă războaiele victorioase în Ceylon.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">c.50 î.He. - c. 200 d.Hr.</span></b> În timpul <b>dinastiei Satavahana</b>, regatul Andhra din Podișul Deccan cunoaște o spectaculoasă înflorire economică și afirmare politică.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr2u29icqjh-czU_Nme7992YHzjv6MuGGl0X7McmJ-30goQntUM1fz3m82caxmcLSyFaNYjiPOWL5KYcRQwSqBAMrv3OtYBwSSmVuW2Vlea_nbAoJKxZS5liBF8-3ZsSvf0X-RrgCZ8Uo/s1600/India+antica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1228" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr2u29icqjh-czU_Nme7992YHzjv6MuGGl0X7McmJ-30goQntUM1fz3m82caxmcLSyFaNYjiPOWL5KYcRQwSqBAMrv3OtYBwSSmVuW2Vlea_nbAoJKxZS5liBF8-3ZsSvf0X-RrgCZ8Uo/s640/India+antica.jpg" width="489" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">c.50 d.Hr.</span></b> <b>Kușanii</b>, o ramură a populației Yueh-chih stabilită inițial la NV hotarelor Chinei, <b>împinsă de huni</b>, cucerește Bactria, apoi pătrunde în Valea Indusului inaugurând în timpul suveranului Kadfise, integrarea Indiei de N în nou înființatul imperiu Kușan. Prin intermediul imperiului Kușan, care se întindea de la Marea Caspică în India septentrională, civilizația indiană intră direct în contact, în sec.1-3, cu imperiile Roman și Chinez.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">78 - 101 (sau 144 - 167). </span>Domnia lui Kanișka</b> marchează apogeul politic și cultural al <b>statului Kușan</b>, a cărui autoritate este recunoscută în întreaga Indie septentrională. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Sprijinitor zelos al budismului, Kanișka contribuie în mod hotărâtor la răspândirea acestuia în Asia Centrală. Generos patron al oamenilor de știință și cultură, la curtea lui ar fi trăit, potrivit tradiției, poeții Așvaghosa și Vatitiyayana, logicianul Nagardsuna, medicul Tsaraka ș.a. În timpul succesorilor săi, imperiul Kușan decade, limitându-și stăpânirile indiene la Gandhara și Kashmir.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #741b47; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">320 - c.550.</span><span style="color: #990000;"> Epoca Imperiului Gupta.</span></b> După 5 secole de la destrămarea imperiului Maurya, cea mai mare parte a Indiei este din nou reunită sub o unică autoritate, cunoscând timp de aproape 200 de ani o epocă de prosperitate materială fără egal. Sistemul de administrație descentralizat deschide calea relațiilor de tip feudal. <span style="color: #990000;">Epoca Gupta este considerată epoca de aur a științei și culturii antice indiene</span>; discipline și genuri își fixează acum, pentru secole, structuri și norme precise. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În <b>domeniul matematicii</b> sunt puse bazele trigonometriei, sunt folosite ecuațiile cu mai multe necunoscute, iar sistemul zecimal este valorificat prin ”invenția” cifrei zero. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">Astronomul Aryabhata</span></b> <span style="color: #20124d;">susține sfericitatea pământului și rotația acestuia în jurul axei sale; tot el calculează anul solar la 365,3586 zile, iar valoarea lui Pi la 3,1416...</span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #20124d;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Medicina</b> trece de la farmacia bazată pe plante la cea chimică, principiile Yoga, curent aplicate acum, vor fi valorificate de știința europeană abia în sec.20. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Templul hindus își află în această etapă forma tradițională; cuceririle picturii murale indiene se răspândesc din Asia Centrală până în China. Prin Kalidasa, literatura sanscrită cunoaște un pisc neegalat. <b>Hinduismul</b> (evoluat în primele secole d.Hr. din brahmanism, după absorbția câtorva elemente budiste) devine ideologie religioasă națională, eliminând treptat budismul de pe subcontinentul indian. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">320.</span></b> <b>Începutul erei Gupta.</b> Ciandra Gupta I, al treilea reprezentant al unei dinastii minore până atunci, devenit suveran al Maghadei, iar titlul de maharajadhiraja (”rege mai presus de marii regi. Prin căsătoria cu prințesa Kumaradevi, el își asigură alianța puternicului clan Licchavi și își extinde autoritatea asupra regiunilor centrale asupra Văii Gangelui.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;">Pataliputra devine capitala noului imperiu.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvySpT6XMIIhRwnJIfcfF1i7GGQR_khlG03FXGrTqwkG8T5WK35j5mz8wYFDT9otfKlNYEtD-BTXjej3EWa0Q6x9SfaKmdONvlwf6TrGE78wUQxeZARF75RMHlNM3Elp0YnQE_9fjPY04/s1600/Imperiul+Gupta.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="551" data-original-width="419" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvySpT6XMIIhRwnJIfcfF1i7GGQR_khlG03FXGrTqwkG8T5WK35j5mz8wYFDT9otfKlNYEtD-BTXjej3EWa0Q6x9SfaKmdONvlwf6TrGE78wUQxeZARF75RMHlNM3Elp0YnQE_9fjPY04/s400/Imperiul+Gupta.jpg" width="303" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Imperiul Gupta</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">335 - 380.</span></b> <b>Samudra Gupta</b>, fiul și succesorul lui Ciandra Gupta I, se impune ca un strălucit conducător (numit și ”Napoleonul Indiei” de V. A. Smith). După ce învinge, în prima etapă a domniei, puterile rivale din India septentrională, integrându-le imperiului său, Samudra Gupta poartă campanii victorioase în S, înfrângând, potrivit tradiției, 12 regi, transformați apoi în suverani vasali și tributari, pentru ca apoi să revină în N pentru a înăbuși rebeliunea unor dinaști din această regiune. Suveranii Sakas și Kușani, precum și un rege din Ceylon recunosc suzeranitatea Imperiului Gupta care se întinde de la Himalaia la fluviul Narmada în S. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Samudra Gupta a rămas celebru nu numai ca neînfricat războinic, ci și ca un reputat mecena prin numărul poeților, artiștilor și muzicienilor strânși la curtea sa. Ministrul și poetul Harisena înălța la Allahabad un stâlp monolit pe care gravează un poem într-o frază, glorificând domnia suveranului său.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">380 - 414.</span></b> Domnia lui <b>Ciandra Gupta II</b> marchează apogeul politic și cultural al erei Gupta. În urma unor campanii victorioase supune E Punjabului, Malava, Gujaratul, eliberând după 300 de ani de dominație străină (șaka și kușană) India de NV, statul său întinzându-se acum de la Marea Arabiei la Golful Bengal. Fastul și splendoarea curții sale de la Ujjayini sunt pitoresc descrise de pelerinul budist chinez Fa-Xia, care colindă imperiul, începând din 339, timp de 10 ani. Printre numeroșii oameni de știință și cultură strânși la curtea lui Ciandra Gupta II se numără, potrivit tradiției, și poetul lui -<span style="color: #351c75;"> Kalidasa</span>.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmwrxu6cJOzErBnXWQUei-fPy7lEenhyTQ7JaBNouEZzUs09V70EtIJLDthHSp5q9AuWszCVJQD3o6I4O4GZQp8xU6j6hyDOxGmJqwGfihob9P8gqq_588BNEV3pb7Bolwq4_zwX1criw/s1600/Imperiul+Gupta+%25C8%2599i+arta+arhitectonic%25C4%2583.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="384" data-original-width="485" height="316" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmwrxu6cJOzErBnXWQUei-fPy7lEenhyTQ7JaBNouEZzUs09V70EtIJLDthHSp5q9AuWszCVJQD3o6I4O4GZQp8xU6j6hyDOxGmJqwGfihob9P8gqq_588BNEV3pb7Bolwq4_zwX1criw/s400/Imperiul+Gupta+%25C8%2599i+arta+arhitectonic%25C4%2583.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Arta arhitectonică din timpul Imperiului Gupta</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">414 - 455.</span></b> <b>Kumara Gupta</b> reușește în timpul domniei sale să mențină integritatea teritorială a imperiului. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Din timpul domniei sale datează cele mai vechi picturi păstrate ale antichității indiene, cele din peșterile din Ajanta.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">După anul 430, el este confruntat la hotarele de NV ale statului cu <span style="color: #cc0000;">primele atacuri ale unui nou invadator nomad, originar din Asia Centrală - <b>hunii albi</b> (</span><span style="color: #660000;"><b>heftaliții</b></span><span style="color: #cc0000;"><b> </b>din izvoarele bizantine), numiți de izvoarele indiene <b>hunas, </b></span></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">sau <b><span style="color: #660000;">hoa</span></b> (chinezesc), <span style="color: #660000;">houna</span> (indian)</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #cc0000; font-size: large;">. </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ3jXyjTz2B_iH0pCH_Nd71oKviTNrcgMWvcv16n9tx4eXbr_2didjKPfA6kdaVQO-wVWIexrESvWx0oO1ScodmTQQc5IhQ_ywBqm2X4uVy30aKwOgTQt0kpVq4CYTHUt-0HbwK-aKxB4/s1600/hunii+albi+sau+heftalitii.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="700" height="227" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ3jXyjTz2B_iH0pCH_Nd71oKviTNrcgMWvcv16n9tx4eXbr_2didjKPfA6kdaVQO-wVWIexrESvWx0oO1ScodmTQQc5IhQ_ywBqm2X4uVy30aKwOgTQt0kpVq4CYTHUt-0HbwK-aKxB4/s400/hunii+albi+sau+heftalitii.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>hunii albi sau heftaliții </i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Dar oamenii de ştiinţă au emis mai multe ipoteze de identităţi pentru heftaliți: turci, mongoli, turco–mongoli, turco–manchu–mongoli, origini slave, origini germane, origini caucaziene.</span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Scurtă istorie a hunilor (heftaliților) în această perioadă istorică</b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
</span>
<br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În urma cercetărilor recente se pare că erau turci şi că erau micii fii ai turcilor asiatici. Limba hunilor din Vest era turcă.</span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Numele membrilor dinastiei sunt următoarele: </span></div><div><ul style="text-align: left;"><li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Karaton (Kada don: costum), </span></li><li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Muncuk (Cafard: tatăl lui Attila), </span></li><li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Attila (se crede că locul naşterii sale este Etil = Itil = Volga), </span></li><li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Ilek (= Ilig = Illig), fiul lui Attila, </span></li><li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Irnek (soldat mic), fiul lui Attila, </span></li><li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Aybras & Oktar (unchii lui Attila), </span></li><li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Arikan (Arikg–Kan: eminent, rege nobil). </span></li><li><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Alte personalităţi din epocă: Basik, Kursik, Atakam, Eshkam. Nume de comunităţi: Agacheri, Shar, Ogur şi Kimiz. Se mai pot stabili legături de conexiuni cu <b>tan–hu</b>, turcii din est. </span></li></ul>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #0b5394;">După cucerirea regatului lui Alain în anul 375, hunii au fost văzuţi pe malurile fluviului Volga (Itil în turcă) în 394 d.Hr.</span> </span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În acel moment, câmpiile care înconjurau Marea Neagră erau ocupate de triburile germanice, în Galiţia se aflau gepizii, iar pe malurile râului Tisa, în Ungaria actuală, se găseau vandalii. Printre aceste populaţii germane se amestecaseră de asemenea triburi slave şi iraniene (sarmate).<br /><br />Marele atac sub comanda marelui şef hun <b>Balamir</b> a avut drept ţintă pe goţii din Est în anul 374. Regele acestora, Ermaric, s-a sinucis iar locul i-a fost luat de Hunimund. Dar atacul hunilor a continuat şi a dus la învingerea goţilor din Vest în apropiere de râul Dniepr. Regele Atanaric a fugit cu vizigoţii în 375.<br /><br />Mai multe triburi care au fost vânate către Est sub forţa militară a armatei hunilor, au năvălit speriate în provinciile din Nord ale Imperiului Roman şi s-au îndreptat către Spania.<br /><br />Marea saga a migraţiilor a început şi a schimbat aparenţa etnică a Europei. </span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;">Pentru prima oară în <b>primăvara anului 378</b>, hunii împreună cu triburile goţilor, cu cele germanice, cu alanii şi taifalii, au trecut Dunărea şi au pătruns în Dacia fără nicio rezistenţă din partea armatei romane.</span> Ca urmare, hunii care locuiau la Yayik şi Kama şi în regiunile de la Marea Caspică, între 100–300 după Hristos, au trecut în forţă Volga şi s-au îndreptat către Vest. Așa a început o incredibilă migraţie a triburilor germanice!<br /><br />Hunii s-au pus în mişcare după moartea împăratului roman Teodosiu I, în 395. Dar mişcarea lor avea două fronturi: una prin Balcani şi Dacia, alta mai importantă către Anatolia, trecând prin Caucaz. Incursiunea în Anatolia s-a făcut sub comanda şefilor huni Basik şi Kursik şi întreprinsă prin aripa de Est a imperiului hunilor de-a lungul Donului.<br /><br />Cavaleria hunică a trecut prin Erzurum, valea Karaşu apoi până la Malatya şi Cukurova, unde s-a înfruntat cu romanii şi sassanidenii. După cucerirea castelului din Urfa şi a localităţii Antakyra, două locuri puternice din regiune, hunii s-au îndreptat spre Siria, au intrat în Tyr, apoi în Ierusalem. În primăvară, au atins Cappadocia, Kayseri, Ankara şi împrejurimile, s-au întors către Baku şi Azerbaidjan şi au atins centrul lor administrativ în nord.<br /><br />În timp ce o mare parte din huni au trecut Volga,<span style="color: #990000;"> hunii albi (ak huns) au coborât spre sud şi au sosit în Iran unde s-au instalat până în secolul V şi au fondat aici un stat</span>. Dar această parte din istoria hunilor nu a fost prea bine explicată şi situaţia pare destul de confuză. Numeroase documente istorice indică faptul că ei şi-au stabilit suveranitatea de-a lungul malurilor Mării Caspice până în nordul Indiei, Afghanistan şi până în Asia Centrală. Raportul dintre aceste triburi diferite cu hunii sunt verificabile în <b>documentele lui Song–Yun</b>, celebru călător chinez (în jurul anului 520).<br /><br /><b>Șeful hunilor albi</b>, care s-a luptat cu sassanideii în prima jumătate a sec.V., era numit <b>Hakan</b> (Khane), de către sassanidieni și era nimeni altul decât Yazdgard al II-lea (Yazdgird, Yezdegerd) (438-457) care era fiul lui Vahran (420-438) Kun–Han (Kunhas), (care apărea sub diferite nume: Huşnavaz, Ahşunavar, Aksungur, Kun–Han, Kunhas etc.), marele şef al hunilor albi, care l-a protejat pe Peroz (Firuz) şi l-a ajutat să urce pe tronul sassanideilor în 459, apoi şi-a întins suveranitatea asupra Afghanistanului, <span style="color: #cc0000;">s-a reîntors către nordul Indiei şi a pus mâna pe imperiul Gupta aproximativ în jurul anului 470</span>.<br /><br /><span style="color: #990000;">Două dintre cele mai importante triburi de ak–huns erau uran şi hunii.</span> <b>Uran–hunii</b> au accentuat presiunea lor asupra Iranului şi au făcut un acord cu sassanideii în 358. Timp de trei generaţii a domnit pacea. Dar când Behram Gor a urcat pe tronul statului Sassanid, în 427, hunii au atacat, apoi Kun–Han s-a urcat pe tronul ak–hunilor şi Yazgird al II-lea pe tronul sassanideilor. Însă Kun–Han s-a băgat în problemele statului iranian, deşi Iranul nu a acceptat intruziunea lui Peroz (Firuz) rege care se afla sub “protecţia” hunilor. Urcându-se pe tronul sassanideilor, acesta din urmă trebuia să plătească un impozit statului ak–hunilor şi le-a abandonat regiunile Tirmiz şi Vasgirt până la râul Ceyhurn. Totodată, el a acceptat căsătoria fiicei sale cu căpetenia hun.<br /><br />Când Kun–Han (Kunhas) i-a cerut lui Peroz fiica în scopul de a se căsători cu ea, acesta i-a trimis pe una din concubinele sale care a trecut drept fiica sa. Numai că femeia i-a dezvăluit secretul. Ca răspuns la această stratagemă, Kun–Han l-a ucis pe trimisul lui Peroz. Înfuriat, Peroz a organizat o expediţie militară pentru a răzbuna moartea mesagerului său şi pentru a se elibera de sub jugul lui Han. Khun–Han (Kunhas) şi-a luat precauţiile sale şi a antrenat armata sassanideilor în munţi şi în trecători înguste, apoi s-a prezentat în faţa forţelor invadatoare care înaintau fără nicio problemă.<br />Trupele lui Kun–Han au blocat trecătorile şi armata sassanidă era încercuită din toate părţile. Atunci Kunhas i-a cerut lui Peroz să se pună în genunchi în faţa sa pentru a-i cere iertare. Neavând nicio şansă, Peroz a fost nevoit să accepte toate condiţiile lui Kun–Han.<br /><br />Armatele s-au retras fără luptă. Peroz şi-a pierdut onoarea dar şi-a salvat armata şi se putea gândi la răzbunare. Se gândea la o bătălie în plină câmpie. A reperat un loc unde putea să-şi plaseze armata, apoi a construit tranşee.<br /><br />În timpul primului atac, Kun–Han nu a arătat o rezistenţă prea mare şi s-a retras cu soldaţii săi, după tactica cunoscută, în trecători înguste. Văzând manevra, Peroz l-a urmărit, însă armata sassanideană s-a văzut prizoniera propriilor tranşee săpate de ea. Au existat multe sacrificii în această armată nefericită şi Peroz a fost ucis. În final, s-a stabilit pacea. După moartea lui Peroz, hunii şi-au întins teritoriile până la Merv şi Herat. Apoi au cucerit Sogdiana şi Kușan. Hunii şi-au fondat “capitala” la Piandkikent, în apropiere de Samarkand, în valea Zaravshan.<br />Capitala a fost distrusă mai târziu, în timpul invaziilor arabe. Hunii au ales <b>Badakșan</b> drept “capitala” statului lor. Popor din stepe, hunii preferau să trăiască sub yurtă şi să se hrănească cu vânat mai degrabă în loc să stea în capitalele lor. Sursele chinezeşti semnalează cazuri de poliandrie la huni. Pe de altă parte, ei credeau în paradis şi în “foc”, ceea ce lasă să se întrevadă un posibil zoorathrism. Între 557 şi 561, regele pers Chosroes s-a aliat cu un alt trib nomad din Asia şi şi-a luat revanşa bunicului său Peroz asupra hunilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #351c75;">455 - 467.</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> <b>Skanda Gupta ”Vikramaditya”</b> - ultimul mare suveran al dinastiei; războinic energic, el reușește după mari eforturi să respingă invaziile heftaliților (hunilor albi) și să înalțe un sistem de fortificații la hotarele de NV ale Indiei.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEil4Y-3RC674-v99asoeVQMC3UIKJWwW2SkCNuD5GkT42LweyGBoiLAG6RERbuNDFfOCN6uzLgXMVU-qxDxIh0g1Ybry2F8qBSsJYEdmXAUjgPe02QiFU2n3W5cV8Lmk0QwFelxHZc8rMQ/s1600/Buddha+cap.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="485" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEil4Y-3RC674-v99asoeVQMC3UIKJWwW2SkCNuD5GkT42LweyGBoiLAG6RERbuNDFfOCN6uzLgXMVU-qxDxIh0g1Ybry2F8qBSsJYEdmXAUjgPe02QiFU2n3W5cV8Lmk0QwFelxHZc8rMQ/s320/Buddha+cap.jpg" width="258" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Buddha Gupta</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">477 - 495.</span></b> <b>Buddha Gupta.</b> Disputele dinastice, emanciparea regilor și dinaștilor vasali, rebeliunile guvernatorilor provinciali, repetatele atacuri ale nomazilor la fruntarii</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> contribuie la destrămarea Imperiului Gupta, redus treptat la teritoriul de odinioară al Magadhei.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiR0bh63cxUSkjH2-ki3oUhJyVgRpjW8vdMiakkcefJafaUX_CtW1CGQfD2jjq0jYV23z5UxLntXs9DrOTbZtvF10YpdH-pQDBHwbEbezAEJ7QuV7ezNtdyHKFBNlheHMpp-xxidTqe1I/s1600/Gupta+Buddha.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="258" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiR0bh63cxUSkjH2-ki3oUhJyVgRpjW8vdMiakkcefJafaUX_CtW1CGQfD2jjq0jYV23z5UxLntXs9DrOTbZtvF10YpdH-pQDBHwbEbezAEJ7QuV7ezNtdyHKFBNlheHMpp-xxidTqe1I/s400/Gupta+Buddha.jpg" width="206" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Gupta Buddha</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">sec.6 (început).</span></b> <b>Heftaliții</b>, conduși de regele Toramana, cuceresc Punjabul, apoi sub fiul acestuia - Mihirakula - își extind temporar dominația asupra unei părți a Indiei septentrionale; înfrânți după anul 528, sunt obligați să se retragă în Kașmir și Gandhara.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">c.550.</span></b> Este menționat ultimul suveran al dinastiei Gupta - <b>Vișnu Gupta</b>. Subcontinentul indian este din nou fărâmițat în nenumărate stătulețe.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivgBY2-z5orSWabsjjS5hEWbKUWXVMkIMV9Y2gVOWbCSO2dNGY5YT7WumKClLwXxKmpks_rpgdDkkr4txwjtHl4M65e5f5DBEDd14PXYYEzlmOCmcKrH2Mr8Io9xQt_067wiqx4X3yPOs/s1600/Vishnu+Gupta.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1004" data-original-width="564" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEivgBY2-z5orSWabsjjS5hEWbKUWXVMkIMV9Y2gVOWbCSO2dNGY5YT7WumKClLwXxKmpks_rpgdDkkr4txwjtHl4M65e5f5DBEDd14PXYYEzlmOCmcKrH2Mr8Io9xQt_067wiqx4X3yPOs/s400/Vishnu+Gupta.jpg" width="223" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Vishnu Gupta</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">c.567.</span></b> <span style="color: #cc0000;">Puterea hunilor heftaliţi în această regiune s-a terminat. Un grup supravieţuitor dintre aceştia ar fi putut fi strămoşii “avarilor” situaţi în regiunea Dunării.</span></span></div>
<br style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-large;" />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Declinul hunilor a marcat o turnură importantă în istoria stepelor. Pentru Chosroes s-a deschis o nouă cale, cât şi pentru puternicul său aliat turc (şeful lor era Sinjibu). </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">O nouă putere se pregătea să domine stepa timp de secole.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEge0AlfzthcaPNk0GJZD-dGtpwREcw3v09TleuFKy5byw92r6dF7Y_EuPDiATAUiVEi_w7843O7uG3PF8kPgaKbGcScXXssFOhgIhqflnhUKmPdRj3UR1rcfVHcQ45fQ-BeAGnAWPzEqU8/s1600/femei+asiatice+frumoase.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="700" data-original-width="700" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEge0AlfzthcaPNk0GJZD-dGtpwREcw3v09TleuFKy5byw92r6dF7Y_EuPDiATAUiVEi_w7843O7uG3PF8kPgaKbGcScXXssFOhgIhqflnhUKmPdRj3UR1rcfVHcQ45fQ-BeAGnAWPzEqU8/s320/femei+asiatice+frumoase.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen="" class="BLOG_video_class" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/-6Wu0Q7x5D0" width="320" youtube-src-id="-6Wu0Q7x5D0"></iframe></div><br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<span style="font-family: "times" , "times new roman" , serif; font-size: large;"><i>Sursa: Compendiu de istorie antică;</i></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><a href="https://encyclopedia.thefreedictionary.com/" target="_blank">Encyclopedia</a></span></div><div><br /></div><div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></div>
</div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-85743774727246036612018-11-04T02:58:00.002+02:002021-03-15T21:13:05.382+02:00ORIENTUL - SIRIA<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTV38_fds4rs3KAcV8lnPH77bQ32jJ7lNCIVE_PgSL6kri0bj8vELiLWruTidAoleZyIZPhCN1Y3s6Yb7xlvbCX6ISvuGHUPsFHk42rp11rXWyHlSayYk4UvqGdIO3uokxjMnkG7_SuaM/s1600/femei+siriene+1683.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="494" data-original-width="453" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTV38_fds4rs3KAcV8lnPH77bQ32jJ7lNCIVE_PgSL6kri0bj8vELiLWruTidAoleZyIZPhCN1Y3s6Yb7xlvbCX6ISvuGHUPsFHk42rp11rXWyHlSayYk4UvqGdIO3uokxjMnkG7_SuaM/s320/femei+siriene+1683.jpg" width="293" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i><b>Femei siriene</b></i></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">milen. 3 - 1 î.e.n.</span></b> Numele de Siria este folosit - în sens larg - pentru a desemna regiunea Orientului Apropiat cuprinsă între Marea Mediterană și fluviul Eufrat, limitată la nord de munții Taurus și la sud de Peninsula Sinai. Siria nu a constituit o regiune geografico-istorică distinctă, cum a fost de exemplu Mesopotamia, și nici nu a format în antichitate o entitate politică de sine-stătătoare, unificarea ei realizându-se numai în cadrul unor imperii străine (asirian, persan, roman). </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Numele de Siria apare pentru prima dată la Herodot, desemnând ulterior entități diferite: Alexandru cel Mare împarte întreaga regiune în două satrapii - Siria și Coilesiria, iar romanii dau numele de Siria provinciei organizate de partea septentrională a ținutului. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;">De la sfârșitul milen. 2 î.e.n. aceasta se separă în trei zone: <b>Palestina, Fenicia și Siria propriu-zisă</b>.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRED2k7XaJKxE0B_CeNv82uowOoqNuma_fBlwmjN9Mqc6MDxg7AUe95wuMR7KJOP3P1qGUr_5n5osHQliSDlVhtMN6yhYILY-prDG3E4rfrMLQUWf8i9jTdHHpmax6hfxrbWu3EexQHbM/s1600/templul+fenician+din+Amrit.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="839" data-original-width="1280" height="209" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRED2k7XaJKxE0B_CeNv82uowOoqNuma_fBlwmjN9Mqc6MDxg7AUe95wuMR7KJOP3P1qGUr_5n5osHQliSDlVhtMN6yhYILY-prDG3E4rfrMLQUWf8i9jTdHHpmax6hfxrbWu3EexQHbM/s320/templul+fenician+din+Amrit.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><b>Templul fenician din Amrit</b></i></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">milen. 3 î.e.n. (început)</span></b> Imigrarea unor triburi vest-semitice. Civilizația bronzului de pe teritoriul Siriei suferă în milen.3 influențe egiptene, sumeriene, apoi egeene. Nod al drumurilor caravaniere care duc la Mediterană prin Mesopotamia spre Asia Centrală și din Anatolia spre Arabia și Egipt, pe teritoriul Siriei se constituie orașe-state sau principate precum Biblos, Ugarit, Ebla, Mari, Damasc, Alep, Karkemiș, etc.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><span style="color: #4c1130;">sec. 27-22</span></b> Egiptul faraonilor Regatului vechi întreține relații comerciale strânse cu Biblos și Ugarit, interesat îndeosebi de lemnul de cedru din munții Libanului.</span></span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">milen. 3 (a doua jumătate).</span></b> Săpăturile arheologice întreprinse din 1964 în N Siriei au dat la iveală ruinele unui înfloritor oraș de c.250.000 de locuitori - <b><span style="color: #351c75;">Ebla</span></b>, centrul comercial, religios și politic al unui important principat sirian. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Arhiva de 16.000 de tăblițe de lut redactate în limbile sumeriană, akadiană și eblaită (cele mai vechi documente în care este folosit un dialect vest-semitic) oferă bogate informații asupra societății epocii. Orașul este distrus la sfârșitul mileniului 3 de Naram Sin sau de amoriți.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: #134f5c; font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgmB5RhyTm9Q0ZANaZEJnjHm2hA8gIL1nrnbk1OlfbMBFNqbUeXSjiDj12gVYLAbOd6EZYCID3Ec6xipTR3d2jtXZk81HnGAeZNSIyOf62xlqnBpQP8rsHBI7jLSvndzgfuJm4DAtu9kE/s1600/Palatul+monahic+din+Ebla+c.2400+BC.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgmB5RhyTm9Q0ZANaZEJnjHm2hA8gIL1nrnbk1OlfbMBFNqbUeXSjiDj12gVYLAbOd6EZYCID3Ec6xipTR3d2jtXZk81HnGAeZNSIyOf62xlqnBpQP8rsHBI7jLSvndzgfuJm4DAtu9kE/s320/Palatul+monahic+din+Ebla+c.2400+BC.JPG" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Palatul monahic din Ebla c.2400 B.C.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: blue; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: blue; font-size: large;"><b>2371 - 2315.</b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Domnia lui Sargon I. Hotarele apusene ale Imperiului Akadian ating în această perioadă litoralul Mării Mediterane în zona siriană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: purple; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">sec. 21 î.e.n.</span></b> În timpul domniei celei de-a treia dinastii din Ur, în Siria pătrund influențe culturare sumeriene.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">milen. 2 (început).</span></b> Imigrarea, în mai multe valuri, dinspre răsărit, a unor triburi vest-semitice (amoriți, cananeeni). </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Începutul afirmării unor principate semite în Siria septentrională și centrală - Jamchad (cu capitala la Alep), Qatna, Karkemiș, ș.a.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">sec. 19.</span></b> Orașul Mari, centrul unui stat de pe Eufratul Superior, condus de o dinastie amorită, cunoaște, până la cucerirea de către Hammurabi, o remarcabilă înflorire. Arhivele sale oferă prețioase informații despre principatele siriene contemporane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3SnORF93Jd61Od1oQrW8U-wDJP0u-UtHjCTRPVwp48ilEtZPUMgVRF0Md4q_fEAR-cchWHF2Nk1VW-AJIingg4NjjT2G1a7THzwQ8mNNFyxPDWdL8CrqvtxnIsmkZKEvUmB-7wai812Y/s1600/PALMYRA.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="666" data-original-width="1280" height="207" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3SnORF93Jd61Od1oQrW8U-wDJP0u-UtHjCTRPVwp48ilEtZPUMgVRF0Md4q_fEAR-cchWHF2Nk1VW-AJIingg4NjjT2G1a7THzwQ8mNNFyxPDWdL8CrqvtxnIsmkZKEvUmB-7wai812Y/s400/PALMYRA.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Orașul antic Palmyra</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">1600 - 1200.</span></b> Siria devine un teritoriu în care se ciocnesc interesele marilor puteri ale Orientului Apropiat: Egiptul dinastiilor 18-20, Regatul Hitit și pentru scurt timp, în sec.15, Regatul Mitanni. Formațiunile statale locale încearcă, printr-un abil joc diplomatic, să-și mențină o autonomie cât mai largă. Hatușilis I (c.1650 - c.1620) este primul suveran hitit care traversează Munții Taurus intervenind în Siria, Tutmes III - cel dintâi faraon (1504-1450) care depășește fluviul Eufrat. Tratatul egipteano-hitit încheiat după bătălia de la Kadeș, în 1283, între Ramses II și Hattușilis III delimita sferele de influență ale celor două puteri în Siria (linia trecea de la N de Ugarit).</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">sec. 14 - 11.</span></b> Pătrunderea a noi valuri de populații semitice, triburile arameilor, care împing în regiunile de litoral populația cananeeană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">1200.</span></b> După marea migrație egeică, care afectează întregul bazin al Mediteranei, în Siria se conturează trei zone etnico-politice distincte: Palestina în S, Fenicia, în regiunea centrală de coastă și Siria arameică, în N.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">1180.</span></b> Stabilirea filistenilor pe coasta Palestinei, între Gaza și Muntele Carmel.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">1200 - 800.</span></b> La S de Munții Taurus supraviețuiesc, între dispariția Regatului Hitit și cucerirea asiriană, o serie de principate neo-hitite, puternic influențate din sec.10 de elementul arameic. Mai la sud, elementul arameic, devenit hegemon, constituie formațiuni statale proprii: Bit-Adini, Bit-Bahyan, Bit-Halupe, Halab, Arpad, Damasc.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9oql0DaTuZdDkklSL19c9seZAKbUu_JvuwUNGbcQJ74oZRWIr20pc90lK0B25HMo8MiKQKZptPGb4qthmg2ivjN-5L-KqiHTkTyiQpPmTOmtBICbpjkzcVOSqM8Hz0q6lmy-KINUpDd4/s1600/egypt1500bc.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="514" data-original-width="500" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9oql0DaTuZdDkklSL19c9seZAKbUu_JvuwUNGbcQJ74oZRWIr20pc90lK0B25HMo8MiKQKZptPGb4qthmg2ivjN-5L-KqiHTkTyiQpPmTOmtBICbpjkzcVOSqM8Hz0q6lmy-KINUpDd4/s320/egypt1500bc.jpg" width="309" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i><b>Egiptul antic la c.1500 î.Hr.</b></i></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><i><b><br /></b></i></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">950 - 800.</span></b> Afirmarea regatului arameic Damasc ca entitate politică hegemonă în regiune. În timpul domniei suveranilor Ben Hadad I (880 -842) și Hazael (842 - 806), Damascul este victorios în confruntările cu Regatul Israel și opune o dârză rezistență campaniilor lui Așurnasirpal II (884 - 859) și Șalmanasar II (859 - 824). În bătălia de la Qarqar (853), o coaliție condusă de regele Damascului stăvilește pentru un deceniu ofensiva asiriană în Siria.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">sec. 8 (prima jumătate).</span></b> Damascul cedează hegemonia în Siria regatului arameic al Hamathului. Principatele arameice se aliază cu Urartu împotriva Asiriei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">732.</span></b> Tiglatpalasar II cucerește Damascul.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">720.</span></b> Cucerirea Hamathului. Siria devine provincie asiriană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">612.</span></b> După prăbușirea Asiriei, Regatul Noului Babilon își extinde autoritatea asupra Siriei. Proiectele Egiptului de a-și impune hegemonia în această regiune sunt spulberate de victoria lui Nabucodonosor, viitorul rege caldeu, în bătălia de la Karkemiș (605).</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">539 - 332.</span></b> Inclusă ca satrapie în Imperiul Persan, rolul Siriei pe plan economic sau politic rămâne neînsemnat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxjEG_M00ztmfU01dzeXN-VVmlXbVlfJUYbNwH19lnhYXRsse7W4RcAhEJ8hcjPK3DMVRHbanRYXWl60ds3jA-MjAHutFOPnkBsY6NFn9FqHr2HAQB48_fCDkwlxSDXdfbAtN1oV9jL28/s1600/Persian_Empire%252C_490_BC+%25281%2529.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="682" data-original-width="946" height="459" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxjEG_M00ztmfU01dzeXN-VVmlXbVlfJUYbNwH19lnhYXRsse7W4RcAhEJ8hcjPK3DMVRHbanRYXWl60ds3jA-MjAHutFOPnkBsY6NFn9FqHr2HAQB48_fCDkwlxSDXdfbAtN1oV9jL28/s640/Persian_Empire%252C_490_BC+%25281%2529.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><i>Imperiul Persan la anul 490 î.Hr.</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">333 - 332</span></b>. Cucerirea Siriei de către Alexandru cel Mare.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">301 - 64.</span></b> În epoca elenistică, Siria cunoaște o remarcabilă înflorire economică și culturală. Sunt înființate noi orașe, altele vechi renasc: Antiohia, Apameia, Dura Europos, Seleucia, Laodiceia. Nordul Siriei aparține Regatului Seleucid - așa-numita Coilesiria este, timp de 150 de ani, obiect de dispută între Lagizi și Seleucizi. Elementul etnic hegemon este cel macedonean, cultura și religia elenă impunându-se pretutindeni. Odată cu decăderea statului seleucid (sec.2 î.e.n.) apar o serie de mici principate arabe indepedente - Regatul Nabateilor, Itureea, Idumeea, Iudeea elenistică și Commagene.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">64.</span></b> Siria este transformată de Cnaeus Pompeius în provincie romană. Confruntată cu politica agresivă a Arsacizilor, și ulterior a Sasanizilor, Roma face din Siria o bază militară pentru frontul oriental. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Epoca stăpânirii romane și romano-bizantine constituie o nouă perioadă de dezvoltare economică și culturală.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDx6zgOm42KhaWK6o6ir4V_yLE5LfX8dFdDc_xEwGR7kn4B6gbothpmltTe97K_xa3pIIu0OyMtsx5oscR2wQuz8nhrx_zDf27SEgRs1bdGlehRCCxvMYLM81r-1Rhh7AWblaRWjIwjP0/s1600/SIRYA+IN+IMP+ROMAN.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="877" data-original-width="1280" height="273" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDx6zgOm42KhaWK6o6ir4V_yLE5LfX8dFdDc_xEwGR7kn4B6gbothpmltTe97K_xa3pIIu0OyMtsx5oscR2wQuz8nhrx_zDf27SEgRs1bdGlehRCCxvMYLM81r-1Rhh7AWblaRWjIwjP0/s400/SIRYA+IN+IMP+ROMAN.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Siria - provincie a Imperiului Roman</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Siria a fost o provincie romană de la 64 a.C. la 636.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0ybbzWfWEh1DmiRU0IiIOlNSmv7ocVrAyPUJaPDEAoTtUiGVxeN34HOEjEv7s3DNMvBO6OYKqd-VvlkDJa6-ZWWYWk5Dg1cbhW67JvxmnlftDzFB1tPlLdTDHamR75_xxWDd4pMreNeA/s1600/Antiohia+desen.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="693" data-original-width="1000" height="276" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0ybbzWfWEh1DmiRU0IiIOlNSmv7ocVrAyPUJaPDEAoTtUiGVxeN34HOEjEv7s3DNMvBO6OYKqd-VvlkDJa6-ZWWYWk5Dg1cbhW67JvxmnlftDzFB1tPlLdTDHamR75_xxWDd4pMreNeA/s400/Antiohia+desen.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Antiohia</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLea3rpSxyYZZqIxQSAXtlYZU0OHcwUtKuqgPRK4sMV0gOWm0kQZZYAPTnDapFGU-lWv4LdUXk39pYNtiNHJ4wFeISuZjq0sRNlaGdMGQ8C95FK8fW85Jlh0o0_ABJ80L95-xHcvsOzgs/s1600/Antiohia+drum+pavat+roman.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="910" data-original-width="1280" height="283" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLea3rpSxyYZZqIxQSAXtlYZU0OHcwUtKuqgPRK4sMV0gOWm0kQZZYAPTnDapFGU-lWv4LdUXk39pYNtiNHJ4wFeISuZjq0sRNlaGdMGQ8C95FK8fW85Jlh0o0_ABJ80L95-xHcvsOzgs/s400/Antiohia+drum+pavat+roman.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Antiohia - drum pavat roman</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În perioada dominației romane, marele oraș al Antiohiei, (numit ”Atena din Est”) a fost capitala provinciei. A fost unul dintre cele mai mari orașe ale lumii antice, cu o populație estimată la 500.000 de locuitori, fiind un centru prosper de comerț și industrie. Era considerat ca fiind unul dintre cele mai bogate și cele mai populate orașe din provinciile Imperiului Roman.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqYVtfmmGOYqU-mwikWMPvZk7xFBJ3FPJ_9BVDla2lzGHmrGkmSXrfamKFPY0sYpa_QBeKx7kYqrP2Q-_9hH682c9AqgSJWDduMAyEhxPY2MEUZp8wxMTx9CsHOV24pKc7AggMJg3J9ug/s1600/cnaeus+pompeius+magnus+106-48+AC.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="544" data-original-width="364" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqYVtfmmGOYqU-mwikWMPvZk7xFBJ3FPJ_9BVDla2lzGHmrGkmSXrfamKFPY0sYpa_QBeKx7kYqrP2Q-_9hH682c9AqgSJWDduMAyEhxPY2MEUZp8wxMTx9CsHOV24pKc7AggMJg3J9ug/s320/cnaeus+pompeius+magnus+106-48+AC.jpg" width="214" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Cnaeus Pompeius Magnus (106 - 48)</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijblFHXXtWRDi1Q3vZB1vXBsCoQTP6SsldIK5UiVRYVBzTk-s2SNLpr-YUMXXimG6ksa3u51TzchX91TpBsYfyZGfgdfxLRu7hXhlH4LqztWNOoEUYTxphGhifcUq3-0EXXoY1aGoWUrQ/s1600/Antiohia+din+perioada+roman%25C4%2583+%25C8%2599i+bizantin%25C4%2583+timpurie.PNG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="971" data-original-width="800" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijblFHXXtWRDi1Q3vZB1vXBsCoQTP6SsldIK5UiVRYVBzTk-s2SNLpr-YUMXXimG6ksa3u51TzchX91TpBsYfyZGfgdfxLRu7hXhlH4LqztWNOoEUYTxphGhifcUq3-0EXXoY1aGoWUrQ/s320/Antiohia+din+perioada+roman%25C4%2583+%25C8%2599i+bizantin%25C4%2583+timpurie.PNG" width="263" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta Antiohiei din perioada romană și bizantină timpurie</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">Notă:</span></b><br /><i>Denumirea românească „Siria” era altădată sinonimă cu <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Levant">Levant</a> (cunoscut în arabă ca al-Sham), deși statul modern cuprinde teritorii ale mai multor regate și imperii vechi, inclusiv civilizația <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ebla">eblană</a> a mileniului 3 î.Hr. Capitala sa, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Damasc">Damasc</a>, este printre cele mai vechi orașe locuite continuu (peste 9000 de ani).</i></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><i><br /></i></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-32631731819547718902018-07-03T19:04:00.008+03:002023-12-21T12:02:57.754+02:00LUMEA ROMANĂ - DOMINATUL<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAm8qozAgDj7vxId-mI3iZw5gmEzlb9m6TyiV_BdtBXU4UpOUlhD7pNpCQFs3CxFYbIzJ3TAbBwIoMuGom6rphUsmISrSF3ThFngqmf-P_U8xlH71ZnrsO6vZPy8WNn2VKxC2NGCwKAtc/s1600/diocletian.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="250" data-original-width="160" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAm8qozAgDj7vxId-mI3iZw5gmEzlb9m6TyiV_BdtBXU4UpOUlhD7pNpCQFs3CxFYbIzJ3TAbBwIoMuGom6rphUsmISrSF3ThFngqmf-P_U8xlH71ZnrsO6vZPy8WNn2VKxC2NGCwKAtc/s320/diocletian.jpg" width="204" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><b style="font-style: italic;">Dioclețian -</b></span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><i><span style="font-weight: bold;"></span></i></span><br />
<div style="display: inline;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><i><span style="font-weight: bold;"><i>Împărat roman din 20 noiembrie 284, până la 1 mai 305</i></span></i></span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif"><i><span style="font-weight: bold;">
</span></i></span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif">
</span><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: x-small;">
</span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;">Domniile lui Dioclețian și Constantin cel Mare marchează stabilirea păcii și depășirea gravei crize a sec. 3, dar, în același timp, profunda metamorfoză a statului roman, devenit o monarhie absolută de drept divin. Senatul, toate magistraturile de rezonanță republicană care se păstraseră în arhitectura principatului au dispărut sau au fost reduse la simple elemente de decor.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;">Locul lor este luat de atotputernicul și atotcuprinzătorul aparat birocratic ierarhizat și militarizat, care dirijează și controlează toate sectoarele vieții sociale. Armata este supusă și ea unor profunde modificări, se compune acum din <i><b>limitanei și comitatensen</b> </i>(armata de graniță și cea operativă),<i> </i>infanteria a cedat primatul cavaleriei. În unitățile, tot mai numeroase, recrutate din barbarii de pe ambele părți ale limesului, care devin principala forță de șoc, cu greu mai poate fi înțeleasă o comandă în limba latină. Barierele clare dintre diferitele categorii sociale ale principatului dispar în statul autocrat, societatea polarizându-se în două mari tabere, <i><b>honestiores și numiliores</b></i>; reprezentanții colegiilor profesionale sunt legați de meseriile lor, colonii își pierd și ei libertatea de deplasare. Latifundiarii își consolidează puterea creându-și un aparat de constrângere propriu, își extind domeniile și influența luând sub ocrotirea lor, în pofida numeroaselor interdicții ale împăratului, țăranii din împrejurimi care caută o apărare împotriva funcționarilor imperiali și a impozitelor tot mai apăsătoare ale statului. În multe dintre provincii, viața urbană, în declin, cedează treptat primatul cele rurale, așa cum balanța se înclină încet, dar inexorabil, în favoarea economiei naturale și în dauna celei monetare. Multe procese, al căror început poate fi decelat în anii crizei sec. 3, se conturează pregnant în cursul sec. 4: deplasarea centrului de greutate comercial, militar și politic al imperiului spre limes, spre axa Rin-Dunăre, coborârea Italiei la nivelul unei provincii obișnuite, abandonarea Cetății Eterne - considerată până atunci centrul universului - de către împărat și curte, stabilirea tot mai durabilă a unor populații ”barbare” pe pământul imperiului. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;">Nici viața spirituală nu mai seamănă cu cea a secolelor anterioare. Panteonul vechii religii romane, care în vremea principatului tolera sau asimila zei, culte și credințe ale populațiilor supuse din Orient și Occident, este abandonat în sec. 4 în favoarea unei religii noi, totalitare și exclusiviste, o religie triumfătoare care, cu numai un secol în urmă, era ignorată sau disprețuită: <b><span style="color: #990000;"><i>creștinismul</i></span></b>.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">284 - 305 e.n.</span></b> Domnia lui Dioclețian, cel mai important dintre împărații iliri. Amplul program de reforme vizând consolidarea autorității imperiale, întărirea coeziunii interne și sporirea rezistenței imperiului în fața pericolului extern reprezintă continuarea, sistematizarea și instituționalizarea măsurilor inițiate de dinastia Severilor și a celor adoptate sub impulsul necesității în vremea ”Anarhiei militare”. Puterea militară este separată de cea civilă, toate numirile în aparatul administrativ și militar rămânând apanajul împăratului. Suprafața provinciilor este redusă, numărul lor ajungând la c.100, grupate în 12 dioceze (fiecare în frunte cu un vicar). Efectivele militare sporesc la c.500.000 de soldați, numărul legiunilor la c.60 (mai mici și mai mobile).</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;">286 aprilie 1.</span></b> Dioclețian îi acordă lui Maximianus titlul de august și implicit rangul de co-împărat, încredințându-i administrarea și apărarea provinciilor occidentale. </span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: blue;">286 - 288.</span></b> Maximian reprimă mișcarea bagauzilor din Gallia (amplă acțiune socială care unea țărani liberi, coloni și sclavi împotriva marilor proprietari funciari și a autorităților provinciale romane) și luptă cu succes la Rin împotriva atacurilor burgunzilor, francilor, alamanilor și herulilor.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVwQiZ0FjwnoSpXfWueM3s_8hlHm9QQKfAGIiyTufSMbVvLeeplbiGmYaxtY__Do-bonz5EdTppOebo_OipEsZ0wG8OEMhWmcSBm8GPpAHQdzLQiYYal3XH5L2-EW8S2c-C2mKtaEiXMI/s1600/Diocletian%2527s_Palace_%2528original_appearance%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="788" data-original-width="1280" height="246" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVwQiZ0FjwnoSpXfWueM3s_8hlHm9QQKfAGIiyTufSMbVvLeeplbiGmYaxtY__Do-bonz5EdTppOebo_OipEsZ0wG8OEMhWmcSBm8GPpAHQdzLQiYYal3XH5L2-EW8S2c-C2mKtaEiXMI/s400/Diocletian%2527s_Palace_%2528original_appearance%2529.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><i><b>Palatul lui Dioclețian</b></i></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: purple;">293 martie 1. </span></b>Instituirea sistemului de guvernare al tetrarhiei. Sub presiunea uzurpărilor interne și a atacurilor continue ale ”barbarilor” la hotare, Dioclețian inițiază o originală reformă constituțională, sporind la 4 numărul conducătorilor imperiului, grupați acum într-un colegiu. Celor doi auguști (Dioclețian, Maximian) li se adaugă doi cezari, subordonați acestora (Galerius, Constantius Chlorus).</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">296.</span></b> Allectus (succesorul lui Carausius, care se proclamă în 286 împărat în Britannia) este înfrânt în bătălia de la Londinium (= Londra) de către Constantius Chlorus. Regatul separatist insular este lichidat, iar provincia reîncorporată imperiului.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #c27ba0;">297 - 298.</span></b> Război victorios împotriva Imperiului Sasanid, purtat de Dioclețian și Galerius în Mesopotamia. La încheierea păcii, granița răsăriteană a Imperiului Roman este fixată pe fluviul Tigru, iar sasanizii recunosc suzeranitatea romană asupra Armeniei. Maximă expansiune teritorială a Romei în Orient.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">299 - 306.</span></b> Construcția termelor lui Dioclețian, unul din cele mai importante edificii ale Romei antice.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><span style="color: #351c75;"><b>303 februarie 23</b>.</span> <span style="color: #cc0000;"><b>Emiterea primului dintre cele 4 edicte, care condamnă creștinismul, inaugurează cea mai amplă și sângeroasă persecuție anticreștină din istoria imperiului.</b></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">305 mai 1.</span></b> În dorința de a impune noul sistem constituțional, Dioclețian, la Nicomedia, și Maximian, la Mediolanum, abdică în aceeași zi. Sfârșitul primei tetrarhii. Galeriu (în răsărit) și Constantin Chlorus (în apus) sunt proclamați, în cadrul celei de-a doua tetrarhii, <b>auguști</b>, asociindu-și drept cezari pe Maximin Daia și Valerius Severus ca august al Occidentului și, silit de împrejurări, îl acceptă cezar pe Constantin.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">306 octombrie 28.</span></b> Maxențiu, fiul lui Maximian, proftând de nemulțumirile din Italia, se proclamă <i><b>princeps</b></i> la Roma și reușește să-și impună autoritatea în Spania și Africa. Războiul civil început se soldează cu moartea lui Valerius Severus (307), înfrânt de Maxențiu.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">308 noiembrie. </span></b>În condițiile destrămării tetrarhiei, Dioclețian, Galeriu și Maximian se întâlnesc într-o conferință la Carnuntum. Liciniu, un ofițer al lui Galeriu, este numit august al Occidentului, Galeriu rămâne august al Orientului, iar Constantin (în apus) și Maximin Daia (în răsărit) sunt confirmați cezari. Maxențiu este declarat uzurpator.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">311 mai 5</span></b>. Moartea lui Galeriu la Nicomedia. Imperiul este împărțit <i>de facto</i> între 4 auguști. Liciniu devine stăpânul provinciilor europene răsăritene, Maximin Daia ocupă, după moartea lui Galeriu, Asia Mică până la Hellenspont, Maxențiu se menține în Italia și reușește să reocupe și Africa, iar Constantin administrează Gallia, Spania și Britannia.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: red;">312.</span></b> Constantin înfrânge forțele lui Maxențiu în bătălia de la podul Milvius, la nord de Roma, și unifică toate provinciile occidentale sub autoritatea sa.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">313 februarie - martie.</span></b> Întrevedere la Mediolanum între Constantin și Liciniu, încheiată cu adoptarea ”Edictului de la Milano”. <span style="color: #990000;"><b>Creștinismul devine o religie egală în drepturi cu celelalte culte din imperiu.</b></span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_Ao0QAyB6VO518rYa-iIIDyeaBfVrF_GYwK2OQJ1nCoOkv0LujBVN-X_Q1VPMsvLIHnqK8NgktncDUgbdS7zsmYrecjCNP9SRMxn_67U4YYHR-hzcsWcCYVPYWsPGxqCofY2I6sPm3MU/s1600/Tetrarchy_map3+%25281%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="751" data-original-width="991" height="302" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_Ao0QAyB6VO518rYa-iIIDyeaBfVrF_GYwK2OQJ1nCoOkv0LujBVN-X_Q1VPMsvLIHnqK8NgktncDUgbdS7zsmYrecjCNP9SRMxn_67U4YYHR-hzcsWcCYVPYWsPGxqCofY2I6sPm3MU/s400/Tetrarchy_map3+%25281%2529.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">313 primăvara.</span></b> Război între Liciniu și Maximin Daia. Victorios, Liciniu rămâne unic împărat al Orientului, iar Constantin al Occidentului.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><span style="color: #b45f06;"><b>324.</b></span> Războiul civil dintre Liciniu și Constantin. Liciniu se sprijină pe cercurile păgâne ale populației, iar Constantin cel Mare pe cele creștine. Înfrânt, Liciniu este capturat și executat în anul următor la Tesalonic. Imperiul este reunificat și supus autorității unui singur împărat (situație nemaiîntâlnită din 285). Constantin continuă și desăvârșește toate reformele inițiate de Dioclețian. Numărul provinciilor este ridicat la 117, grupate în 14 dioceze și 4 prefecturi.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">325.</span></b> La Niceea, în Asia Mică, este convocat din inițiativa lui Constantin <b style="color: #990000;">primul Conciliul ecumenic al bisericii creștine, vizând restabilirea unității bisericii. </b>Tezele presbiteriului Arius (arianismul) sunt repudiate ca erezie, iar acesta exilat.<b style="color: #990000;"> Conciliul pune bazele dogmatice și canonice ale bisericii creștine.</b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">328 iulie 5.</span></b> Inaugurarea oficială a podului peste Dunăre, construit de arhitectul roman Theophilus Patricius, între Sucidava și Oescus, reflectă importanța dobândită de regiunile nord-dunărene pentru imperiu.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #38761d; font-family: times; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">330 mai 11.</span></b> Inaugurarea oficială a Constantinopolului (astăzi Istanbul) ca nouă capitală a Imperiului Roman, mărturie grăitoare a preponderenței dobândite de provinciile orientale față de cele apusene.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: purple; font-family: times; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-family: times; font-size: large;"><b><span style="color: purple;">337 mai 22.</span></b> Moartea lui Constantin cel Mare. Pe patul de moarte, împăratul este botezat în religia creștină de către episcopul Eusebios. Imperiul este împărțit între fiii săi: Constantin II domnește în Occident (337 - 340), Constant în Italia (337 - 350), iar Constanțiu II în Orient (337 - 361).</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2INTMX-S5iBx8sEYCudGT37_LRHdfp1Z7kHkPCRpQkzqXntoJOkqejVtWK22GyEZIAOwNBV9NUZLBsgPsKEDvvtZtsmOpi-uHtCgZUjnCRtyca5z_wFvSG6D1jc6zbnGeHYetss0fTX8/s1600/Musei_capitolini_-_Colosso_di_Costantino.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2INTMX-S5iBx8sEYCudGT37_LRHdfp1Z7kHkPCRpQkzqXntoJOkqejVtWK22GyEZIAOwNBV9NUZLBsgPsKEDvvtZtsmOpi-uHtCgZUjnCRtyca5z_wFvSG6D1jc6zbnGeHYetss0fTX8/s400/Musei_capitolini_-_Colosso_di_Costantino.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><i>Rămășițele statuii uriașe a împăratului Constantin cel Mare</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: times; font-size: large;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><b style="color: #073763;">337 - 361. </b><span face=""verdana" , sans-serif">Război împotriva Persiei Sasanide, prilej de uzură a forțelor imperiului.</span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: purple;">340.</span></b> Război civil în Occident. Constantin II pătrunde cu armata în Italia cu intenția eliminării fratelui său Constant, dar e ucis în apropiere de Aquileia. Constant devine împărat al întregii părți occidentale a imperiului.</span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #38761d;">350 ianuarie 18.</span></b> Severitatea atitudinii față de armată și austeritatea politicii fiscale a lui Constant declanșează conjurația lui Magnentius, primul uzurpator de origine barbară, care este proclamat împărat în Gallia, fiind recunoscut în scurt timp în întregul Occident. Izbucnirea unui război civil, de care profită alamanii și francii pentru a invada Gallia.</span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #134f5c;">351 septembrie 28.</span></b> Magnentiu este înfrânt de Constanțiu II la Mursa (Pannonia), în cea mai sângeroasă bătălie a secolului; învins din nou în Gallia, la Mons Seleuci (353), se sinucide. Constanțiu II devine unic stăpânitor al Imperiului Roman.</span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #741b47;">360 februarie.</span></b> Trupele din Occident în proclamă la Luteția (= Paris) împărat pe cezarul Iulian, care este recunoscut în noiembrie 361, după moartea lui Constanțiu II, în întregul imperiu.</span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><b style="color: #073763;"><span style="color: #cc0000;">361 - 363.</span></b><span style="color: #073763;"> Scurta domnie a lui Iulian Apostatul este marcată de o puternică </span><span style="color: #990000;"><b>reacție anticreștină și de încercare de reînviere a cultelor păgâne</b></span><span style="color: #073763;">, a obiceiurilor și moravurilor vechi romane.</span></span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #351c75;"><b><br /></b></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #351c75;">363 martie.</span></b> Începutul unei mari campanii în Mesopotamia, împotriva imperiului Sasanid. Rănit în lupta de la Maranga, Iulian Apostatul moare câteva zile mai târziu (26 iunie). Sfârșitul dinastiei constantiniene.</span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><b style="color: #073763;"><span style="color: blue;">363 iunie 27</span></b><span style="color: #073763;">. Flavius Iovianus, proclamat împărat de către armată, încheie cu Șapur II o ”pace de 30 de ani”, renunțând la cea mai mare parte a Mesopotamiei romane și la suzeranitatea romană asupra Armeniei. </span><b><span style="color: #990000;">Iovian revocă edictele anticreștine ale predecesorului său, acordând bisericii toate vechile privilegii.</span></b></span></span><br />
<br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><b style="color: #0b5394;">364 februarie 25. </b>Ofițerul Flavius Valentinianus este proclamat împărat la Niceea de către armată după moartea lui Iovian, numindu-l co-împărat pe fratele său, Flavius Valens, căruia îi încredințează guvernarea Orientului. Cele două părți ale imperiului sunt administrate separat (împărțirea curții și armatei).</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #38761d;">364 - 375.</span></b> Domnia lui Valentinian I, ultima perioadă în care Occidentul își menține ascendența asupra Orientului. Consolidarea frontierelor renane și dunărene.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #45818e;">364 - 378.</span></b> Domnia lui Flavius Valens în Orient.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #134f5c;">367 - 369.</span></b> Luptele de la Dunărea de Jos ale lui Valens împotriva vizigoților, care amenințau provinciile romane și-l sprijiniseră pe uzurpatorul Procopius (365 - 366), se încheie cu o pace de compromis între Valens și Atanaric.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #0b5394;">370 / 375.</span></b> În înaintarea lor spre Vest, hunii nimicesc regatul ostrogoților din N Mării Negre condus de Ermanaric și atacă apoi, în anii următori, triburile vizigote. Pătrunderea violentă a hunilor în regiunile nord-pontice, care declanșează mișcări succesive de populații, este considerată data tradițională a începutului marii migrații a popoarelor.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #073763;">375 noiembrie 17.</span></b> Moartea lui Valentinian I la Brigetio, în Pannonia. Fiul său Grațian devine împărat al Occidentului.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #741b47;">376.</span></b> Sub presiunea hunilor, numeroși vizigoți solicită admiterea lor în sudul Dunării, pe teritoriul imperiului, stabilindu-se în dioceza Tracia. Jaful la care sunt supuși de către autoritățile imperiale locale declanșează în anul următor o mare răscoală antiromană. Împreună cu sclavii și colonii care li se raliază, vizigoții pustiesc Peninsula Balcanică.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #a64d79;">378 august 9.</span></b> În bătălia de la Adrianopol (= Edirne), armata romană este înfrântă de vizigoții răsculați. Valens moare pe câmpul de luptă. Prima afirmare a cavaleriei ca forță hotărâtoare în marile bătălii.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #674ea7;">379 ianuarie 19.</span></b> Generalul Flavius Theodosius este numit co-împărat de către Grațian, care îi încredințează provinciile dunărene și orientale.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #351c75;">379 - 395.</span></b> Domnia lui Theodosius I, preocupat permanent de întărirea capacității de rezistență a imperiului (reforme în domeniul dreptului, fiscalității și finanțelor). În vremea sa se accentuează fenomenul de ”barbarizare” a armatei , generalilor germanici revenindu-le un rol tot mai însemnat în stat.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: purple;">c.380.</span></b> Ammianus Marcellinus, ultimul mare istoric roman, se stabilește la Roma, unde va elabora <i><b>Resgestae</b></i>, istoria împăraților de la Nerva (96) la Valens (378).</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #660000;">381 mai - iulie.</span></b> Are loc la Constantinopol <span style="color: #990000;"><b>al doilea conciliu ecumenic al bisericii creștine. Condamnarea arianismului și fixarea definitivă a Credo-ului.</b></span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="color: red;"><b><br /></b></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="color: #351c75; font-weight: bold;">382 octombrie 3.</span><span style="color: red; font-weight: bold;"> </span>Tratat (<i><b>foedus</b></i>) între imperiu și vizigoți. Aceștia sunt primii ”barbari” care primesc oficial dreptul de a se stabili în calitate de <i><b>foederati</b></i>, cu propria lor organizare social-politică, pe teritoriu roman, în schimbul serviciului prestat în armata romană.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #45818e;">383 (primăvara).</span></b> Magnus Maximus, comandantul forțelor militare din Britannia, este proclamat împărat de trupele din această provincie și recunoscut, după uciderea lui Grațian, în Gallia și Spania.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #134f5c;">391 februarie 24.</span></b> Edict imperial prin care se interzice frecventarea templelor și efectuarea jertfelor; este completat de cel din 8 noiembrie 392 care interzice toate cultele păgâne pe cuprinsul statului. <b><span style="color: #990000;">Creștinismul este decretat ca unică religie a Imperiului Roman.</span></b></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="color: #351c75;"><b>392 mai 15.</b> </span>Asasinarea lui Valentinian II de către generalul franc Arbogast, care-l proclamă împărat pe retorul Flavius Eugenius. <b><span style="color: #990000;">Ultima tentativă de restaurare a cultelor păgâne în Imperiul Roman.</span></b></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #274e13;">394 septembrie 6.</span></b> Victoria lui Theodosius I asupra lui Eugenius și Arbogast în bătălia de pe râul Frigidus (în apropiere de Aquileia). Imperiul este reunificat, pentru ultima dată în istorie, sub o singură autoritate.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: #741b47;">395 ianuarie 17.</span></b> Moartea lui Theodosius I la Mediolanum. Imperiul Roman este divizat între cei doi fii ai săi. Flavius Arcadius devine împărat al provinciilor din răsărit, cu capitala la Constantinopol, iar Flavius Honorius al celor din apus, cu capitala la Ravenna. Unitatea teritorială a imperiului este astfel definitiv destrămată.</span></span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEHKig6-tOqOILQnVxU3V7aeJIyf-xwPksIhsOBJVa0QeS4C4QN04SAntDWfpprCi3zXtF9l5QFc4t7GLxG1F9xpVS2xiEOVzqzFeiFHyuj_NQwY_oUsh_6CZJeRj-L6-4svOOyU2W-Zc/s1600/theodosius+I.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="555" data-original-width="960" height="185" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEHKig6-tOqOILQnVxU3V7aeJIyf-xwPksIhsOBJVa0QeS4C4QN04SAntDWfpprCi3zXtF9l5QFc4t7GLxG1F9xpVS2xiEOVzqzFeiFHyuj_NQwY_oUsh_6CZJeRj-L6-4svOOyU2W-Zc/s320/theodosius+I.jpg" width="320" /></a></div>
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><i><b>Theodosius I - </b></i></span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><i><b>ultimul împărat al Imperiului Roman reunificat</b></i></span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #073763;"><span face=""verdana" , sans-serif"><i><b><br /></b></i></span></span></div>
</div>
<i><b> Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</b></i></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><b><i><br /></i></b></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-28788936756405075562018-05-04T18:27:00.004+03:002021-03-15T21:16:22.408+02:00LUMEA ROMANĂ - IMPERIUL ROMAN DE APUS<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOeY0K40J9gxmUfe56y8SYPIDruW24rXSRVlR3wFbIBvjDcXhEZs2ZfZTxwHgu2X8Ahy8JlGgtP2CWoYm756onB_SVqFZ6fED2i3GPrAiOusiq0GycU9_3_DsnF7GSt7dfH-TzsqTlk1U/s1600/roman+empire+after+346.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="540" data-original-width="720" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOeY0K40J9gxmUfe56y8SYPIDruW24rXSRVlR3wFbIBvjDcXhEZs2ZfZTxwHgu2X8Ahy8JlGgtP2CWoYm756onB_SVqFZ6fED2i3GPrAiOusiq0GycU9_3_DsnF7GSt7dfH-TzsqTlk1U/s400/roman+empire+after+346.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">395 - 476.</span></b> Unitatea Imperiului Roman rămâne teoretic necontestată și după 395. În realitate apar tot mai pregnant separarea și diferențierea celor două părți devenite, practic, două state diferite, a căror politică internă și externă sunt dictate de necesitățile proprii și nu de dezideratul salvgardării unității. Dacă partea orientală reușește să depășească treptat criza economico-social-politică, evoluând spre o nouă entitate istorică - cea bizantină, în cea occidentală aceasta se agravează subminând irevocabil posibilitățile de rezistență ale statului. Stabilirea compactă, după 406, a unor populații migratorii dezmembrează administrația imperiului, reduce catastrofal resursele umane și materiale; distrugerea orașelor și satelor, devastarea culturilor, prăbușirea sistemului monetar accentuează deteriorarea economiei și trecerea la o economie naturală, fac ca sărăcia să fie tot mai dur simțită de masele largi. Conflictele sociale iau o amploare fără precedent accelerând destrămarea autorității statale. De la jumătatea sec. 5, Mediterana încetează definitiv (după aproape 8 secole) de a mai fi o mare romană, legăturile dintre bazinul occidental și cel oriental se întrerup, axa comercială meridională dispare. Deja existentă, diferențierea imperiului capătă acum o pregnanță deosebită. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">”Opțiunea” Occidentului pentru limba și civilizația latină este la fel de categorică ca și aceea a Orientului pentru cea greacă. În fața împresurării barbare, biserica occidentală are un rol esențial în păstrarea și propagarea culturii și gândirii antice, de la care ea însăși se revendică acum. Prin sinteza filosofică a lui Aurelius Augustinus și poezia lui Prudentius, noua orientare atinge valori artistice de mare autenticitate, iar prin Orosius și Salvianus își apropie și domeniul istoriei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8T8sfcSlBiKWLrpMO6e0S2dUpCo4zgtAvG5kGt5AH_6s_vIaFZ9YBcFH8TOC3pUQXDDdTYItHT0ePthZwJKUH19527KgTwof_pBuENzkuIAQ7KJxZ_13gabaLLzFc6RzmsHDLXoNFBOA/s1600/Western_Roman_Empire_395_Tribes.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1564" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8T8sfcSlBiKWLrpMO6e0S2dUpCo4zgtAvG5kGt5AH_6s_vIaFZ9YBcFH8TOC3pUQXDDdTYItHT0ePthZwJKUH19527KgTwof_pBuENzkuIAQ7KJxZ_13gabaLLzFc6RzmsHDLXoNFBOA/s400/Western_Roman_Empire_395_Tribes.png" width="390" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Imperiul Roman de Apus la anul 395 e.n. (capitala la Mediolanum)</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">395 - 423.</span></b> Domnia împăratului Flavius Honorius, tutelată de generalii care s-au succedat la conducerea armatelor (vandalul Stilicon, Olympios, apoi Constantinus).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibRNO3uPbBIF4HxOlo5xkMPGLgFay0dMKmuJyyG_mDPrTYdW_Pt30GMW1CHYDA_zi3u2Nh65KbMSQGsNghDE28b4-_3anvwPKdMxt5ZSd62_ESu_bjsD1fZKrgFqhQQdp6Lx60JKhDtQA/s1600/invasions_barbares.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="477" data-original-width="795" height="384" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibRNO3uPbBIF4HxOlo5xkMPGLgFay0dMKmuJyyG_mDPrTYdW_Pt30GMW1CHYDA_zi3u2Nh65KbMSQGsNghDE28b4-_3anvwPKdMxt5ZSd62_ESu_bjsD1fZKrgFqhQQdp6Lx60JKhDtQA/s640/invasions_barbares.png" width="640" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">401.</span></b> Vizigoții în frunte cu Alaric părăsesc Peninsula Balcanică, pătrund în Italia și asediază fără succes Mediolanum. După bătălia nedecisă de la Pollentia (402), victoria repurtată de generalul Stilicon la Verona (403) îi obligă pe invadatori să se retragă în regiunea Savei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW5P5kCXz7U7N0An_mWaeuWHuvBm9Oq-rNCBupBOAhhp-n7arioti7AzvXEOLd2jdXxqEk_S4MFxwquJkEk29BpBUiUNNBUnDK-i4CImyz-0J8Xdbi54fSrRaFqaO2VpBrPJR0p85gry4/s1600/invas.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="942" data-original-width="1494" height="251" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiW5P5kCXz7U7N0An_mWaeuWHuvBm9Oq-rNCBupBOAhhp-n7arioti7AzvXEOLd2jdXxqEk_S4MFxwquJkEk29BpBUiUNNBUnDK-i4CImyz-0J8Xdbi54fSrRaFqaO2VpBrPJR0p85gry4/s400/invas.gif" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Marile invazii barbare din timpul Imperiului Roman</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">405 - 406.</span></b> Invazie a ostrogoților din Pannonia, conduși de Radagaisus, în N Italiei; înfrântă de Stilicon în lupta de la Faesulae (= Fiesole).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSGjrGPzYLrdSmSGAQbqhDYDfg4l28gLFhwaCkwi43FlxUwZcKvwW_qY-9INhm11BzwRuMiJk0xhhbjI9v4NOcfwTPFRtAZrhtB37BoJpAaFiA4sZ50tI08jn8ojWILGFgcpYHNRUvTh0/s1600/the+complex+movement+of+barbarians.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="576" data-original-width="720" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSGjrGPzYLrdSmSGAQbqhDYDfg4l28gLFhwaCkwi43FlxUwZcKvwW_qY-9INhm11BzwRuMiJk0xhhbjI9v4NOcfwTPFRtAZrhtB37BoJpAaFiA4sZ50tI08jn8ojWILGFgcpYHNRUvTh0/s400/the+complex+movement+of+barbarians.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">406 decembrie 31.</span></b> Vandalii conduși de regele Gundericus, aliați cu alanii și suebii, traversează, în migrația lor spre apus, sub presiunea hunilor, Rinul Mijlociu și invadează Gallia. Statul roman se dovedește incapabil să mai respingă aceste populații și să oprească stabilirea lor pe teritoriul său.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhf6eLamkYix662v3t7S6dRKXmhhFco2o1CskRY9KVAA7TiYNH-IRV4CM6R-QO248pNrtyBPTejaVC5vysDKhI4abN7JMzMFENrXgzTKAsZ_qaVz4zbcTw6BosRWmdWV3vdROQlVgI6qFo/s1600/Germanic+people.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="186" data-original-width="330" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhf6eLamkYix662v3t7S6dRKXmhhFco2o1CskRY9KVAA7TiYNH-IRV4CM6R-QO248pNrtyBPTejaVC5vysDKhI4abN7JMzMFENrXgzTKAsZ_qaVz4zbcTw6BosRWmdWV3vdROQlVgI6qFo/s400/Germanic+people.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sfatul germanic (adunarea de guvernământ), desenat după ilustrarea în relief a coloanei lui Marcus Aurelius, 193 CE</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Popoarele germane (numite și teutonic, suebian sau gotic în literatura veche) sunt un grup etno-lingvistic indo-european de origine nordică europeană. Aceștia sunt identificați prin folosirea limbilor germane, care se diversificaseră din proto-germanică în timpul erei pre-romane de fier </i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>Gunderic (Gundericus):</b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Gunderic (412-428), rege al vandalilor Hasding (407-418), apoi rege al vandalilor și alanilor (418-428), a condus vandalii Hasding, un trib germanic care locuia inițial în apropiere de râul Oder, o parte din invadările barbare ale Imperiului Roman de Vest din secolul al V-lea.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În 406 d.Hr. A fost ales ca rege al vandalilor hasdingieni după moartea tatălui său Godigiselus; el și-a unit trupele cu Alanii sub Respendial, i-a învins pe franci și, până la sfârșitul anului 406, a traversat Rinul. Fără să se confrunte cu o rezistență organizată, el a jefuit Gallia, a traversat Pirineii în 409 și și-a asigurat pentru el estul provinciei Gallia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGYl9timnI18uCZkZ599Kc6C8UjDg4_lgc5pzraSte0RVfVzTtosCUuWKeWEr2sNelzadOflvP1oZcAd_js6OP9fYiKgDdqfvns_tkMR2H7DtBgHXa_QuuLow86Fo2C0VQnYLRPdcIubI/s1600/End.of.Roman.rule.in.Britain.383.410.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="998" data-original-width="800" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGYl9timnI18uCZkZ599Kc6C8UjDg4_lgc5pzraSte0RVfVzTtosCUuWKeWEr2sNelzadOflvP1oZcAd_js6OP9fYiKgDdqfvns_tkMR2H7DtBgHXa_QuuLow86Fo2C0VQnYLRPdcIubI/s400/End.of.Roman.rule.in.Britain.383.410.jpg" width="320" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">407. </span></b>Retragerea legiunilor din Britannia (angajate acum la operațiuni pe continent) marchează sfârșitul dominației romane în insulă, care rămâne prada atacurilor picților, scoților, saxonilor și anglilor.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">409 - 411.</span></b> </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Sub controlul roman, Peninsula Iberică prosperase comercial și politic în primul și al doilea secol, până la atacul de la Moors din Africa de Nord, în ultima parte a secolului al doilea. Francii din regiunile mijlocii și inferioare ale Rinului au devastat provinciile hispanice în secolul al treilea. După aceea, Dioclețian împarte peninsula în șase provincii romane, care supraviețuiesc numai până la năvălșirea barbarilor. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Vandalii, suebii și alanii, pătrunși în Gallia, traversează Pirineii și se stabilesc în Peninsula Iberică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfR4TbnDrryhWnmIQOyr1aKC17LqsbqeU1wuJQi_xovr54Dp3c2ZJcIUYrQ6s0xJ_EgkI6TxpUudx6ymuGIM8eL0nMgWGO1oF_9R0SbXPlYOUEFVrHI87uHFZmxI0pVXgWKXlwJmIHtEQ/s1600/MEDITERRANEO_IN_EQUILIBRIO.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="972" data-original-width="1415" height="273" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfR4TbnDrryhWnmIQOyr1aKC17LqsbqeU1wuJQi_xovr54Dp3c2ZJcIUYrQ6s0xJ_EgkI6TxpUudx6ymuGIM8eL0nMgWGO1oF_9R0SbXPlYOUEFVrHI87uHFZmxI0pVXgWKXlwJmIHtEQ/s400/MEDITERRANEO_IN_EQUILIBRIO.gif" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">410 august 14.</span></b> Cucerirea Romei de către Alaric. Timp de trei zile orașul este victima jafului vizigot.<span style="color: #cc0000;"> Pentru prima dată, după opt secole, ”Cetatea Eternă” este ocupată de un cuceritor străin, </span>lovitură puternică pentru prestigiul Imperiului.</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYC_P_Qp-5GfYWtNxpIMJzFLZX4yKjRwBo3AVS3vdA6CmBf5xn7RwPB7y0IgkVKfK3QlNkZIJbZfigsaxjuTtIhZMdwTcUVpv8E4LGpl5T37VakOFGPaDoVPHdFq_puIibnUGOm_L2mNc/s1600/Sack_of_Rome_by_the_Visigoths_on_24_August_410_by_JN_Sylvestre_1890.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="534" data-original-width="300" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYC_P_Qp-5GfYWtNxpIMJzFLZX4yKjRwBo3AVS3vdA6CmBf5xn7RwPB7y0IgkVKfK3QlNkZIJbZfigsaxjuTtIhZMdwTcUVpv8E4LGpl5T37VakOFGPaDoVPHdFq_puIibnUGOm_L2mNc/s400/Sack_of_Rome_by_the_Visigoths_on_24_August_410_by_JN_Sylvestre_1890.jpg" width="223" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /> La acea vreme, Roma nu mai era capitala Imperiului Roman de Vest, fiind înlocuită în această poziție mai întâi de Mediolanum în 286 și apoi de Ravenna în 402. Cu toate acestea, orașul Roma și-a păstrat poziția de oraș important, ca "orașul veșnic" și centrul spiritual al Imperiului. Cucerirea ei a fost un șoc major pentru contemporanii, prietenii și dușmanii Imperiului.<br /><br />A fost pentru prima dată, în aproape 800 de ani, când Roma a căzut pradă unui dușman străin. At</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">acul anterior al Romei a fost făcut de galoni sub conducătorul lor Brennus - în 390 sau 387/6 î.Hr. Ocuparea ei în 410 este văzută ca un reper major în declinul Imperiului Roman de Vest. Sfântul Ieronim, care locuia la Betleem la vremea aceea, scria că "Orașul care a luat întreaga lume a fost luat de la sine".</span><br />
<div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">411.</span></b> Vizigoții părăsesc Italia, invadează Gallia meridională, apoi, în 415, Spania.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">413.</span></b> Burgunzii se stabilesc pe teritoriul imperiului în regiunea Rinului Mijlociu, creând un regat federat cu centrul probabil la Worms.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiUsXQB_i9-emhJB0K9LjZslBB7XIh5xnLYEBUr2TjBLaVLdCXfsEaGLMxFFrlYaZNDLgxhJ8Me3DtOur6dyXgwJ-8lKY_UcvYZ20ERcR2ddkYUOe8g2qbEWDk3QgLoiqvgMVooCGRsQk/s1600/Burgundian_Circle.svg.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="783" data-original-width="800" height="391" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiUsXQB_i9-emhJB0K9LjZslBB7XIh5xnLYEBUr2TjBLaVLdCXfsEaGLMxFFrlYaZNDLgxhJ8Me3DtOur6dyXgwJ-8lKY_UcvYZ20ERcR2ddkYUOe8g2qbEWDk3QgLoiqvgMVooCGRsQk/s400/Burgundian_Circle.svg.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Regatul Burgunzilor din timpul Imperiului Roman</i></b></span></div>
<b><span style="color: #134f5c;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">418.</span></b> Vizigoții, reveniți din Hispania, se stabilesc ca <i>foederati</i> ai Imperiului în SV Galliei și pun bazele unui regat cu reședința la Tolosa (Toulouse); în 439 Regatul Vizigot, denunță <i>foedus</i>-ul cu Roma și își extinde posesiunile în dauna celor imperiale.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">425 - 455.</span></b> Domnia împăratului Valentinian III. Regența este exercitată până în 437 de mama sa Galla Placidia, dar autoritatea reală aparține unor generali precum Felix (m.430), Bonifatius (m.432), apoi Aetius.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgs3FHiulK2CXUKyDLLh6anAAwQWdSTuDaUO9m9O3SaUoQSIk2qpcn8-MRIbcRKlJ7VIIccta_z-hghpTgG4CPHT4TT5tGJZTnP2yEicWFiHYZjN7Oy8ZSFpixOpAMHj3ywRlE0U58Krv8/s1600/ValentinianIII.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="770" data-original-width="847" height="362" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgs3FHiulK2CXUKyDLLh6anAAwQWdSTuDaUO9m9O3SaUoQSIk2qpcn8-MRIbcRKlJ7VIIccta_z-hghpTgG4CPHT4TT5tGJZTnP2yEicWFiHYZjN7Oy8ZSFpixOpAMHj3ywRlE0U58Krv8/s400/ValentinianIII.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Împăratul Valentinian al III-lea pe o monedă</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">426.</span></b> Aurelius Augustinus încheie redactarea operei sale capitale <i><span style="color: #cc0000;">”De civilitate dei </span>(Cetatea lui Dumnezeu)<span style="color: #cc0000;">”</span></i>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_JOHrmUgAR4Y0gGJglsRiruQASEANswZFkXEKnHEJgJXWmrY_fvodu2uqo43JMQqzgpbJrUZ4e4GnvTcvDNFUkx-jSMsy8xVhQxsfSqKcW7ahkxHbGFOD8V5VmEQHoZbyqZxPBu1xYxI/s1600/aurelius+augustinus.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="351" data-original-width="640" height="218" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_JOHrmUgAR4Y0gGJglsRiruQASEANswZFkXEKnHEJgJXWmrY_fvodu2uqo43JMQqzgpbJrUZ4e4GnvTcvDNFUkx-jSMsy8xVhQxsfSqKcW7ahkxHbGFOD8V5VmEQHoZbyqZxPBu1xYxI/s400/aurelius+augustinus.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">429 mai.</span></b> Vandalii, conduși de regele Genseric (428 - 477), părăsesc Spania sub presiunea romanilor și suebilor și traversează Gibraltarul, debarcând în Africa de N, unde întemeiază un regat ”barbar” independent, ce va dăinui până în 534. Stăpâni ai unei puternice flote, vandalii organizează în deceniile următoare expediții de jaf în Mediterana Occidentală, întrerupând practic legăturile maritime dintre Imperiul Roman de Apus și cel de Răsărit.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD5VDKuDkPJ0mCIDzV-2Z6PKZu2kew9cqhGfjXbE6aaZAuWTya8y4a8-mQSOMNr0CQNj3vIhJyxdZk7FSswy3Ept4Ggvj_gXy5sMgCu_gY065z21RtxwsA4C3z0lgAScHJl_8m2PCaGx8/s1600/Vandals_Migration_pt.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="806" data-original-width="800" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiD5VDKuDkPJ0mCIDzV-2Z6PKZu2kew9cqhGfjXbE6aaZAuWTya8y4a8-mQSOMNr0CQNj3vIhJyxdZk7FSswy3Ept4Ggvj_gXy5sMgCu_gY065z21RtxwsA4C3z0lgAScHJl_8m2PCaGx8/s400/Vandals_Migration_pt.gif" width="396" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Migrațiile vandalilor din Scandinavia prin Dacia, Gallia, Iberia și în final în Africa de Nord. Zona gri: Imperiul Roman.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">434.</span></b> În fruntea confederației triburilor hunice din Pannonia se impune Attila. Controlând un imens teritoriu între Rin, Dunăre, Volga și Caucaz, subordonându-și alte popoare migratoare (ostrogoții, herulii, gepizii, alanii), hunii ating acum apogeul puterii, întreprinzând pustiitoare raiduri în teritoriul roman.</span><br />
<span style="color: #b45f06;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">435 - 437.</span></b> Reizbucnirea mișcării bagauzilor în Gallia și Spania.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiou61PXn-bbCwfwfmwD2ATf4BS93Zkoa3ct3Jja6x65FEWVBM-tdH9YebYiS4yQoNggiXyCuCRnEnL7jzCV4XWm56AnhhmaIJhLlNXy4AwKxodUrlb1kf34JmlolIR6iVFBa0k0o17ysw/s1600/Flavius+Aetius+pic.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="317" data-original-width="398" height="253" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiou61PXn-bbCwfwfmwD2ATf4BS93Zkoa3ct3Jja6x65FEWVBM-tdH9YebYiS4yQoNggiXyCuCRnEnL7jzCV4XWm56AnhhmaIJhLlNXy4AwKxodUrlb1kf34JmlolIR6iVFBa0k0o17ysw/s320/Flavius+Aetius+pic.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Flavius Aetius</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">436.</span></b> Aetius, cel mai important general al epocii, nimicește, cu ajutorul hunilor, Regatul Burgund de pe Rinul Mijlociu; restul burgunzilor este stabilit în 443 în Sapaudia (Savoia), unde constituie un nou stat, cucerit în 534 de franci.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTg88d7npqAPPlIQZ1haYNUbjaJ0UQoBEYCSP-T5ASp7l9P6H_9v4FAMbtCULiEgh8PKd8SxJucs0qbhNJIQ25xnLrQUc3o621L0PFuwbzdx1dX8jEIMV_ApupYxAdcWYFyjyxmunmnwM/s1600/aetius.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1290" data-original-width="945" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTg88d7npqAPPlIQZ1haYNUbjaJ0UQoBEYCSP-T5ASp7l9P6H_9v4FAMbtCULiEgh8PKd8SxJucs0qbhNJIQ25xnLrQUc3o621L0PFuwbzdx1dX8jEIMV_ApupYxAdcWYFyjyxmunmnwM/s400/aetius.jpg" width="292" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">438.</span></b> Se încheie scrierea<i> Codexului Teodosian (culegere de constitutiones imperiale </i>promulgate după 312), realizată din însărcinarea împărtului Theodosius II. Publicat aproape concomitent în Orient (438) și Occident (439), Codexul stă la baza legislației celor două imperii, apoi, în secolele următoare, va servi drept fundament organizării juridice a regatelor ”barbare” germanice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJGxwWVLLGQ3ooJFb5Ohw78zR6gIfIq8SwM0-YKcW-vPQEwfGz9cMi2j5e00MhlZKHu_mrEu07396PceLmOOGS4FdyuxB2oyeWjyzMDIvccALWDLCSeYIPkfEmpup0bPGLMfMLeipIr-o/s1600/Emperors-Theodosius-II.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="600" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJGxwWVLLGQ3ooJFb5Ohw78zR6gIfIq8SwM0-YKcW-vPQEwfGz9cMi2j5e00MhlZKHu_mrEu07396PceLmOOGS4FdyuxB2oyeWjyzMDIvccALWDLCSeYIPkfEmpup0bPGLMfMLeipIr-o/s320/Emperors-Theodosius-II.jpg" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Theodosius II</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">442.</span></b> Tratat între vandali și Roma. Pentru prima dată Imperiul Roman de Apus recunoaște independența unui stat germanic constituit pe teritoriul său.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">451.</span></b> Hunii, conduși de Attila, aliați cu gepizii, ostrogoții și herulii, invadează N Galliei. Pe câmpiile Catalaunice, în una dintre cele mai mari bătălii ale antichității, armata romană - cu contingente vizigote, france, burgunde, alane - comandată de Aetius, forțează retragerea lui Attila. <span style="color: #cc0000;">Ultima mare victorie a armatelor romane în Occident.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglh45XYuKE0WqTvkok-4jjWZiRSC2UBjultL-CAKu0B2y475j6OErhXPbycC1Vscq4n8gPTxYegfTPmr15Ljca93vgu4-Mziyp0JejFhjLp3h5aK9epucoTjrDrWlQBW2uEoR2QrBHPBE/s1600/Aetius+gr.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="648" data-original-width="450" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglh45XYuKE0WqTvkok-4jjWZiRSC2UBjultL-CAKu0B2y475j6OErhXPbycC1Vscq4n8gPTxYegfTPmr15Ljca93vgu4-Mziyp0JejFhjLp3h5aK9epucoTjrDrWlQBW2uEoR2QrBHPBE/s400/Aetius+gr.jpg" width="277" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">453.</span></b> <span style="color: #cc0000;">Moartea lui Attila. Destrămarea Imperiului Hun.</span> </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">455 martie 16.</span></b> La 6 luni de la asasinarea lui Aetius, Valentinian III este ucis de partizani ai acestuia. <span style="color: #cc0000;">Sfârșitul dinastiei teodosiene.</span></span><br />
<b><span style="color: #674ea7;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></span></b>
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #674ea7;">455 iunie 2 - 6.</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Vandalii conduși de Genseric ocupă Roma și jefuiesc sistematic orașul. După această dată Genseric ocupă și restul Africii romane și organizează raiduri navale în Sicilia, Italia și Spania, iar din 467 jefuiește și coastele Greciei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuKbMWzhsznpGsn3qfwXNm0gYqjUTbt-YxWBDn23__bS2pPs-3x0vtNshZssEzR3g_esW_FUFL8eQkEQC04bcoKl2ND_gGv9rTKtso-ls3_fA-wyLBc_n3mAq5lXbD92P2DHq0MWA8DaA/s1600/the_end_of_the_western_roman_empire__ad_476__by_undevicesimus-d5tem60.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1156" data-original-width="1600" height="288" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuKbMWzhsznpGsn3qfwXNm0gYqjUTbt-YxWBDn23__bS2pPs-3x0vtNshZssEzR3g_esW_FUFL8eQkEQC04bcoKl2ND_gGv9rTKtso-ls3_fA-wyLBc_n3mAq5lXbD92P2DHq0MWA8DaA/s400/the_end_of_the_western_roman_empire__ad_476__by_undevicesimus-d5tem60.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Europa în anul 476 e.n.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">455 - 476.</span></b> Procesul de destrămare a Imperiului Roman de Apus se accelerează. Autoritatea centrală devine nominală, împărații - simple marionete ale potentaților militari ”barbari” sau romani. Regatele ”barbare” de pe teritoriul imperiului își extind suprafața în dauna provinciilor romane, în timp ce noi populații germanice se stabilesc durabil în Occident (franci, heruli, saxoni, alamani, ș.a.).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">456.</span></b> Generalul Flavius Ricimer, fiul unui principe sueb și al unei prințese vizigote, este recunoscut magister militum și rămâne până la moarte (472) adevăratul stăpân al Imperiului Roman de Apus, guvernând în umbra împăraților numiți de el: Flavius Maiorianius (457 - 461), Livius Severus (461 - 465), Procopius Anthemius (467 - 472), Anicius Olybrius (472).</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">476 septembrie 4.</span></b> Romulus Augustulus, ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus, este detronat de scirul Odoacru, căpetenia mercenarilor germanici, care trimite insignele imperiale la Constantinopol. <span style="color: #cc0000;">Instaurarea dominației germanice în Italia. Sfârșitul Imperiului Roman de Apus.</span> Elemente ale civilizației romane vor supraviețui însă și, înglobate în noile structuri economice, politice și spirituale ”ale noilor regate barbare”, vor contribui la modelarea noii lumi - cea medievală.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRl6tnjlOHoFoUVjZ489a4Xly67LpVo5m0sDcy0yxipzI-E3f69JC30utVLl9eP4_V3f2O-OTD0Ze2giOTJPF3_pigg2tCXEtRl56kkBcnOs2LU9jYjqZFzzwJCfol9q8DAc27t6pvPoU/s1600/Romulus-Augustus-and-Odoacer.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="1135" height="211" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRl6tnjlOHoFoUVjZ489a4Xly67LpVo5m0sDcy0yxipzI-E3f69JC30utVLl9eP4_V3f2O-OTD0Ze2giOTJPF3_pigg2tCXEtRl56kkBcnOs2LU9jYjqZFzzwJCfol9q8DAc27t6pvPoU/s400/Romulus-Augustus-and-Odoacer.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Romulus Augustus și Odoacru</i></b></span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSA6X_Clifrn53N2haXlJuHhZXtGetEbOEFqX8UOWlSPpDyRUmCu9P5ZjOaPur_o9KV9_pnoFo2jDW45jXfb_M-Dk7tCDVyz9hX_ISx0hethOUwplJm2YJr2-1f8DPpEDOU53bhMnrouM/s1600/Odoacer-Severinus.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="1000" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSA6X_Clifrn53N2haXlJuHhZXtGetEbOEFqX8UOWlSPpDyRUmCu9P5ZjOaPur_o9KV9_pnoFo2jDW45jXfb_M-Dk7tCDVyz9hX_ISx0hethOUwplJm2YJr2-1f8DPpEDOU53bhMnrouM/s400/Odoacer-Severinus.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-23843715240362446432018-04-28T04:03:00.003+03:002021-03-15T21:18:40.143+02:00LUMEA ROMANĂ - IMPERIUL ROMAN DE RĂSĂRIT<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgd_szR61BMYen8TZBCcegRrJKboQxvaseWKS7pDVJ9vHaC9aLNAb8xG2gJ68XD3vfn34L1roSWney-M_Q-m20ZZyHXkNFAUwc-qTEk_C1Lh9_tbmOR1d5lbXaulrxaX5zjlQpORp_eSzQ/s1600/Arcadius_Istanbul_Museum.PNG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="367" data-original-width="220" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgd_szR61BMYen8TZBCcegRrJKboQxvaseWKS7pDVJ9vHaC9aLNAb8xG2gJ68XD3vfn34L1roSWney-M_Q-m20ZZyHXkNFAUwc-qTEk_C1Lh9_tbmOR1d5lbXaulrxaX5zjlQpORp_eSzQ/s320/Arcadius_Istanbul_Museum.PNG" width="191" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Arcadius - Muzeul din Istanbul</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #b45f06;"><b>395 - 408.</b> </span>Domnia lui Flavius Arcadius este tutelată de camarila curții din Constantinopol.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #bf9000;">399 - 400.</span></b> <span style="color: #cc0000;">Răscoala antiromană a ostrogoților din Asia Mică, condusă de Tribigild (Tarbigilus)</span>. Puternică reacție antigermanică în imperiu. Goții, fiind în legătură cu Gainas, au venit în Imperiul de Est. Probabil Tribigild era un dușman al lui Eutropius. În 399 d.Hr., el și trupele sale <i>foederati</i> s-au răzvrătit împotriva lui Arcadie din Frigia (cu cunoștința lui Gainas); la început el a fost victorios peste trupele imperiale trimise împotriva lui, dar după aceea a fost învins de ei la Selge; după ce și-a unit trupele cu Gainas, a pornit la Constantinopol. El a fost ucis în timpul luptelor din Tracia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">401.</span></b> Vizigoții, conduși de regele Alaric, pătrund în Italia, părăsind definitiv partea răsăriteană a imperiului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB4K4ZZJWENdWVXpGoCSnNNkVK2ZCPqfenFJ_wNyoi6gCbhiWBqGXLB19XADuBkFt8r9RoWoqH0E9FLWaNoWUvoarpCwsvc6cb0yBZV7KFcDX1HncMvhwNoea_WZMX-SK2-d9GD6N8MzI/s1600/alaric_0.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="350" data-original-width="350" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB4K4ZZJWENdWVXpGoCSnNNkVK2ZCPqfenFJ_wNyoi6gCbhiWBqGXLB19XADuBkFt8r9RoWoqH0E9FLWaNoWUvoarpCwsvc6cb0yBZV7KFcDX1HncMvhwNoea_WZMX-SK2-d9GD6N8MzI/s320/alaric_0.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Alaric</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlab5ojjUteqj0CSVHrSLaPzWwNjjIaBQhtPLkevTMdYhEfC30ec2T6g27evcZqo2kAwUsH4-TaQG9Hf8cshdHnGQs7_asz8D_aPnM-p68atZ7uWpkB8dKkC-JWv5rSuFa_lYnjj3PFjk/s1600/alaric_sack_of_rome.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="345" data-original-width="500" height="275" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlab5ojjUteqj0CSVHrSLaPzWwNjjIaBQhtPLkevTMdYhEfC30ec2T6g27evcZqo2kAwUsH4-TaQG9Hf8cshdHnGQs7_asz8D_aPnM-p68atZ7uWpkB8dKkC-JWv5rSuFa_lYnjj3PFjk/s400/alaric_sack_of_rome.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Alaric atacând Roma</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;">408 - 450.</span></b> Domnia fiului lui Arcadius, Theodosius II, este tutelată de potentații curții, între care se impune generalul Flavius Ardabur Aspar, fiul unui got și al unei alane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHrsIEOCiuTqtlqMy7Yrx6qNJr4A8lz89pNCoTT_-GiRJuh28ZQBKHhecd8irCOKvAHdqoUHCIoy-2pg1fdSDWM9UJ0FgKh55sO6QHWY31sCHTZiUmE0Vh9s59WHhxltAw5GkaY0g_Z_k/s1600/Theodosius_II_Louvre_Ma1036.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHrsIEOCiuTqtlqMy7Yrx6qNJr4A8lz89pNCoTT_-GiRJuh28ZQBKHhecd8irCOKvAHdqoUHCIoy-2pg1fdSDWM9UJ0FgKh55sO6QHWY31sCHTZiUmE0Vh9s59WHhxltAw5GkaY0g_Z_k/s320/Theodosius_II_Louvre_Ma1036.jpg" width="240" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Theodosius II - Muzeul Louvre</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">413 - 439.</span></b> Înconjurarea Constantinopolului cu puternice ziduri de apărare, păstrate parțial până astăzi (”zidul lui Theodosiu”).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLbZccRMsza4OLY5xtLHXmAMn7QmBg3H0sKjG0wyVPsXwbPLX8ty-YuE33TSzPxXmFn0L5AxIqc-E0gCftIvzm7E60NHyyPqYPQl92cYQ2v4rHnWRngchq_VpQNbmVfJDHNEClFRYcIBk/s1600/walls-of-constantinople.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="366" data-original-width="550" height="265" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLbZccRMsza4OLY5xtLHXmAMn7QmBg3H0sKjG0wyVPsXwbPLX8ty-YuE33TSzPxXmFn0L5AxIqc-E0gCftIvzm7E60NHyyPqYPQl92cYQ2v4rHnWRngchq_VpQNbmVfJDHNEClFRYcIBk/s400/walls-of-constantinople.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Zidul Constantinopolului</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">431 iunie.</span></b> Al treilea conciliu ecumenic, la Efes. Confruntarea dintre adepții lui Nestor (din 428 patriarh al Constantinopolului) și ai patriarhului Alexandriei, Ciril. Nestor este depus și excomunicat, iar învățătura sa (nestorianismul) condamnată.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="thumb tright" style="background-color: white; border: none; clear: right; color: #222222; float: right; font-family: sans-serif; font-size: 14px; margin: 0.5em 0px 0.8em 1.4em; width: auto;">
<div class="thumbinner" style="background-color: #f8f9fa; border: 1px solid rgb(200, 204, 209); font-size: 13.16px; overflow: hidden; padding: 3px; text-align: center; width: 222px;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a class="image" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Museum_f%C3%BCr_Indische_Kunst_Dahlem_Berlin_Mai_2006_061.jpg" style="background: none; color: #0b0080; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-decoration-line: none;"><img alt="" class="thumbimage" data-file-height="1524" data-file-width="1686" height="199" src="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Museum_f%C3%BCr_Indische_Kunst_Dahlem_Berlin_Mai_2006_061.jpg/220px-Museum_f%C3%BCr_Indische_Kunst_Dahlem_Berlin_Mai_2006_061.jpg" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Museum_f%C3%BCr_Indische_Kunst_Dahlem_Berlin_Mai_2006_061.jpg/330px-Museum_f%C3%BCr_Indische_Kunst_Dahlem_Berlin_Mai_2006_061.jpg 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d9/Museum_f%C3%BCr_Indische_Kunst_Dahlem_Berlin_Mai_2006_061.jpg/440px-Museum_f%C3%BCr_Indische_Kunst_Dahlem_Berlin_Mai_2006_061.jpg 2x" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(200, 204, 209); vertical-align: middle;" width="220" /></a></div>
<div class="thumbcaption" style="border: 0px; font-size: 12.3704px; line-height: 1.4em; padding: 3px; text-align: left;">
<div class="magnify" style="float: right; margin-left: 3px; margin-right: 0px;">
<a class="internal" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Museum_f%C3%BCr_Indische_Kunst_Dahlem_Berlin_Mai_2006_061.jpg" style="background-color: initial; background: linear-gradient(transparent, transparent), url("data:image/svg+xml,%3Csvg xmlns=%22http://www.w3.org/2000/svg%22 viewBox=%220 0 11 15%22 width=%2215%22 height=%2211%22%3E %3Cg id=%22magnify-clip%22 fill=%22%23fff%22 stroke=%22%23000%22%3E %3Cpath id=%22bigbox%22 d=%22M1.509 1.865h10.99v7.919h-10.99z%22/%3E %3Cpath id=%22smallbox%22 d=%22M-1.499 6.868h5.943v4.904h-5.943z%22/%3E %3C/g%3E %3C/svg%3E"); color: #0b0080; display: block; height: 11px; overflow: hidden; text-decoration-line: none; text-indent: 15px; user-select: none; white-space: nowrap; width: 15px;" title="Extinde"></a></div>
Predica unui preot nestorian , pictură chineză .</div>
</div>
</div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><span style="color: #990000;">Nestorianismul </span>este o doctrină hristologică care a apărut în Biserică în secolul al V-lea. Fondatorul său este <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Nestorie">Nestorie</a>, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Patriarh">patriarh</a> al <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopol">Constantinopolului</a>. Nestorianismul a fost o încercare de a explica rațional și de a înțelege încarnarea Logosului divin, cea de-a doua persoană a Sfintei Treimi, Omul <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Iisus_Hristos">Iisus Hristos</a>. Nestorianismul învață că cele două esențe divină și umană sunt separate și sunt două persoane: omul Iisus Hristos și Logosul divin, care locuiește în om. De aceea, nestorienii resping terminologia "Dumnezeu a suferit" sau "Dumnezeu a fost răstignit", pentru că ei cred că omul Iisus Hristos a suferit. Mai mult, ei resping termenul Theotokos (Născătoare de Dumnezeu) dat fecioarei Maria, utilizând, în schimb, termenul Christotokos (Născătoare de Hristos) sau Anthropotokos (Născătoare de om). Este considerat <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Erezie">erezie</a>.</i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">434.</span></b> După reluarea conducerii confederației hunice de către Attila, provinciile europene ale imperiului devin, în 441 și 447, ținta unor pustiitoare raiduri ale temuților lor nomazi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiskZUpAd5E5lEiURtAZ6PuRfPnSbteyX5l4pEbPw9RNgG-PhwsYv0jms77XjnmgJLiltlNsBfj7Y4rBR0fbMp9aDUcMYtgPEvMuvy1jHLRvj8y6YFnZIkuy9F9cuD9jTHheMYmKwrIXbs/s1600/450_roman-hunnic-empire_1764x1116.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1013" data-original-width="1600" height="252" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiskZUpAd5E5lEiURtAZ6PuRfPnSbteyX5l4pEbPw9RNgG-PhwsYv0jms77XjnmgJLiltlNsBfj7Y4rBR0fbMp9aDUcMYtgPEvMuvy1jHLRvj8y6YFnZIkuy9F9cuD9jTHheMYmKwrIXbs/s400/450_roman-hunnic-empire_1764x1116.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Confederația hunică a lui Attila (marcată cu oranj) și Imperiul Roman (marcată cu galben pal) - la 450 d.Hr.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">450 iulie 20.</span></b> Moartea lui Theodosius II; sfârșitul dinastiei teodosiene.</span><br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">450 - 457.</span></b> Domnia lui Marcian. După slăbirea presiunii hune, el încheie tratate cu gepizii și ostrogoții.</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjefsAC34Tmtxaa-IWhjDWP0mXj6XgMGQz-_pk3WGZH1_F6bgg23TqIEfr1RXz1fHaw6yziE2uQq-7Lxr_PzyfNFoz5EXK9PXm7IGMLnzPpCgDThLwAzbwjmc8tJAc2ZAF2RRyJK2cgSHY/s1600/Marcian+Icones_imperatorvm_romanorvm%252C_ex_priscis_numismatibus_ad_viuum_delineatae%252C_and_breui_narratione_historic%25C3%25A2_%25281645%2529_%252814560242177%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1599" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjefsAC34Tmtxaa-IWhjDWP0mXj6XgMGQz-_pk3WGZH1_F6bgg23TqIEfr1RXz1fHaw6yziE2uQq-7Lxr_PzyfNFoz5EXK9PXm7IGMLnzPpCgDThLwAzbwjmc8tJAc2ZAF2RRyJK2cgSHY/s320/Marcian+Icones_imperatorvm_romanorvm%252C_ex_priscis_numismatibus_ad_viuum_delineatae%252C_and_breui_narratione_historic%25C3%25A2_%25281645%2529_%252814560242177%2529.jpg" width="319" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Împăratul Marcian ilustrat pe o monedă</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span><b style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; text-align: center;"><i><span style="color: #674ea7;"><br /></span></i></b>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">451 octombrie.</span></b> Al patrulea conciliu ecumenic la Chalcedon, condamnă doctrina monofizită și-l depune pe Dioscoros, patriarhul Alexandriei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_3GE-H5i-FcvOI1kB0ucSlh9W9gd5JKujit9OIUo5Wk9mgQEEedYEoLi53GGq-ckcSgc2tlQHEtDodPjHxkCecXI7avwkWFG_HazLfxGjdbzKgUvSSR2YRRX9H_RRDTDUfqKGptn3r9k/s1600/St._Dioscorus.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="242" data-original-width="156" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_3GE-H5i-FcvOI1kB0ucSlh9W9gd5JKujit9OIUo5Wk9mgQEEedYEoLi53GGq-ckcSgc2tlQHEtDodPjHxkCecXI7avwkWFG_HazLfxGjdbzKgUvSSR2YRRX9H_RRDTDUfqKGptn3r9k/s320/St._Dioscorus.jpg" width="206" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Papa copt de Alexandria Dioscoros cel Mare (444 - 445) - deposedat la Calcedon pentru doctrina sa </i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">454.</span></b> După înfrângerea hunilor la Nedao, gepizii își extind autoritatea asupra Câmpiei Panonice și a<span style="color: #cc0000;"> spațiului intercarpatic al Daciei, locuit de daco-romani</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Bătălia de la Nedao a fost o luptă care a avut loc în Pannonia în 454 d.Hr. între huni și foștii lor vasali. Nedao este considerat a fi un afluent al râului Sava. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">După moartea lui Attila Hun, forțele aliate ale popoarelor sub conducerea lui Ardaric, regele gepizilor, au învins forțele Hunnice ale lui Ellac, fiul lui Attila, care se luptase cu frații săi Ernak și Dengizich pentru supremație după moartea lui Attila. Ellac însuși a fost ucis în luptă.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">471.</span></b> În condițiile puternicei reacții antigermanice din imperiu, Leo I îl elimină, cu ajutorul isaurienilor, pe Aspar.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">474 - 491.</span></b> Domnia împăratului Zenon I (întreruptă în ianuarie 475 - august 476 de generalul Basiliscos). Apogeul influenței isaurienilor în viața politică a imperiului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjE-fcoZN2Qx0TweQ6P9MLqx7kM2yRTIKKudo6pGjoxXVg6hwHWDTVl7ngr7XSxIaU4KOlgIciA3R5sh8JKdSRMHTPFnFqBapU1-rekcFQwzMeVAqPWgcc8TrYjc0PhSJxF09HrOeDACKw/s1600/Byzantine_Empire_animated.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="370" data-original-width="800" height="185" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjE-fcoZN2Qx0TweQ6P9MLqx7kM2yRTIKKudo6pGjoxXVg6hwHWDTVl7ngr7XSxIaU4KOlgIciA3R5sh8JKdSRMHTPFnFqBapU1-rekcFQwzMeVAqPWgcc8TrYjc0PhSJxF09HrOeDACKw/s400/Byzantine_Empire_animated.gif" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta animată a Imperiului Bizantin</i></b></span></div>
<b><span style="color: #cc0000;"><br /></span></b>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">488.</span></b> La instigația împăratului </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Zenon, care îl numește </span><i style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: large;">magister militum per Italiam</span></i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">, Theodoric, regele ostrogoților (474 - 526), invadează Italia, îl înfrânge pe Odoacru și pune aici bazele unui puternic regat germanic (493 - 553).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #cc0000;">După 476, provinciile răsăritene ale Imperiului Roman își continuă pentru încă un mileniu, în haine grecești, în cadrul Imperiului Bizantin, un zbuciumat dar strălucit destin, încheiat dramatic în 1453, prin cucerirea Constantinopolului de către turcii otomani.</span> </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În întreaga sa existență, Bizanțul se consideră unicul continuator și moștenitor al Imperiului Roman, Constantinopolul este considerat ”noua Romă”, împăratul de pe malul Bosforului autointitulându-se ”urmașul cezarilor”.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Chiar dacă pecetea greacă devine tot mai pregnantă, din sec. 6 greaca înlocuind latina ca limbă oficială și de cultură, tradiții romane supraviețuiesc în viața statală, administrativă, constituțională, în cea socială și politică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPd8oC902p6v3iEmpDeKxZc4W8TIaQYmFlO_rgxf8T0O9iynq5fLB9Pv7T-YrH7pVA2l3r4w1nKRBTz5HSLArj__duhvWJTYZzh4UP8tryWvJhi-tXlKq61A-2F2gwBbTE5fCbmwMEl3M/s1600/Byzantine_Empire_600AD.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="871" data-original-width="1600" height="217" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPd8oC902p6v3iEmpDeKxZc4W8TIaQYmFlO_rgxf8T0O9iynq5fLB9Pv7T-YrH7pVA2l3r4w1nKRBTz5HSLArj__duhvWJTYZzh4UP8tryWvJhi-tXlKq61A-2F2gwBbTE5fCbmwMEl3M/s400/Byzantine_Empire_600AD.png" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br />Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-43655747963967128922018-04-25T04:08:00.004+03:002021-03-15T21:20:15.970+02:00ORIENTUL - PENINSULA ARABIA ȘI TRIBURILE ARABE<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPVLjnWQrkwefZC4HGx1YhBXKQxGz_6IluupgaPrU0dEyazRovWJqK7MswarfCUwe5gI25NvfFG_mMiXwXvu0GXWr1ZW_iPxwCJ0YRoIu1samgjKHyMcViYvzm5bNx9NSeuTAhyaR1i2g/s1600/tour-around-desert-by-camels-trekking.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="620" data-original-width="930" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPVLjnWQrkwefZC4HGx1YhBXKQxGz_6IluupgaPrU0dEyazRovWJqK7MswarfCUwe5gI25NvfFG_mMiXwXvu0GXWr1ZW_iPxwCJ0YRoIu1samgjKHyMcViYvzm5bNx9NSeuTAhyaR1i2g/s400/tour-around-desert-by-camels-trekking.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Termenul de Arabia, care desemna inițial pustiul nord-arab, s-a extins treptat în antichitatea clasică asupra întregii peninsule cuprinse între Marea Roșie și Golful Persic.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Numai 1/4 din suprafața aridă a peninsulei oferă, în ținuturile de coastă și în jurul oazelor, condiții de viață.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În decursul antichității, s-au dezvoltat aici trei zone de civilizație. În mileniile 3-2 î.e.n., ținuturile de coastă răsăritene, situate la jumătate de drum între Mesopotamia și India, au o evoluție mai rapidă. În mileniul I î.e.n., SV peninsulei (actualul teritoriu al R.A. Yemen, R.D.P. Yemen și SV Arabiei Saudite) cunoaște o remarcabilă înflorire economică și culturală, iar în sec. 3 î.e.n - 1 e.n. se afirmă regiunea de NV (actualul teritoriu al Iordaniei și NV Arabiei Saudite), unde ia ființă Regatul Nabateilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9XPGWvOl56F21NPhe4xValfrMpw-KxlSJuhRR4LWpG3mfjS4oJIGzrWMrmw70nlqLyqRpFZpDhbXkFjYyaZOyQQbAsZt8GAjtxmQdvuVmgsL0XI-I7p_G1dX8vGRmzdz6iC-o3bWsthE/s1600/middleeast3500bc_copy2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="422" data-original-width="500" height="337" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9XPGWvOl56F21NPhe4xValfrMpw-KxlSJuhRR4LWpG3mfjS4oJIGzrWMrmw70nlqLyqRpFZpDhbXkFjYyaZOyQQbAsZt8GAjtxmQdvuVmgsL0XI-I7p_G1dX8vGRmzdz6iC-o3bWsthE/s400/middleeast3500bc_copy2.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta Arabiei la 3500 B.C.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #8e7cc3;">milen. 3 - 2 î.e.n.</span></b> Populațiile de pe coasta estică a Peninsulei Arabia înregistrează, grație rolului de intermediar în comerțul dintre Mesopotamia și Valea Indusului (NV Indiei), o timpurie dezvoltare economică și culturală. Izvoarele sumeriene menționează doi parteneri comerciali în această zănă geografică - ”țările” Dilmun (având centrul poate în Insula Bahrain) și Magan (pe teritoriul actual al Emiratelor Arabe Unite și al Omanului). Ținuturi ale coastei septentrionale se află în sec. 24-23 î.e.n. sub controlul politic al imperiului Akadian.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">milen. 2 î.e.n. (a doua jumătate). Domesticirea cămilei în Arabia (de unde se răspândește spre Asia Centrală și Africa de N) deschide noi perspective comerțului caravanelor în regiunile deșertice ale Orientului. Arabii, triburi semitice de nomazi care se răspândesc în milen. 2 î.e.n. în întreaga Peninsulă, asimilează treptat elementele etnice mai vechi, dar nu reușesc până în vremea lui Muhammad să realizeze unitatea politică și culturală a întregii Arabii.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #674ea7; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN2gjJLeK9LBZltGBagrb1ZedKVzMc-bwB211N6-JawvqyxlL7Ks3UTKPLEzaWikaf3ZNYwmGkcO7MzDFCRMovkDO7xmZn0watcB5tsPjQClqWK77bgpT3fS-J5qggjk8DVrzWAsLJDMs/s1600/egypt1500bc.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="514" data-original-width="500" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhN2gjJLeK9LBZltGBagrb1ZedKVzMc-bwB211N6-JawvqyxlL7Ks3UTKPLEzaWikaf3ZNYwmGkcO7MzDFCRMovkDO7xmZn0watcB5tsPjQClqWK77bgpT3fS-J5qggjk8DVrzWAsLJDMs/s400/egypt1500bc.jpg" width="388" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif;"><i>1500 B.C.</i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">milen. 1 î.e.n.</span></b> Triburile din SV, vorbind dialecte ale limbii sud-arabice, având ca principală îndeletnicire creșterea animalelor (ovine, caprine, cămile, cai), încep să practice o agricultură bazată pe sistemul irigațiilor și se implică tot mai activ în fluxul comercial dintre Africa de Est, Egipt, Iran și India, exportând smirna și tămâia atât de căutate în lumea mediteraneană. Nivelul de dezvoltare economică și culturală atins îi determină pe autorii greci și romani să dea numele regiunii de Arabia Felix. Patru formațiuni statale mai importante iau ființă în această regiune: în zona septentrională, triburile miaiților creează Regatul Main, cu centrul la Qarnaw, mai la sud sabaiții - cele mai puternice triburi din zonă - pun bazele Regatului Saba; la răsărit de acesta, qatabaniții fondează Regatul Qataban (cu reședința la Timna), iar spre răsărit ia ființă Regatul Hadramaut (capitala Shabwa). Civilizația atestă influențe ale lumii iraniene, iudaice, elenistice și apoi romane. Regatul Saba, cel mai vechi și puternic, va unifica sub autoritatea sa colțul SV al Arabiei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAuKvWnAFgD0RU_PnKhQ-0eR4iDfYFQf1oyGHkmJgJuravCFTAJO1YgAMQC2xyEr5xfYkGFMhO4LaVYJRfZNNO4AXsv0bUw4yF3AVkOv1AK7khX5Zke8z_lX35v-x4271Tr7i_S5LYMUo/s1600/middleeastad750.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="422" data-original-width="500" height="337" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAuKvWnAFgD0RU_PnKhQ-0eR4iDfYFQf1oyGHkmJgJuravCFTAJO1YgAMQC2xyEr5xfYkGFMhO4LaVYJRfZNNO4AXsv0bUw4yF3AVkOv1AK7khX5Zke8z_lX35v-x4271Tr7i_S5LYMUo/s400/middleeastad750.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Arabia la 750 B.C.</i></b></span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKBntW48tFlR3rqv_p8HiT_Pe2zHg0Zu-G9Z1bEQS-zsbgSN6wjpNStsR0lQRh4ZRa4UqjT1cAK4GNAXmumW4VWrDwkMcZ4rr6pRJrrZhxHAPEHmclD0fZ5NNDINcH50Q_tHYAKhJCF8o/s1600/arabia-500ad.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="330" data-original-width="361" height="365" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKBntW48tFlR3rqv_p8HiT_Pe2zHg0Zu-G9Z1bEQS-zsbgSN6wjpNStsR0lQRh4ZRa4UqjT1cAK4GNAXmumW4VWrDwkMcZ4rr6pRJrrZhxHAPEHmclD0fZ5NNDINcH50Q_tHYAKhJCF8o/s400/arabia-500ad.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Arabia la 500 B.C.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">sec. 9 î.e.n.</span></b> Textele asiriene și ebraice menționează existența triburilor arabe în deșertul siriano-mesopotamian și NV Arabiei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie2FeNER7badF0YjMBZZmF8pXtrnzJDAiLeEqB2aN9ZKBTlYOXSCOm1KBpmTz2DjCOB56az6MvhidW6h51ceCSYnuSFB7ZynuJZcYw8Q85Xn7_tdLQhYdiY_bYDD650tgck7b2lV-4ikA/s1600/trib+arab+pe+camile+tuaregii.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="667" data-original-width="1000" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie2FeNER7badF0YjMBZZmF8pXtrnzJDAiLeEqB2aN9ZKBTlYOXSCOm1KBpmTz2DjCOB56az6MvhidW6h51ceCSYnuSFB7ZynuJZcYw8Q85Xn7_tdLQhYdiY_bYDD650tgck7b2lV-4ikA/s400/trib+arab+pe+camile+tuaregii.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;">853.</span></b> În bătălia de la Qarqar (Siria) suveranul asirian Șalmanasar III enumeră printre dușmani și 1000 de călăreți pe cămile din țara Arabă.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #741b47; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiohoYb0kI2bp6HA8TIqSl4APe2pbhgGluwTnEzY3t6350l5XJcO9xuGJeZiIGXsw6RpybE2fraf67D_3XQX5snLvO7-ITrY7Cq6puGB_G64wP5SkVj9lgO63ntcq-coRtrA0fPPRvHnMM/s1600/BATALIA+DE+LA+QALQAR.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="360" data-original-width="480" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiohoYb0kI2bp6HA8TIqSl4APe2pbhgGluwTnEzY3t6350l5XJcO9xuGJeZiIGXsw6RpybE2fraf67D_3XQX5snLvO7-ITrY7Cq6puGB_G64wP5SkVj9lgO63ntcq-coRtrA0fPPRvHnMM/s400/BATALIA+DE+LA+QALQAR.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #741b47; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">sec. 8 î.e.n.</span></b> Constituirea Regatului Saba ca stat teocratic (marele preot deține totodată și puterea politică supremă), cu centrul la Sirwah, apoi la Marib.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Prezumtiva vizită a unei regine din Saba la curtea regelui Solomon pare să fie un reflex în plan legendar al intenselor legături comerciale întreținute cu Regatul Israel. În a doua jumătate a sec. 5, Karib il Watar II (c.420) poartă numai titlul de <i>malik</i> (rege), ceea ce denotă renunțarea la caracterul teocratic al monarhiei. Inscripții asiriene din vremea lui Tiglatpalasar III, Sargon II și Sennacherib înregistrează daruri și tribut trimise de Regatul Saba, Asiriei. Saba își extinde treptat autoritatea asupra statelor vecine, Qataban, Hadramaut și Main; din sec. 5 î.e.n. sunt întemeiate colonii în Cornul Africii (pe teritoriul Etiopiei). După aprige lupte cu tribul homeriților (sau himiariților), sabaiții ocupă citadela Du Raida de lângă orașul Zafar, suveranii Sabei adoptând la sfârșitul sec. 1 e.n. titulatura de regi ai Sabei și Du Raidain. În jurul anului 335 e.n. Regatul Saba este cucerit de etiopieni (statul Aksum); își redobândește după câteva decenii neatârnarea, devenind în sec. 5 câmp de înfruntare religioasă între creștinism și iudaism, triumful celui din urmă declanșând în 525 o nouă invazie etiopiană. După izgonirea ocupanților (575) Saba devine o provincie a imperiului Sasanid, îmbrățișează <span style="color: #cc0000;">în 628 noua religie predicată de Muhammad, fiind integrat apoi lumii islamice</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihJHvfuiG7Q7rT_zUt4gMkYAp35ZknU5BeUZohERiwzG4Q3yVVsiZS39P_j6SGEFYCUSFewkfiqdHPue8lT7yOaJx2M2-PRk61EyB_1dBSOUaon2qYBZcEnky672t19TGDVAZ9pj_AV_E/s1600/Ancient+rout+between+Alexandria+and+China.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="399" data-original-width="900" height="175" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihJHvfuiG7Q7rT_zUt4gMkYAp35ZknU5BeUZohERiwzG4Q3yVVsiZS39P_j6SGEFYCUSFewkfiqdHPue8lT7yOaJx2M2-PRk61EyB_1dBSOUaon2qYBZcEnky672t19TGDVAZ9pj_AV_E/s400/Ancient+rout+between+Alexandria+and+China.gif" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<b style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #a64d79;">556 - 539 î.e.n.</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Nabonid, suveranul Regatului Noului Babilon, își extinde autoritatea până în ținuturile Medinei, stabilindu-și timp de 10 ani reședința în oaza Taima din N Arabiei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj79hLHnDFP3PqxXGCCR9VPnMdbFjoVD9n9r_bmUh6KWxmYbMvnhj6Iz1TEOF57fGfEiiO2uDCbPxJ0Ce4Vdj_48vULx_oZLFTpLrXjOZTj-EHRy-4FliLTa0pnhYdO7nty5H6B9bgQiOk/s1600/arabian+trade+routs.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="727" data-original-width="886" height="326" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj79hLHnDFP3PqxXGCCR9VPnMdbFjoVD9n9r_bmUh6KWxmYbMvnhj6Iz1TEOF57fGfEiiO2uDCbPxJ0Ce4Vdj_48vULx_oZLFTpLrXjOZTj-EHRy-4FliLTa0pnhYdO7nty5H6B9bgQiOk/s400/arabian+trade+routs.gif" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">522 - 486 î.e.n.</span></b> Inscripțiile din timpul domniei suveranului ahemenid Darius I, <span style="color: #cc0000;">teritoriul supus dintre Mesopotamia și Egipt figurează cu numele Arabaya</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">sec. 4 - 3 î.e.n.</span></b> Stabilirea durabilă a triburilor arabe ale nabateilor (originare din Transiordania) în NV Peninsulei Arabia, unde controlează comerțul caravanier dintre Egipt, Mediterana Orientală și Mesopotamia. Regatul Nabateilor, constituit în sec. 2 î.e.n., cu centrul în vechea cetate edomită Petra (astăzi în Iordania), puternic influențat de civilizația elenistică, folosește limba și scrierea aramaică, dar păstrează un panteon pur arab. Listele dinastice consemnează numele a 12 suverani, începând cu Arethas I (Haritat I) și sfârșind cu Rabilos II Soter (71-106 e.n.); apogeul politic al statului este atins în timpul domniei lui Arethas III 937-62 î.e.n.), după care regatul devine clientelar Romei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpF-73JDB34b-6FSyR_9RWofoi1cTI094JHAlgkqmIsxIrGZNLETa85WRW82S9vsRyRM9rHoKGqP6tuB2HDdG96G-rHWjJSw3Aj_2_G9-oAVVKlxHqwbV268mPy762MFtndrC13QfZeuQ/s1600/Petra-narrow-passageway-631.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="300" data-original-width="631" height="190" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpF-73JDB34b-6FSyR_9RWofoi1cTI094JHAlgkqmIsxIrGZNLETa85WRW82S9vsRyRM9rHoKGqP6tuB2HDdG96G-rHWjJSw3Aj_2_G9-oAVVKlxHqwbV268mPy762MFtndrC13QfZeuQ/s400/Petra-narrow-passageway-631.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">c. 132 î.e.n.</span></b> Reprezentanții familiei de origine arabă Abgar preiau puterea în orașui Edessa (fosta Antiohia pe Calirhoe fondat în 303/302 de Seleucos Nicator), emancipând micul Regat Osroene din NV Mesopotamiei de sub autoritatea Regatului Seleucid. Dinastia Abgar va conduce până în 216 e.n. destinul zbuciumat al acestui stat tampon dintre Imperiul Roman și Regatul Parților.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy1tggE1ckVUQMgbdN4aNW2Q_QUNrD6H0RXVT0zFlEkfx3COxPI3Qfge6AjKUrHdp7YZxa6JL0kBocu-UznZ4Cp2c_IMApQeAgQDCp6XA_kPJeSHL7ftpJDJhQMuKfD37iBscTDL9l1p8/s1600/arabia200ad.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="456" data-original-width="500" height="363" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy1tggE1ckVUQMgbdN4aNW2Q_QUNrD6H0RXVT0zFlEkfx3COxPI3Qfge6AjKUrHdp7YZxa6JL0kBocu-UznZ4Cp2c_IMApQeAgQDCp6XA_kPJeSHL7ftpJDJhQMuKfD37iBscTDL9l1p8/s400/arabia200ad.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">25 - 24 î.e.n.</span></b> Din ordinul împăratului Augustus, prefectul Egiptului L. Aelius Gallus întreprinde o expediție împotriva Arabiei Felix. Deși forțele romane pătrund până în regiunea orașului Marib (pe teritoriul R.A. Yemen), campania se încheie cu un eșec.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">105 e.n.</span></b> Din dispoziția împăratului Traian, guvernatorul Siriei A. Cornelius Palma ocupă și transformă cea mai mare parte a Regatului Nabateilor în provincie romană. Sediul administrației provinciale și al legiunii care apăra noua posesiune este stabilit în orașul Bostra. În Golful Aqaba este staționată o flotă romană care controlează navigația din Marea Roșie și implicit comerțul cu India. Elemente etnice și de civilizație arabă se răspândesc în imperiu. În 244 e.n., M. Iulius Philippus (Filip Arabul), fiul unui șeic din Trachonitis, ocupă însuși tronul imperial.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGtJoN72ksej5B3lctAp3baEKsm3ZIn1UADOBeVrchqQ7ejZucevwR7A2m-dv1FqhChNodY-eH0bpVPM7O6_IpxVossGZtIRs1gfPD3g-jKTVadJrRYM78yy-qEfXLIgHA2SGMtQn0Z9g/s1600/Red+Sea+route+of+traid.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="387" data-original-width="600" height="257" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGtJoN72ksej5B3lctAp3baEKsm3ZIn1UADOBeVrchqQ7ejZucevwR7A2m-dv1FqhChNodY-eH0bpVPM7O6_IpxVossGZtIRs1gfPD3g-jKTVadJrRYM78yy-qEfXLIgHA2SGMtQn0Z9g/s400/Red+Sea+route+of+traid.gif" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">sec. 3 e.n.</span></b> Palmyra, cetatea arabă din deșertul sirian, cunoaște în cursul acestui secol o strălucită dar efemeră afirmare. Situată într-o oază la egală distanță între litoral și Eufrat, pe unul dintre cele mai importante drumuri comerciale care leagă Mediterana de Mesopotamia, inclusă la începutul sec. 1 e.n. în Imperiul Roman, Palmyra se dezvoltă rapid după acordarea de către Hadrian a statutului de oraș liber (129 e.n.). În condițiile slăbirii autorității romane în primele decenii ale ”Anarhiei militare”, Septimius Hairanes transformă orașul în centrul unui principat tampon, între imperiile sasanid și roman (c.250). Succesorul său Septimius Odenathus primește în urma victoriilor sale, din partea împăratului Gallienus, titlul de ”dux Romanorum” și ”corrector totius Orientis”. După dispariția sa, ambițioasa-i soție - Zenobia - se emancipează de sub autoritatea romană vizând crearea unui vast imperiu palmirean în Asia Mică, Siria, Palestina și Egipt (270), dar este înfrântă de împăratul Aurelian, iar Palmyra distrusă din temelii (273).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRlBX2hA6qEsD5Xb5zwZLl7Y2Tvs4A1bnJS4yZmV7ekO_aragBYeOslM_u5p9RToaD7c-FKItAEyvlyh_zOp9QdHG6g_XJQi0sK12_z0gi-FhZJQfLccymibTq4dM_SuZJRh-XlDyKoBM/s1600/Palmyr01.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="440" data-original-width="730" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRlBX2hA6qEsD5Xb5zwZLl7Y2Tvs4A1bnJS4yZmV7ekO_aragBYeOslM_u5p9RToaD7c-FKItAEyvlyh_zOp9QdHG6g_XJQi0sK12_z0gi-FhZJQfLccymibTq4dM_SuZJRh-XlDyKoBM/s400/Palmyr01.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">sec. 4 - 7.</span></b> Două seminții arabe continuă să joace un rol politic până la afirmarea islamului în partea septentrională a Peninsulei Arabia: în NE hamizii, cu centrul la Hira, vasali imperiului Sasanid, iar în NV gasanizii, sub autoritate romano-bizantină.</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEise4aIFkBv-h99X_rDQDnGtSIHlmxPLSLqZQQi2YF-1pxLe8nG76VZsnQ026HVvkzTebivFumCAksvXRSHN8Br1JWoKp7_BO9s124TPwFBshkQ__AzF_KfftAeWVsToKflCBLrXwzfVnM/s1600/Sahara+Morocco.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEise4aIFkBv-h99X_rDQDnGtSIHlmxPLSLqZQQi2YF-1pxLe8nG76VZsnQ026HVvkzTebivFumCAksvXRSHN8Br1JWoKp7_BO9s124TPwFBshkQ__AzF_KfftAeWVsToKflCBLrXwzfVnM/s400/Sahara+Morocco.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8M7HH_k08GwsCbk-2F58I8Q40gNMtRVr4F93_ObpqfGDW58_vG5_mEI6avznUKKBQ-WqbRprXnpjQAB_dO1iMhuNBQ2QpwHaxmGzFHeZh2SQ4FqkhUbTKXhMkoZM6KO8dsi1ip6hIL_s/s1600/arabian+horse.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="202" data-original-width="249" height="324" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8M7HH_k08GwsCbk-2F58I8Q40gNMtRVr4F93_ObpqfGDW58_vG5_mEI6avznUKKBQ-WqbRprXnpjQAB_dO1iMhuNBQ2QpwHaxmGzFHeZh2SQ4FqkhUbTKXhMkoZM6KO8dsi1ip6hIL_s/s400/arabian+horse.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br />Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-7431168659532654722018-04-21T02:31:00.005+03:002023-12-21T12:03:15.776+02:00LUMEA ROMANĂ - ROMA REPUBLICANĂ<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAMZGQM8bJkeLtJcMWUg2rscHt2IJm1nVSBlH2QA3SNLMPgSBvix9aSXxNiYzRB1xtO5SXwT3EUTxV_UyiwvNHd6rsFjAF50q0fCjItWLfD2fKCZarbwbuGLFvDODA6_no3lROTgDFYOQ/s1600/Portus++folosit%25C4%2583+de+oficiali+guvernamentali+%25C8%2599i+de+administratori+responsabili+cu+supravegherea+activit%25C4%2583%25C8%259Bilor+portului+%25C8%2599i+poate+s%25C4%2583+fi+func%25C8%259Bionat+%25C8%2599i+ca+re%25C8%2599edin%25C8%259B%25C4%2583+pentru+%25C3%25AEmp%25C4%2583rat+%25C3%25AEnsu%25C8%2599i.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="399" data-original-width="710" height="221" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAMZGQM8bJkeLtJcMWUg2rscHt2IJm1nVSBlH2QA3SNLMPgSBvix9aSXxNiYzRB1xtO5SXwT3EUTxV_UyiwvNHd6rsFjAF50q0fCjItWLfD2fKCZarbwbuGLFvDODA6_no3lROTgDFYOQ/s400/Portus++folosit%25C4%2583+de+oficiali+guvernamentali+%25C8%2599i+de+administratori+responsabili+cu+supravegherea+activit%25C4%2583%25C8%259Bilor+portului+%25C8%2599i+poate+s%25C4%2583+fi+func%25C8%259Bionat+%25C8%2599i+ca+re%25C8%2599edin%25C8%259B%25C4%2583+pentru+%25C3%25AEmp%25C4%2583rat+%25C3%25AEnsu%25C8%2599i.gif" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">510 / 509 î.e.n.</span></b> Potrivit tradiției, L. Tarquinius Superbus, ultimul rege de origine etruscă, este izgonit din Roma în urma unei răscoale populare conduse de L. Iunius Brutus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Abolirea regalității și instaurarea formei de guvernământ republicane. La această dată, Roma nu era decât o mică cetate înconjurată de dușmani, un modest oraș-stat din Latium, care nu anunță prin nimic viitorul destin de excepție, poate cel mai singular și strălucit al întregii antichități.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În cele aproape cinci secole de istorie republicană, Roma parcurge drumul de la o cetate care luptă disperat pentru supraviețuire, la cea de stăpână a întregii Peninsule Italice (a cărei unitate o cimentează durabil) pentru ca apoi, un secol mai târziu, să devină centrul celui mai puternic și durabil imperiu al lumii antice. Sistemul organelor statului este cel al unei republici aristocratice; în principiu poporul roman decidea, în cadrul unor adunări, asupra principalelor probleme ale statului; de facto, senatul acapara întreaga putere. Puterea executivă se afla la mâna magistraților; alegerea lor anuală, caracterul onorific al magistraturilor (nu exista retribuție) și colegialitatea au fost până în ultimul veac de existență a republicii o obligație inexorabilă. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Ocupația de bază a populației rămâne în acest răstimp agricultura, dominată de mica proprietate țărănească. Din rândurile elementului țărănesc erau recrutate legiunile, garanția apărării statului și fierul de lance al expansiunii romane. Extinderea marelui domeniu funciar, ruinarea proprietății țărănești, afluxul de sclavi și sporirea rolului lor în viața economică vor duce, din sec. 2 î.e.n., la mari frământări sociale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">509 - 338 î.e.n.</span></b> Roma face acum primii pași pe drumul organizării structurii sale interne și își făurește instrumente ale viitoarelor victorii. Principala problemă a vieții politice interne o reprezintă lupta dintre plebei și patricieni, singurii beneficiari ai răsturnării monarhiei, care au monopolizat întreaga putere politică, legislativă, juridică și religioasă de stat, excluzând complet plebea. Pe plan extern, Roma respinge tentativele străine de subjugare și se angajează în lupta pentru hegemonie din cadrul Ligii orașelor latine din Latium; drum sinuos, încununat însă în anul 338 de o deplină victorie.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">509 î.e.n.</span></b> Încheierea primului tratat romano-cartaginez. Timp de două secole și jumătate relațiile dintre Roma și Cartagina rămân pașnice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">496 - 493 î.e.n.</span></b> Război între Roma și Liga Latină.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">494 / 493 î.e.n.</span></b> Prima secesiune a plebeilor. Retrași pe "Muntele Sacru" (sau pe Aventin), ei obțin instituirea unei noi magistraturi - tribunalul plebei. Alegerea, anual, din rândul plebeilor, a doi tribuni sacrosanți având ca principală îndatorire apărarea intereselor clasei lor și totodată dreptul de a se opune prin veto oricărei hotărâri luate de magistrați sau senat împotriva unui plebeu. Numărul și rolul lor sporește pe măsură ce adunările plebeilor de triburi (concilia plebis tributa) încep să-și facă auzit glasul în cetate.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">474 î.e.n.</span></b> Înfrângerea flotei etrusce la Cumae de către Hieron I, tiranul Siracuzei, marchează începutul declinului puterii maritime etrusce.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">451 î.e.n.</span></b> La cererile repetate ale plebei de codificare a legilor cutumiare, este aleasă o comisie de 10 senatori (decemviri legibus scribundis), însărcinată cu redactarea unui cod de legi. În anul următor comisia expune în for un cod de legi (gravat pe 12 table de bronz), numit ulterior ”Legea celor XII table”. Codul reflectă destrămarea vechilor legături gentilice, consolidarea proprietății private, împărțirea societății în clase antagonice și afirmarea familiei drept celulă de bază a societății în detrimentul gintei. Apariția unor legi scrise care enunță egalitatea cetățenilor în fața legii constituie un cert element de progres pentru societatea romană, chiar dacă aplicarea lor rămâne mai mult un deziderat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #073763; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">447 î.e.n.</span></b> Instituirea unei noi magistraturi - quaestura - cu atribuții administrativ-financiare (din 421 accesibilă și plebeilor).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">445 î.e.n.</span></b> <i>”Lex Canuleia”</i> anulează interdicția căsătoriei dintre plebei și patricieni.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #073763; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">444 î.e.n.</span></b> Hotărârea senatului privind posibilitatea înlocuirii celor doi consuli printr-un colegiu al tribunilor militari cu puteri consulare (<i>tribuni militum consulari potestate</i>), magistratură accesibilă și plebeilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #20124d; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">443 î.e.n.</span></b> Data tradițională a instituirii censurii. Aleși o dată la 5 ani din rândul foștilor consuli, pe o durată de 18 luni, cei doi censuri au ca îndatoriri: realizarea recensământului cetățenilor (census), înscrierea acestora într-un trib teritorial și, după avere, într-o centurie, supravegherea moravurilor, iar după 312 alcătuirea listei celor 300 de senatori (primirea și eliminarea de membri din senat).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">406 - 396 î.e.n.</span></b> Război între Roma și Veii, încheiat prin cucerirea orașului etrusc de către dictatorul M. Furius Camillus (prima personalitate romană căreia, dincolo de legendă, i se poate recunoaște o existență istorică reală).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">400 î.e.n.</span></b> <span style="color: #cc0000;"><b>Pătrunderea celților (numiți de romani gali)</b></span> din Europa Centrală în Peninsula Italică și stabilirea lor în Câmpia Padului de unde, timp de aproape două secole,<span style="color: #e06666;"> <b>vor efectua incursiuni de pradă până în Apulia și Sicilia</b></span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #bf9000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #bf9000;">393 î.e.n.</span></b> Potrivit datelor censorilor, statul roman (care se întinde la această dată pe o suprafață de c.2000 km pătrați) numără 152.000 cetățeni mobilizabili.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #783f04;">387 iulie.</span></b> Bătălia de la Allia. Celții îi înfrâng pe romani, cuceresc și jefuiesc Roma, cu excepția Capitoliului. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">c. 380 î.e.n.</span></b> Începe reconstrucția Romei după incendiul galic. Ziduri de piatră înconjoară pentru prima dată cele 7 coline pe care se înalță orașul.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">367 î.e.n.</span></b> Legile lui Licinius și Sextius abolesc tribunatul militar și restabilesc regimul celor doi consuli, stipulând obligativitatea ca unul dintre aceștia să fie plebeu. Instituirea unei noi magistraturi - p r a e t u r a - care preia atribuțiile judiciare ale consulilor. Tot în 367 sunt create funcțiile celor doi edili curuli, cu atribuții administrative.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #cc0000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">356 î.e.n.</span></b> Plebeii cuceresc dreptul de a fi aleși ca dictatori.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">354 î.e.n.</span></b> Primul tratat dintre Roma și Confederația triburilor samnite.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: blue; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">351 î.e.n.</span></b> Plebeii dobândesc dreptul de a ocupa censura; din 339 ei impun obligativitatea ca unul dintre cei doi censori să fie plebeu.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: magenta; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">343 - 272 î.e.n</span></b>. Epoca războaielor dintre Roma și Confederația triburilor samnite, conflict decisiv pentru hegemonia Italiei centrale și meridionale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: purple; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">340 - 338 î.e.n.</span></b> Războiul latinilor. Victoria legiunilor romane pecetluiește hegemonia incontestabilă a Romei în Latium. Dizolvarea Ligii Latine.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #741b47; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">338 - 264 î.e.n.</span></b> Încheierea confruntării dintre patricieni și plebei prin statuarea deplinei egalități contribuie la începutul sec. 3 î.e.n., la consolidarea internă a statului. Pe plan extern, Roma destramă puterea acelor popoare care ar fi putut aspira la hegemonia Peninsulei Italice: Confederația triburilor samnite, Uniunea orașelor etrusce, triburile celtice sau cetățile din Graecia Magna, devenind stăpână necontestată între Alpi și strâmtoarea Messinei. Contactele tot mai strânse cu civilizația greacă stimulează creația litrerară și artistică proprie. Literatura latină înregistre</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">ază în sec. 3 î.e.n. primele ei opere, specifice acestei faze de adaptare și asimilare a culturii grecești. Dacă Livius Andronicus, care prin traducere va face cunoscută romanilor Odiseea, este mai mult un ”educator” decât un creator, Naevius și Plaut, ambii italici, își înscriu numele, primul ca autor al unei epopei naționale (Bellum Punicum), cel de-al doilea drept cel mai mare autor comic roman.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">327 - 304 î.e.n.</span></b> Al doilea război cu samniții. În pofida înfrângerii dezordonate din trecătoarea Caudium (321), <span style="color: #cc0000;">Roma încheie victorioasă conflictul care-i asigura dominația în Campania și Apulia</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">326 î.e.n.</span></b> ”L e x P o e t e l i a P a p i r i a” interzice vânzarea debitorului insolvabil ca sclav.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">312 î.e.n.</span></b> Censura lui Appius Claudius Caecus, cea mai însemnată personalitate politică a epocii. De numele său este legată <span style="color: #cc0000;">construcția primei șosele, între Roma și Capua (Via Appia), și a primului mare apeduct din Cetatea Eternă (Aqua Appia)</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">306 / 305 î.e.n.</span></b> Tratatul dintre Roma și Rhodos constituie primul contact diplomatic cu lumea elenistică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">306 î.e.n.</span></b> Nou tratat romano-cartaginez.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">300 î.e.n.</span></b> ”L e x O g u l n i a” consfințește egalitatea pe plan religios a plebeilor cu patricienii; primul mare pontif plebeu este cunoscut abia din 254 î.e.n.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">298 - 290 î.e.n.</span></b> Al treilea război cu samniții. Roma înfruntă o largă coaliție a popoarelor italice formată din samniți, sabini, etrusci, gali, hernici ș.a. Bătălia de la Sentinum (295 î.e.n.), în care sunt angajate cele mai mari efective militare întâlnite până acum pe un câmp de luptă italic, se încheie cu o răsunătoare victorie romană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">287 î.e.n.</span></b> Noua secesiune a plebeilor, pe muntele Ianiculum, se încheie cu deplina recunoaștere a egalității lor cu patricienii. Hotărârile plebei (”p l e b i s c i t a”), întrunită în ”Concilia plebis tributa”, devin obligatorii pentru întregul popor roman.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">285 - 282 î.e.n.</span></b> Război victorios împotriva celților din NE Italiei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">282 î.e.n.</span></b> Izbucnirea conflictului dintre Roma și Tarent, colonie greacă din S Italiei, prolog al implicării romanilor în lupta pentru hegemonie din Mediterana Occidentală.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">280 î.e.n.</span></b> Răspunzând chemării Tarentului, Pirus, regele Epirului, debarcă cu o armată în S Italiei. În două bătălii la Heracleea (280 î.e.n.) și Ausculum (279 î.e.n.) Pirus repurtează victorii scump plătite asupra legiunilor romane (”victorii a la Pirus”).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">275 î.e.n.</span></b> Revenit în Italia după o expediție de doi ani (278 - 276) împotriva cartaginezilor din Sicilia, Pirus este înfrânt de romani în bătălia de la Beneventum și obligat să se întoarcă în Grecia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">273 î.e.n.</span></b> Tratat de prietenie (”amicitia”) între Roma și Egiptul elenistic.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">272 î.e.n.</span></b> Capitularea Tarentului și desființarea Confederației triburilor samnite. Cu aceste victorii, Roma intră în rândul marilor puteri din bazinul Mării Mediterane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">c. 270 î.e.n</span></b>. Roma bate primele monede de argint proprii, după model grecesc.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">270 î.e.n.</span></b> Cucerirea coloniei grecești Rhegion. Roma devine stăpâna întregii Italii între Arno și Rubicon și strâmtoarea Messinei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">268 î.e.n.</span></b> Conform listei censorilor, Roma numără 292.000 cetățeni mobilizabili.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">264 - 133 î.e.n.</span></b> Roma dobândește hegemonia deplină în bazinul Mării Mediterane sfărâmând întâi în apus, în primele două războaie punice, puterea Cartaginei (264 - 201 î.e.n.), eliminând apoi de pe hartă Regatul Seleucid, Macedonia elenistică, lumea cetăților grecești. Politica expansionistă prelungită, pe teatre de război tot mai îndepărtate de Italia, afluxul de sclavi, care constituie o mână de lucru ieftină, declanșează criza agriculturii italice, soldată cu decăderea micii proprietăți țărănești și cu extinderea latifundiilor bazate pe munca servilă. Contactul cu Elada, cu lumea elenistică, accentuează penetrarea elementelor civilizației elene în cultura romană.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Cu opera lui Ennius, ”Annales (Anale)”, romanii dobândesc prima mare epopee națională, iar comediile lui Terențiu ating adevărate valori clasice. Reacția la elenizarea vieții romane domină opera lui Cato cel Bătrân, apărător, în discursurile sale, al vechii tradiții și autorității romane, autorul primei lucrări de istorie în limba latină - ”Origines”.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">264 - 146 î.e.n.</span></b> Epoca războaielor punice. Ciocnirea sferelor de interese ale Romei și Cartaginei determină confruntarea decisivă pentru hegemonia în bazinul occidental al Mediteranei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">264 - 241 î.e.n.</span></b> Primul război punic.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #a64d79; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">264 î.e.n. </span></b>Sprijinul acordat de Roma orașului Messana (= Messina) din Sicilia declanșează primul conflict romano-cartaginez.</span><br />
<b><span style="color: #741b47;"><br /></span></b>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">263 î.e.n.</span></b> Sub presiunea armatelor romane debarcate în Sicilia, Siracuza încheie un tratat de alianță cu Roma.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">262 î.e.n.</span></b> Cucerirea de către romani a orașului Acragas din Sicilia. Roma începe construcția primei sale flote de război.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: purple; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">260 î.e.n.</span></b> Bătălia navală de la Mylae. Roma obține prima victorie navală din istoria sa.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #45818e; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">256 î.e.n.</span></b> Învingători la Ecnomos, într-una din cele mai mari bătălii navale ale antichității, romanii debarcă în Africa de N un corp expediționari condus de M. Atilius Regulus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>255 î.e.n. </b>Regulus este înfrânt și capturat de armata cartagineză comandată de lacedemonianul Xanthippos. Eșecul campaniei romane din Africa.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>247 î.e.n.</b> Comanda forțelor cartagineze din Sicilia este preluată de talentatul general Hamilcar Barcas.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #b45f06; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">241 î.e.n.</span></b> Pierderea flotei în bătălia de la insulele Aegates (= Egadi) silește Cartagina să încheie pacea.<span style="color: #cc0000;"> Sicilia (cu excepția teritoriului Siracuzei) revine Romei, fiind organizată ca prima provincie romană</span>, iar Cartagina mai este obligată la plata unei despăgubiri de război de 3.200 de talanți.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #bf9000;">241 - 238 î.e.n.</span></b> Roma profită de răscoala mercenarilor cartaginezi din Africa pentru a anexa insulele Sardinia și Corsica, foste posesiuni punice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">237 - 229 î.e.n.</span></b> Hamilcar Barcas pune în S Spaniei bazele unui nou imperiu cartaginez.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">229 - 228 î.e.n.</span></b> Primul război ilir, purtat de Roma împotriva reginei Teuta, <span style="color: #cc0000;">marchează cea dintâi intervenție romană în Peninsula Balcanică</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">228 î.e.n.</span></b> Roma, care în primul război ilir se afirmase ca o apărătoare a orașelor elene, trimite o solie în Grecia, primită cu onoruri la Corint și Atena. Acceptarea romanilor ca participanți la Jocurile Istmice și la misterele eleusine indică scoaterea lor din categoria popoarelor ”barbare”.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">225 - 222 î.e.n.</span></b> Război împotriva celților din N Italiei. După victoria de la Telamon (225 î.e.n.), Roma anexează teritoriul dintre Pad și Alpi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">221 î.e.n.</span></b> Comanda supremă a forțelor cartagineze din Spania este preluată de Hannibal, fiul lui Hamilcar Barcas, care se afirmă în următoarele două decenii drept cel mai periculos adversar cunoscut până la acea dată de Roma.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">219 î.e.n.</span></b> Al doilea război ilir; <span style="color: #cc0000;">coasta Illyriei trece sub stăpânirea Romei</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">218 - 201 î.e.n.</span></b> Al doilea război punic.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">218 î.e.n. (vara).</span></b> Hannibal traversează Pirineii, forțează trecerea Rhonului și pătrunde peste culmile înzăpezite ale Alpilor, pe neașteptate, în N Italiei. După victoriile de la Ticinus și Trebia, Hannibal se afirmă drept eliberator al popoarelor italice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">217 î.e.n. (iunie).</span></b> Hannibal nimicește pe malul lacului Trasimene (Etruria) armata consulului C. Flaminius.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #4c1130; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">216 î.e.n. (august).</span></b> Bătălia de la Cannae (devenită model al bătăliei de învăluire), cea mai gravă înfrângere militară din istoria Romei,<span style="color: #990000;"> îl situează pe Hannibal, alături de Alexandru cel Mare și Caesar</span>, în rândul marilor strategi ai antichității. Roma continuă însă lupta.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">215 - 205 î.e.n.</span></b> Alianța lui Filip V, regele Macedoniei elenistice, cu Hannibal, declanșează primul război macedonean.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">212 î.e.n.</span></b> Cucerirea Siracuzei (care în 215 se alăturase lui Hannibal) de către romani; cu această ocazie <span style="color: #cc0000;">este ucis de un alt soldat roman celebrul matematician și fizician grec Arhimede</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">211 î.e.n.</span></b> Apariția lui Hannibal la porțile Romei (”Hannibal ad Portas”) nu duce la despresurarea orașului Capua (aliat cu generalul cartaginez) din Campania, care este cucerit și aspru pedepsit de romani.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">210 î.e.n.</span></b> P. Cornelius Scipio devine, la numai 25 de ani, comandant suprem al forțelor romane din Spania.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #783f04;">207 î.e.n.</span></b> Bătălia de pe fluviul Metaurus. Armata cartagineză comandată de Hasdrubal, venită din Spania în sprijinul lui Hannibal, este înfrântă de romani în Italia Centrală, înainte de a face joncțiunea cu aceasta.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #274e13; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">206 î.e.n.</span></b> Victoria lui P. Cornelius Scipio la Ilipa. Sfârșitul dominației cartagineze în Spania.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">204 î.e.n.</span></b> P. Cornelius Scipio debarcă în Africa de N.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">202 î.e.n.</span></b> octombrie. Bătălia de la Zama, încheiată cu victoria lui Scipio asupra lui Hannibal (rechemat în 203 din Italia).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">201 î.e.n.</span></b> La încheierea păcii, Cartagina pierde toate posesiunile din Mediterană și Spania, predă întreaga flotă și toți elefanții de luptă și se angajează să plătească o despăgubire de război de 10.000 de talanți.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Cartagina devine o neînsemnată putere pe plan local, lupta pentru hegemonie fiind definitiv tranșată în favoarea Romei, ajunsă acum cel mai puternic stat al Mediteranei Occidentale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">200 - 197 î.e.n. </span></b>Al doilea război macedonean. Aliată cu Pergamul, Rhodosul și Liga Etoliană, Roma înfrânge zdrobitor armata macedoneană în bătălia de la Kynoskephalai, devenind astfel arbitrul Peninsulei Balcanice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">197 î.e.n.</span></b> Teritoriile cucerite în Spania sunt organizate sub forma a două provincii - Hispania Citerior și Hispania Ulterior.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">192 - 188 î.e.n.</span></b> Război între Roma și Regatul Seleucid. Înfrânt în bătăliile de la Thermopyle (191 î.e.n.), Myonesos (190 î.e.n.) și Magnesia (190 î.e.n.), Antiohos III pierde, în urma păcii de la Apameia, posesiunile din Asia Mică până la Munții Taurus, cedează întreaga flotă și plătește o despăgubire de 15.000 de talanți. <span style="color: #990000;">Sfatul roman devine arbitrul lumii elenistice</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">184 î.e.n.</span></b> Începutul censurii lui M. Porcius Cato (reprezentant al cercurilor romane conservatoare, îngrijorate de pătrunderea culturii elenistice în Italia), rămasă celebră în analele republicii prin severitatea măsurilor adoptate.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">171 - 168 î.e.n.</span></b> Al treilea război macedonean. Înfrântă la Pydna (168 î.e.n.), Macedonia este împărțită în 4 regiuni tributare Romei. Sfârșitul independenței statului macedonean.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">167 î.e.n.</span></b> L. Aemilius Paullus cucerește Epirul, aliat al Macedoniei, distruge 70 de așezări și vinde ca sclavi 150.000 de captivi. Printre cei 1000 de ostateci ai Ligii Aheene aduși la Roma se numără și istoricul Polibiu, care va ajunge un apropiat al cercului Scipionilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #783f04;">154 î.e.n.</span></b> În V Peninsulei Iberice izbucnește răscoala lusitanilor împotriva dominației romane. Păstorul Viriathus conduce cu succes războiul din 147 î.e.n. până la moartea sa (139 î.e.n.).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">149 - 148 î.e.n.</span></b> Răscoala antiromană a Macedoniei condusă de Andriscos. După reprimarea ei, <b><span style="color: #990000;">Macedonia este transformată în provincie romană</span>.</b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">149 - 146 î.e.n.</span></b> Al treilea război punic. După o rezistență eroică, Cartagina este distrusă din temelie de forțele romane conduse de P.. Corneliu Scipio Aemilianus.<span style="color: #cc0000;"> <b>Constituirea provinciei Africa.</b></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">146 î.e.n.</span></b> Răscoala Ligii Aheene împotriva Romei se încheie cu distrugerea Corintului și <b><span style="color: #cc0000;">transformarea întregii Grecii în posesiune romană</span></b>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #0c343d; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">143 - 133 î.e.n.</span></b> ”Războiul Numantiei”, numit astfel după Numantia, centrul luptei antiromane a triburilor celtibere din N Spaniei. Cucerirea Numantiei în 133 de către P.Cornelius Scipio Aemilianus marchează sfârșitul rezistenței organizate a populației autohtone din Hispania.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">136 - 132 î.e.n.</span><span style="color: #990000;"> Prima mare răscoală a sclavilor din Sicilia, condusă de Eunus și Cleon.</span></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">133 - 31 î.e.n.</span></b> ”Secolul revoluțiilor”. Chiar dacă hotarele statului continuă să se lărgească spectaculos, iar Roma este confruntată cu apariția unor dușmani relativ periculoși (cimbrii și teutonii, Mitradate VI Eupator), scena politică internă rămâne domeniul evenimentelor și mutațiilor decisive. Epoca, deschisă de moartea violentă a lui Tib. Gracchus, constituie o perioadă de criză, marcată de puternice conflicte sociale și semnificative restructurări constituționale. Asistăm la cele mai înverșunate răscoale ale sclavilor din antichitate, apoi la lupta dintre cele două tabere dușmane ale societății - ”optimații” (forțele conservatoare - nobilimea, senatul) și ”popularii” (noile forțe sociale - cavalerii, vârfurile muncipale italice, plebea -, având ca for Adunarea Poporului), care-și dispută puterea în sângeroase războaie civile.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Devenită cel mai important centru al lumii mediteraneene, Roma beneficiază din plin de bogățiile ce se îndreaptă spre ea din toate zonele cucerite. Limba latincă, care dobândește un caracter modern, devine un instrument suplu și adecvat comunicării literare. Lucrările lui Cicero (corespondența, tratatul de retorică, dialogurile filosofice), Sallustiu (monografile istorice consacrate lui Iugurtha și Catilina) și Caesar (comentariile asupra războaielor galic și civil) sunt capodopere ale prozei latine, ajunsă la maturitate. Aflată încă în perioada căutărilor, poezia înregistrează succese durabile prin Lucrețiu (epopeea didactică ”Dereum natura”), Luciliu (care ridică satira la rangul unui gen literar distinct) sau Catul (cel mai talentat dintre ”neoterici”).</span><br />
<b><span style="color: #660000;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">133 - 129 î.e.n. </span></b>Răscoala lui Aristonicos. Fiu al lui Eumene II, Aristonicos denunță testamentul ultimului rege al Pergamului, care desemnase statul rman ca moștenitor al regatului, și sub influența utopiilor elenistice, încearcă înființarea unui ”stat al soarelui” (Heliopolis) bazat pe egalitate și dreptate socială. După înfrângerea răscoalei, Pergamul este transformat în provincia Asia, prima posesiune romană din Orientul Apropiat.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">133 î.e.n.</span></b> Tiberius Sempronius Gracchus, tribun al poporului, propune, pentru soluționarea crizei agrare, o lege stipulând reîmpărțirea proprietății funciare, dar este ucis de reacțiunea senatorială pe Capitoliu, împreună cu 200 - 300 de adepți ai săi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">133 - 122 î.e.n.</span></b> Ales tribun al poporului, Caius Sempronius Gracchus reia programul reformator al fratelui său; în cadrul tulburărilor sociale izbucnite la Roma în 121, C. Gracchus este ucis împrenă cu 3000 de partizani. Încercările novatoare ale Gracchilor - cea mai importantă tentativă de reforme democratice din istoria republicii - eșuează, dar evidențiază pregnant necesitatea transformării structurilor sociale.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">120 î.e.n.</span></b> <span style="color: #990000;"><b>Crearea provinciei Gallia Narbonensis, care asigură legătura dintre Hispania și Peninsula Italică.</b></span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #990000;"><b><br /></b></span></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: blue;">113 î.e.n.</span></b> Încep incursiunile în regiunea Alpilor ale cimbrilor și teutonilor, primele populații germanice care intră în conflict cu Roma. Cimbrii înfrâng armatele romane la Noreia (113), în Gallia (109), pe Rhone și la Arausio (105), declanșând o mare panică la Roma (furorteutonicus).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">111 - 105 î.e.n.</span></b> Războiul împotriva lui Iugurtha, regele Numidiei, relevă venalitatea limbii romane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">107 î.e.n.</span></b> Primul consulat al lui Caius Marius, învingător al lui Iugurtha. Marius inițiază cea mai vastă reformă a armatei din istoria republicii.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #bf9000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">104 - 101 î.e.n.</span></b> <b><span style="color: #990000;">Al doilea război al sclavilor din Sicilia, condus de Athenion și Salvius.</span></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">102 - 101 î.e.n.</span></b> C. Marius înfrânge în Gallia, la Aquae Sextiae, pe teutoni (102), apoi Vercellae (101), pe cimbrii pătrunși în N Italiei, respingând astfel prima invazie germanică.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">100 î.e.n.</span></b> Legile propuse de tribunul plebei L. Appuleius Saturninus, sprijinit de pretorul C. Servilius Glaucia, declanșează la Roma primele lupte de stradă dinte optimați și populari. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">91 î.e.n.</span></b> În urma asasinării tribunului plebei M. Livius Drusus, adept al reînnoirii legislației Gracchilor și al acordării de drepturi cetățenești depline populațiilor italice, izbucnește ”războiul aliaților”. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">89 î.e.n.</span></b> Lex Iulia, urmată de Lex Plautia Papiria, acordă cetățenia romană tuturor populațiilor de la S de Pad. <span style="color: #990000;">Roma se transformă dintr-un stat-cetate într-un stat teritorial</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">89 - 84 î.e.n.</span></b> Primul război mitradatic. Mitradate VI Eupator, regele Pontului, devine pentru trei decenii cel mai dârz adversar al Romei după Hannibal.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">88 î.e.n.</span></b> Războiul civil, între optimații conduși de L. Cornelius Sulla și popularii conduși de C. Marius. Sulla cucerește Roma și instituie un regim de dictatură personală.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">87 î.e.n.</span></b> După preluarea de către Sulla a comandei operațiunilor împotriva lui Mitradate VI în Grecia și Orient, <span style="color: #cc0000;">popularii cuceresc Roma</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">82 î.e.n.</span></b> Debarcat în primăvara anului 83 la Brundisium în fruntea a 40.000 de soldați, Sulla pătrunde în Roma; la capătul unui sângeros război civil, în noiembrie 82 el instituie o dictatură personală.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">80 - 72 î.e.n.</span></b> Quintus Sertorius continuă în Spania cu succes rezistența armată împotriva regimului instaurat de Sulla.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">79 î.e.n.</span></b> Retragerea lui Sulla din viața politică și stabilirea sa în Campania, unde moare în anul următor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">77 î.e.n.</span> Prima apariție în viața publică, ca orator, a lui Caius Iulius Caesar inaugurează o carieră politică fără egal în istoria republicii romane.</b></span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">74 î.e.n.</span></b> Cirenaica și Bitinia devin provincii romane.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">74 - 63 î.e.n.</span></b> Al treilea război mitradatic, încheiat cu înfrângerea regelui Pontului și a aliatului său Tigranes II, regele Armeniei, de către L. Licinius Lucullus și Cn. Pompeius.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">73 - 71 î.e.n.</span><span style="color: #cc0000;"> Răscoala sclavilor din Italia condusă de Spartacus, cea mai importantă ridicare la luptă a celei mai exploatate clase din istoria antichității.</span></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">66 î.e.n.</span></b> Înfrânt de Cn. Pompeius, Tigranes II devine rege clientelar Romei. Hotarele răsăritene ale statului roman sunt fixate pe Eufrat, care îl desparte de Regatul Part, singura putere a Orientului capabilă să mai înfrunte Roma.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">64 - 63 î.e.n.</span></b> Reorganizarea Orientului de către Pompei. Reatul Seleucid, Pontul Occidental, Cilicia sunt transformate în provincii romane. Armenia, Commagene, Cappadocia, Regatul Basporan, Galatia, Osroene, Iudeea devin regate clientelare.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">63 î.e.n.</span></b> Conspirația lui Lucius Sergius Catilina împotriva autorității senatoriale, reprimată de consulul M. Tullius Cicero.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">60 î.e.n.</span></b> Pompeius, Crassus și Caesar încheie o înțelegere secretă în scopul sprijinirii reciproce în lupta împotriva aristocrației senatoriale (primul triumviral).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">59 î.e.n.</span></b> Consulatul lui Caesar; adoptarea unor legi favorabile intereselor triumvirilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;">58 î.e.n.</span></b> Obținând pentru cinci ani guvernarea provinciilor Gallia Cisalpina, Gallia Narbonensis și Illyricum, Caesar inițiază cucerirea întregii Gallii (58 - 51 î.e.n.).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">55 î.e.n.</span></b> Consulatul lui Crassus și al lui Pompei; la sfârșitul acestuia, Crassus obține pentru cinci ani administrarea Siriei, Pompei a provinciilor spaniole, iar lui Caesar îi sunt reînnoite pentru alți cinci ani prerogativele în Gallia. Tulburări politice la Roma.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">53 î.e.n.</span></b> M. Licinius Crassus este înfrânt și ucis de parți, în bătălia de la Carrhae (NE Mesopotamiei). Destrămarea triumviratului; Pompei se apropie de tabăra senatorială.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #bf9000;">52 î.e.n.</span></b> Marea răscoală a galilor, sub conducerea lui Vercingetorix, este zdrobită de Caesar la Alesia. Pompei este desemnat la Roma ”consul sine collega”, cu misiunea de a pune capăt luptelor dintre optimați și populari.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">49 ianuarie 7.</span></b> Printr-un <i>”senatus consultum ultimum”</i>, Caesar este demis din funcții, iar Pompei însărcinat cu apărarea republicii.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<b><span style="color: #134f5c;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">49 ianuarie </span></span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">10.</span></b> Traversând Rubiconul (cu care prilej rostește celebrele cuvinte <i>”Alea iacta est”</i>), Caesar declanșează războiul civil. Pompei se retrage cu partizanii săi în Grecia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #0b5394; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">49 august 2.</span></b> Caesar înfrânge în bătălia de la Ilerda principala concentrare a forțelor pompeiene din Spania.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">48 august 9.</span></b> Bătălia de la Pharsalos (Tesalia). Pompei este înfrânt de Caesar, apoi asasinat în Egipt din ordinul lui Ptolemeu XIII. <span style="color: #cc0000;">Caesar este numit dictator la Roma.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0c343d;">48 - 47 î.e.n.</span></b> Războiul alexandrin. Caesar intervine în conflictul dinastic din Egiptul Lagid în favoarea Cleopatrei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">47 mai 21.</span></b> Revenit în Asia Mică unde Farnance II, fiul lui Mitradate VI, încearcă să recucerească Pontul, Caesar îl înfrânge la Zela (<i>”veni, vidi, vici”</i> - raportează Senatului învingătorul).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">46 aprilie.</span></b> Reorganizați în Africa de N de Cato, optimații sunt învinși de Caesar în bătălia de la Thapsus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #b45f06; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">45 ianuarie 1.</span></b> <b><span style="color: #cc0000;">Intră în vigoare calendarul iulian, creat de astronomul Sosigene din Alexandria.</span></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">45 martie 17.</span></b> Ultimii partizani ai lui Pompei sunt înfrânți în bătălia de la Munda (Spania).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">44 martie 15</span></b> (Idele lui Marte). <span style="color: #cc0000;"><b>Asasinarea lui Caesar la Roma</b></span>, de către o conjurație a senatorilor republicani în frunte cu C. Cassius Longinus și M. Iunius Brutus. Testamentul lui Caesar, publicat de Marcus Antonius, îl desemnează moștenitor pe nepotul său, Caius Octavianus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">43 noiembrie.</span></b> C. Octavianus, M. Antonius și M. Aemilius Lepidus încheie al doilea triumvirat, în vederea ”reorganizării statului”. În timpul proscripțiilor decise de triumviri își găsesc moartea 2000 de cavaleri și 300 de senatori (printre care și Cicero).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">42.</span></b> Cassius și Brutus sunt înfrânți în bătălia de la Philippi (Macedonia) de armatele triumvirilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">40</span></b>. Reînnoirea triumviratului la Brundisium. M. Antonius primește administrația provinciilor orientale, C. Octavianus a celor occidentale, iar Lepidus a Africii. Prin acordul de la Tarent (37) triumviratul este prelungit cu cinci ani.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">36.</span></b> Căsătoria lui M. Antonius cu Cleopatra, regina Egiptului Lagid. Lepidus este obligat de Octavianus să părăsească triumviratul. <span style="color: #cc0000;">Întregul Occident este unificat sub autoritatea lui Octavianus</span>.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">32.</span></b> Antagonismul dintre M. Antonius și C. Octavianus declanșează un nou război civil.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: purple;">31 septembrie.</span></b> Bătălia navală de la Actium (V Greciei), soldată cu înfrângerea lui M. Antonius și a Cleopatrei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">30 august.</span></b> <span style="color: #990000;">Cucerirea Alexandriei de către Octavianus. Sinuciderea lui M. Antonius și a Cleopatrei.</span> Sfârșitul războaielor civile. <span style="color: #cc0000;">Egiptul, ultimul stat elenistic independent, devine o provincie romană. Octavianus rămâne unicul stăpân al statului roman.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg53agTx3byY7l2SemK4ecAaC2Ochz2LAmNQMBfnWUzq7idCmdguGRDf3RBV6Gx8XEQg7lWNnH6e5kfULocGw3y27WmwzPFs3K037nSMmM9TrgHIhqQ7k9wF38Zd9d9bLR9VD3rcQ97t_M/s1600/comercianti+care+incarca+cereale+sec+II+si+III.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="326" data-original-width="710" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg53agTx3byY7l2SemK4ecAaC2Ochz2LAmNQMBfnWUzq7idCmdguGRDf3RBV6Gx8XEQg7lWNnH6e5kfULocGw3y27WmwzPFs3K037nSMmM9TrgHIhqQ7k9wF38Zd9d9bLR9VD3rcQ97t_M/s400/comercianti+care+incarca+cereale+sec+II+si+III.gif" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-17384296001480090812018-04-20T02:26:00.008+03:002023-12-21T12:03:33.765+02:00LUMEA ROMANĂ - ROMA REGALĂ<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwHFhZpDpx4_ApZ0RTk-qFLq96Uv0ieOzHXxsbev33vRdfSrF8JiaXRcoXrLK59WfPAlgNK3M8IHKVmiIfenL71RQbirmZIekQesM_nON_BAlW1sI29ZIHKqBGiLNPn_DtV8kCzoIBfxc/s1600/Roma+antica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="375" data-original-width="432" height="346" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwHFhZpDpx4_ApZ0RTk-qFLq96Uv0ieOzHXxsbev33vRdfSrF8JiaXRcoXrLK59WfPAlgNK3M8IHKVmiIfenL71RQbirmZIekQesM_nON_BAlW1sI29ZIHKqBGiLNPn_DtV8kCzoIBfxc/s400/Roma+antica.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: #3d85c6;"><i><b>Roma antică</b></i></span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: #3d85c6;"><i><b><br /></b></i></span></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">sec. 10 î.e.n.</span></b> Descoperirile arheologice atestă pe colina Palatin, situată pe malul stâng al Tibrului, la 20 km de vărsarea fluviului în Marea Tireniană, vestigiile celei mai vechi așezări umane de pe teritoriul viitoarei Rome; un secol mai târziu, pe colina Quirinal ia naștere o altă așezare de tip rural.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">sec. 9 - 8 î.e.n.</span></b> Cristalizarea în Italia centrală a civilizației etrusce, prima mare civilizație indigenă a Peninsulei Italice, care a exercitat o influență profundă asupra vieții economice, sociale, politice și spirituale a populațiilor autohtone de la S de Alpi. În sec. 7-6 î.e.n. dominația etruscă se extinde spre N până la fluviul Pad, iar spre S până în Campania.</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6gwRkCrEhh8ngPPyhZdZm6LDUOJdL9hMrPOT4JMremTczd3VaegJVv-Ly8iTeApBhJ7KMlzWX45xCcAa1saVzs85-o0c2ZJNJ8WR0GwMF_dHYHzM5oGCm5nJVL4MNf1bfcuisye6pxO0/s1600/Etruria.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="392" data-original-width="350" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6gwRkCrEhh8ngPPyhZdZm6LDUOJdL9hMrPOT4JMremTczd3VaegJVv-Ly8iTeApBhJ7KMlzWX45xCcAa1saVzs85-o0c2ZJNJ8WR0GwMF_dHYHzM5oGCm5nJVL4MNf1bfcuisye6pxO0/s400/Etruria.jpg" width="356" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyhMQ79agcY9EPz6JgGOzZSxczXry1jm8Poj4e4smn3zKjtl9w0UUVhs_ISkaSjXS_YBZpkEG34LlKCWyJeebp0SOc5xbNXTIRUdEJ1_O5Gu_D9uuhXEPwI5YPeAGufHzZyyK5VvUqJpM/s1600/etruscan+civilisation+ancient+face.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="662" data-original-width="512" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyhMQ79agcY9EPz6JgGOzZSxczXry1jm8Poj4e4smn3zKjtl9w0UUVhs_ISkaSjXS_YBZpkEG34LlKCWyJeebp0SOc5xbNXTIRUdEJ1_O5Gu_D9uuhXEPwI5YPeAGufHzZyyK5VvUqJpM/s320/etruscan+civilisation+ancient+face.jpg" width="247" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Fizionomia etruscanilor antici</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUv-ww5xUw2dFoAJFRDu57AnPrTAovi1GVKP90yU4lVkDmoQdWyKigJL-FfpIuKjEt8R9mWriQrg1jipZ0iKmulYSPhLK9Z-qjfgAdJN2FntzCtnfW2gUzHHLKdM4mhl0jccivr9rqOx4/s1600/black+etruscan.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="603" data-original-width="486" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUv-ww5xUw2dFoAJFRDu57AnPrTAovi1GVKP90yU4lVkDmoQdWyKigJL-FfpIuKjEt8R9mWriQrg1jipZ0iKmulYSPhLK9Z-qjfgAdJN2FntzCtnfW2gUzHHLKdM4mhl0jccivr9rqOx4/s320/black+etruscan.jpg" width="257" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Etruscan negru</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlE97vXS4p9psJWHdCxAtJu8u6sK-p2yqVaHNMIVY4bB-KjQUwgcc6i5kdmH11xIqOLn4X1AItT7mu3VhX80JqVEKrg4i_6R5vvnX4wRP8CpX4Ib8X5eb6yC00SJZHeSyFMpls5v0zKM8/s1600/Etruria+The+Black+Etruscans%252C+The+Black+Phoenicians%252C+The+Latins%252C+The+Romans.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="603" data-original-width="494" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlE97vXS4p9psJWHdCxAtJu8u6sK-p2yqVaHNMIVY4bB-KjQUwgcc6i5kdmH11xIqOLn4X1AItT7mu3VhX80JqVEKrg4i_6R5vvnX4wRP8CpX4Ib8X5eb6yC00SJZHeSyFMpls5v0zKM8/s320/Etruria+The+Black+Etruscans%252C+The+Black+Phoenicians%252C+The+Latins%252C+The+Romans.jpg" width="261" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Etruscanii emigraseră în Italia din Orientul apropiat, aducând cu ei arta teracotei și a bronzului.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjuUHwLDjJWjFCpw6KT1Vhc4zBfKjbbY3uQjWtxl4DROxvH0fBKEtdsOufWW7w0afPgHh6nVlMaw1iWwiDcwqn8TA_DKQ5dvEE-qYysLJl2C-sUXw0-Anodba5SIjF3rAVnEuHg27crgb8/s1600/etruscani+razboinici.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="837" data-original-width="564" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjuUHwLDjJWjFCpw6KT1Vhc4zBfKjbbY3uQjWtxl4DROxvH0fBKEtdsOufWW7w0afPgHh6nVlMaw1iWwiDcwqn8TA_DKQ5dvEE-qYysLJl2C-sUXw0-Anodba5SIjF3rAVnEuHg27crgb8/s400/etruscani+razboinici.jpg" width="268" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Frescă în marmură reprezentând etruscani războinici</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">c. 754 î.e.n.</span></b> Greci din Chalcis întemeiază în Campania orașul Cumae, prima colonie elenă pe pământul italic; coloniști din Corint întemeiază în 734 în Sicilia orașul Siracuza. Multitudinea și strălucirea orașelor grecești din S Italiei duc, în sec. 4 î.e.n., la încetățenirea numelui de <span style="color: #cc0000;">Grecia Mare (Magna Graecia)</span> pentru această regiune, prin care se vor scurge spre N, în lumea populațiilor italice, elemente de cultură materială și spirituală elenă.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZV_VFGfCmt-ACGuU-wimdttBAbs51HA_iEN4EkzSAzeykYWfHOWcawJz93RcHm7Hrw78mZIXViOmO4eoM9z5IcQ4_kbnqnwRzgMIqrNQuJO84GK1Lo-pRG_UCP7cwUULOf0b1l0DCUSo/s1600/magna_graecia_by_hillfighter-d3671zh.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="778" data-original-width="1024" height="303" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZV_VFGfCmt-ACGuU-wimdttBAbs51HA_iEN4EkzSAzeykYWfHOWcawJz93RcHm7Hrw78mZIXViOmO4eoM9z5IcQ4_kbnqnwRzgMIqrNQuJO84GK1Lo-pRG_UCP7cwUULOf0b1l0DCUSo/s400/magna_graecia_by_hillfighter-d3671zh.png" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Grecia Mare (Magna Graecia) - de Hillfighter</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">sec. 7 - 6 î.e.n.</span></b> Iau ființă în V Siciliei coloniile feniciene Motya, Solus, Panormos, care devin ulterior principalul reazem al stăpânirii cartagineze în insulă.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh45NjwdvMsESqtl97CQW5HJZ7S6e7WvHOUPWz4vElcG5hIorQX74CsmREAY4FerbOot-0o5uuH5Ylo6BMUt-dJ0HCO8wyMBmhTPGy4X6TYImUCShMIKBpQVuNXTTnzhN_Nkj-Pdw17zUE/s1600/Magna+Graecia+detalii+harta.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="470" data-original-width="500" height="375" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh45NjwdvMsESqtl97CQW5HJZ7S6e7WvHOUPWz4vElcG5hIorQX74CsmREAY4FerbOot-0o5uuH5Ylo6BMUt-dJ0HCO8wyMBmhTPGy4X6TYImUCShMIKBpQVuNXTTnzhN_Nkj-Pdw17zUE/s400/Magna+Graecia+detalii+harta.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Magna Graecia</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjH3nB0lTDs9jvo308RsFo4pjJLrkn9m76e2lhdNHXmis7G9149MoJ4P83D5DnblJGQC8HfaP11qy-C0tZtmkdZnIcc4FMVAlrIfMKcAw4OgH2NziavW6fs_5kTi49cOoyQMtEELZtr4W8/s1600/calaret+mercenar+tarentin+Marea+grecie.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="783" data-original-width="564" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjH3nB0lTDs9jvo308RsFo4pjJLrkn9m76e2lhdNHXmis7G9149MoJ4P83D5DnblJGQC8HfaP11qy-C0tZtmkdZnIcc4FMVAlrIfMKcAw4OgH2NziavW6fs_5kTi49cOoyQMtEELZtr4W8/s400/calaret+mercenar+tarentin+Marea+grecie.jpg" width="287" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Magna Graecia - călăreț mercenar tarentin</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><span style="color: #741b47; font-size: large;">753 aprilie 21.</span></i></b><span style="font-size: large;"> Dată reținută în mod tradițional de istoriografia antică drept moment al fondării Romei. Tradiția romană, evocând îndepărtatele origini ale orașului, începe cu fuga lui Enea din Troia, distrusă de ahei la capătul celor 10 ani de asediu, și cu debarcarea acestuia, după multe peregrinări, pe pământul italic, la vărsarea Tibrului în Marea Tireniană. </span></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcbsWtJs48A9BJYHmAJ_1rs4d5AVNjaMQZdf4yOro6aCFKgbHEnNMMCHmxGNLfMXQgEuJeR2kQPmfjnipQ5f6DA2mCyJq0HV38chcj1UnztQD6_BPe_yTYVmCZKfL4X-P8gL7jD-ND3fw/s1600/Roma+antica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="402" data-original-width="564" height="285" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcbsWtJs48A9BJYHmAJ_1rs4d5AVNjaMQZdf4yOro6aCFKgbHEnNMMCHmxGNLfMXQgEuJeR2kQPmfjnipQ5f6DA2mCyJq0HV38chcj1UnztQD6_BPe_yTYVmCZKfL4X-P8gL7jD-ND3fw/s400/Roma+antica.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Roma antică</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Ascaniu, fiul lui Enea, întemeiază orașul Alba Longa, unde vor domni ca regi 12 dintre fiii săi. Fiica unuia dintre aceștia, vestala Rhea Silvia, dă naștere la doi gemeni, fii ai zeului Marte, Romulus și Remus, abandonați pe apele Tibrului, găsiți și crescuți de un păstor și hrăniți de o lupoaică într-o peșteră din vecinătatea Palatinului. După ani, la 753 î.e.n., cei doi frați hotărăsc să întemeieze pe Palatin o cetate care va purta numele de Roma, în cinstea lui Romulus.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiX5Qq-NR0Igyb6sSeifkTY5H3KLINxI1MKcL7nUBYQZnN_fxFMxi43yJd5dZ41xVPzq4NraaxWvIyqSKg0J0c7YMfHFlibqzpWv6IAD_grkdOwI8Q3lgp9Ki1paSM2QVmHRfDyZevVC1Q/s1600/romulus+si+remus+shishkin.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="605" data-original-width="471" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiX5Qq-NR0Igyb6sSeifkTY5H3KLINxI1MKcL7nUBYQZnN_fxFMxi43yJd5dZ41xVPzq4NraaxWvIyqSKg0J0c7YMfHFlibqzpWv6IAD_grkdOwI8Q3lgp9Ki1paSM2QVmHRfDyZevVC1Q/s400/romulus+si+remus+shishkin.jpg" width="311" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Romulus și Remus - de Andrey Shishkin</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMktih5-1V7TA3TDHYrlESiGPdcY4qPOnk9o6cBNqbrSm6eBM5OpJWDGiqC6sPnqgHLhvPQs5A0f7Wx3FZDUJmRd79QqKQj_kqFB6tFTFeu48Ir5qDDiIrnY81tA9JLpg6Do5ew8o2XuA/s1600/lupoiaca+cu+romulus+si+remus.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="328" data-original-width="564" height="186" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMktih5-1V7TA3TDHYrlESiGPdcY4qPOnk9o6cBNqbrSm6eBM5OpJWDGiqC6sPnqgHLhvPQs5A0f7Wx3FZDUJmRd79QqKQj_kqFB6tFTFeu48Ir5qDDiIrnY81tA9JLpg6Do5ew8o2XuA/s320/lupoiaca+cu+romulus+si+remus.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Celebra statuie din Roma reprezentând lupoaica și cei doi fii, Romulus și Remus</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b style="color: #674ea7;">753 - 510 î.e.n. </b>În epoca regală, cetatea a fost condusă succesiv de 7 regi. Latinului Romulus îi urmează Numa Pompilius, sabin de origine (organizatorul ceremonialului cultelor), Tullus Hostilius, victorios în confruntarea cu sabinii (cucerește orașul Alba Longa), apoi Ancus Marcius, neîntrecut constructor. Celor 4 regi de origine latină sau sabină le-au urmat, potrivit legendei, trei suverani de origine etruscă - Tarquinius Priscus, Servius Tullius (autorul celei mai însemnate reforme a epocii regale, împărțirea populației pe criteriul censitar - în 6 clase, și teritorial - în 4 triburi) și Tarquinius Superbus. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Abia istoriografia sec. 19-20 a dovedit că atât cronologia evenimentelor, cât și personalitățile acestei epoci constituie o pură ficțiune. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Reconstituirea primelor secole ale istoriei romane s-a făcut târziu, în sec. 2-1 î.e.n., când, pornind de la o serie de mărturii ale analisticii, istoriografia romană a recompus, în conformitate cu măreția contemporană, începuturile Romei, împletind mitul cu realitatea și idealizând epoca abordată. </span><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;">Ea a comprimat procese de lungă durată petrecute în societatea romană în sec. 7-5, plasându-le în epoca regalității.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhazHXunX2vA-X-stqMo766N5h881Y7BiUTTAFP3ga3sDhkSmeUYo14b0la3Lo-otGPH963QSU4wmqtlZXSuJPTHG2gQwkZvD2NDrpLIE4dtgUcd5aWjdT8yRjmcETCoJiKn0KK4L6n00E/s1600/Rome-Portus-Vatican-Fresco.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="548" data-original-width="710" height="307" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhazHXunX2vA-X-stqMo766N5h881Y7BiUTTAFP3ga3sDhkSmeUYo14b0la3Lo-otGPH963QSU4wmqtlZXSuJPTHG2gQwkZvD2NDrpLIE4dtgUcd5aWjdT8yRjmcETCoJiKn0KK4L6n00E/s400/Rome-Portus-Vatican-Fresco.gif" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Frescă de la Vatican reprezentând portul maritim al Romei</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Cercetările arheologice indică unirea așezărilor rurale disparate de pe colinele învecinate Tibrului și constituirea unei cetăți abia în sec.7 î.e.n., eveniment petrecut sub influența procesului de urbanizare din lumea etruscă. Data constituirii unei așezări de tip urban este coborâtă de diferiți arheologi la 650, 625 sau chiar 575 î.e.n.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0OUkOvXuQfTF8SSWD5MAOGakGF-oXsqZfZeUNP9dmNGkg00KRKgXMcW0-Z19HivwXYWHQjZzISK4etrL88RIDeLeqNvBWes-RrVa2SCSpFGhu4N5wGiBiZNgQBDTtFkhkyKlXhwEUOac/s1600/villa+romana+reconstructie+digitala.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="405" data-original-width="496" height="261" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0OUkOvXuQfTF8SSWD5MAOGakGF-oXsqZfZeUNP9dmNGkg00KRKgXMcW0-Z19HivwXYWHQjZzISK4etrL88RIDeLeqNvBWes-RrVa2SCSpFGhu4N5wGiBiZNgQBDTtFkhkyKlXhwEUOac/s320/villa+romana+reconstructie+digitala.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>villa romana (reconstrucție digitală)</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjm5VHQOotjsq3gHvavpQBzFmqEJIMG105NEB-kGFbdPitW0ObyhbmFTBchrBdZ-WTaZpNMi4WcSNdq10n_77TbtQIHfq0VoPuYk6clypYxx5Y0du5kUWr2wQ0IcYhvVSwoO7tAYV1MgRU/s1600/latrina+romana.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1042" data-original-width="564" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjm5VHQOotjsq3gHvavpQBzFmqEJIMG105NEB-kGFbdPitW0ObyhbmFTBchrBdZ-WTaZpNMi4WcSNdq10n_77TbtQIHfq0VoPuYk6clypYxx5Y0du5kUWr2wQ0IcYhvVSwoO7tAYV1MgRU/s400/latrina+romana.jpg" width="216" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>latrină romană</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7_JSbxu-1Yj8l_Fyk5CZccRw33FAFJ0NHZBENg-oJH0TXa9upQnnK5yQvb2p-4jjPVIZIaIOMtjkolS1hyphenhyphenX90R55jDMnZ6fGc9LK76HPtrr57JKiAtmbZOs3qomYU_r2Wiu2mdO7za8E/s1600/toaleta+romana+vece.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="414" data-original-width="563" height="293" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7_JSbxu-1Yj8l_Fyk5CZccRw33FAFJ0NHZBENg-oJH0TXa9upQnnK5yQvb2p-4jjPVIZIaIOMtjkolS1hyphenhyphenX90R55jDMnZ6fGc9LK76HPtrr57JKiAtmbZOs3qomYU_r2Wiu2mdO7za8E/s400/toaleta+romana+vece.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Numele de Roma ar deriva din acela al gintei etrusce Rumlna. Societatea romană trăia, în această etapă, procesul trecerii de la orânduirea gentilică la societatea împărțită în clase. Unitatea de bază a societății era ginta, tot mai subminată de familie și de extinderea proprietății private. Populația Romei era grupată în 3 triburi, 30 curii și 300 de ginți. În vârful piramidei sociale se afla regele, secondat de un sfat al bătrânilor - senatul -, alcătuit inițial din 100, apoi din 300 de membri și de adunarea cetățenilor (comitia curiata).</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Populația era împărțită în patricieni (cetățeni cu drepturi depline) și plebei.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnJ_ulohlqmDMgyOFupxmQoh10OUvw_XDuo6_Lf371tFoXw6gxAf013ky2f51C9LDD7miqnR5sG1MZET2Cctk9JEtiQRPoTLVFevS2cvchcc7YChtalH8VzzCzX9wuXNnmKScW2cY3Z1k/s1600/Herodotus+bust+facut+de+etruscani.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="255" data-original-width="190" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnJ_ulohlqmDMgyOFupxmQoh10OUvw_XDuo6_Lf371tFoXw6gxAf013ky2f51C9LDD7miqnR5sG1MZET2Cctk9JEtiQRPoTLVFevS2cvchcc7YChtalH8VzzCzX9wuXNnmKScW2cY3Z1k/s1600/Herodotus+bust+facut+de+etruscani.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Bustul lui Herodot făcut de etruscani</i></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span><br />
<div style="text-align: left;">
<br /></div><div style="text-align: left;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></div>
<div style="text-align: left;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-70809258205226149192018-04-17T22:42:00.003+03:002021-03-15T21:22:02.835+02:00POPULAȚIILE MIGRATOARE - FRANCII<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfjHuaHJMHXe6x6U5V_ivYeIJ4CSM6wtJEiq55suCFGoJtXfd_lKUZzoytOywGY-ncwAoLyZe7onAT-mnsFJ_niuw_IrEXzjDiR570uQSnMRBHDEceVkYh27rCOUZ6xzMUT6T9pYZF81Y/s1600/Harta+Galiei+58+i.Hr.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="406" data-original-width="400" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfjHuaHJMHXe6x6U5V_ivYeIJ4CSM6wtJEiq55suCFGoJtXfd_lKUZzoytOywGY-ncwAoLyZe7onAT-mnsFJ_niuw_IrEXzjDiR570uQSnMRBHDEceVkYh27rCOUZ6xzMUT6T9pYZF81Y/s640/Harta+Galiei+58+i.Hr.png" width="628" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta Galiei la anul 58 î.Hr.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;"><br /></span></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzfUi13v_OHH5cjsH9OcrUJakaNk1WBzVK3ivnGvG3IZj0rYW1QZC48E26IGWWa5BOzViQwHiTaUIlIzwhKDcOkvaadzXD0goVG8KMWuyn_NA1jaq_4x-NRHnzw_mcYc85dOogf8EGS_Q/s1600/La%252Bvie%252Bdes%252BGaulois%252BAgriculteur-%252BFermier%252C%252Bberger%25E2%2580%25A6%252BLes%252Bverriers.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzfUi13v_OHH5cjsH9OcrUJakaNk1WBzVK3ivnGvG3IZj0rYW1QZC48E26IGWWa5BOzViQwHiTaUIlIzwhKDcOkvaadzXD0goVG8KMWuyn_NA1jaq_4x-NRHnzw_mcYc85dOogf8EGS_Q/s640/La%252Bvie%252Bdes%252BGaulois%252BAgriculteur-%252BFermier%252C%252Bberger%25E2%2580%25A6%252BLes%252Bverriers.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">c. 250.</span></b> Prima menţiune în izvoarele latine a francilor, confederaţie de triburi vest-germanice stabilite la E de cursul mijlociu şi inferior al Rinului. Constituirea acestei confederaţii este probabil rezultatul procesului de restructurări etnice petrecut în sec.3 - 4, în sânul unor populaţii germanice cunoscute deja Romei din sec.1 e.n., precum chatii, chamavii, bructerii, sicambrii ş.a.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYa-jq2QfEi75DvQt6NefvLTsSd4Pq9nYWUYOGOFUIasnyDSIsa6CG9BbcDNvHbkR7gnABeSePVgEEO1ep2Gun1_h3TgY75WlRWZYrYH9WDdzShe8dxdTazmI9uMUCQT7wy4GG3yBhk3g/s1600/Statuette_d%2527un_Franc_Le_mans.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="427" data-original-width="121" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYa-jq2QfEi75DvQt6NefvLTsSd4Pq9nYWUYOGOFUIasnyDSIsa6CG9BbcDNvHbkR7gnABeSePVgEEO1ep2Gun1_h3TgY75WlRWZYrYH9WDdzShe8dxdTazmI9uMUCQT7wy4GG3yBhk3g/s320/Statuette_d%2527un_Franc_Le_mans.png" width="90" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">Statueta unui franc (făcută manual),</span></i></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i> Dumbarton Oaks, Washington</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<b style="font-family: "Helvetica Neue", Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-large;"><span style="color: #741b47;">253 - 276.</span></b><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"> Francii participă la raidurile întreprinse în epoca "Anarhiei militare" de populaţiile germanice împotriva Galliei, Hispaniei, Britanniei. Prin expediţiile navale din Marea Nordului (în asociaţie cu saxonii) şi prin frecventele atacuri de la Rin, ei devin o ameninţare permanentă pentru securitatea provinciilor occidentale ale Imperiului Roman.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJlSCTaAvj6nlhsnVFIqhoQh7-vPgKeNKlI-K_frly5AHlfabmXYU6Jzx5t97wngT8Ea2kwqIBuwe7QnQekIN0ZTGpB2OlMBq40Bwh-w4Ktct9W8jFZkklo5LzxEwFzSbusY8gI4UrAko/s1600/Galii+la+sosirea+lui+Caesar.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="301" data-original-width="284" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJlSCTaAvj6nlhsnVFIqhoQh7-vPgKeNKlI-K_frly5AHlfabmXYU6Jzx5t97wngT8Ea2kwqIBuwe7QnQekIN0ZTGpB2OlMBq40Bwh-w4Ktct9W8jFZkklo5LzxEwFzSbusY8gI4UrAko/s320/Galii+la+sosirea+lui+Caesar.jpg" width="301" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000;"><b><i>Galii înainte de sosirea lui Caesar</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">c. 288.</span></b> Francii ocupă insulele de la gurile Rinului, locuite de batavi.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">350 - 353.</span></b> Profitând de slăbirea apărării limesului roman în timpul războiului civil dintre Magnetius şi Constanţiu II, francii invadează, alături de alamani, Gallia Răsăriteană (ocuparea oraşului Colonia Agrippinensis = Koln). Cezarul Iulian îi respinge în 358; numeroase cotingente france vor lupta în următoarele decenii ca trupe federate în armata romană, iar comandanţi militari de origine francă, precum Merobaud, Bauto sau Arbogast, ocupă funcţii din cele mai înalte în conducerea Imperiului Roman de Apus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHsU1oPzne9NwN4Of2Uf2-N0qMXh5qwcGaq_tCPqPJ9m0v-6aqFEfx3z_gqnYmJzo88fkVB5yh07jMKMdlWOvN4fiw1BQan7JiQv8z9GJ4rFNGrfl8mdyx0ZthPWmaLLFIqZSnGnmYA7o/s1600/800px-Carte_des_peuples_francs_%2528IIIe_si%25C3%25A8cle%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="824" data-original-width="800" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHsU1oPzne9NwN4Of2Uf2-N0qMXh5qwcGaq_tCPqPJ9m0v-6aqFEfx3z_gqnYmJzo88fkVB5yh07jMKMdlWOvN4fiw1BQan7JiQv8z9GJ4rFNGrfl8mdyx0ZthPWmaLLFIqZSnGnmYA7o/s640/800px-Carte_des_peuples_francs_%2528IIIe_si%25C3%25A8cle%2529.jpg" width="619" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Harta populaţiei franceze în secolul III e.n. (Imperiul Roman - în oranj, francii - în verde)</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #bf9000;">387 / 388.</span></b> În timpul războiului civil dintre uzurpatorul Maximus şi Teodosiu I, francii străpung din nou limesul renan. În 393 Roma încheie cu ei un foedus (tratat).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFPn-t5zxAQvc4eAJKP98t0IuytNJTAuSxsueWX0yzgD4mXCmunlUIjh6f6PHYkCIK22OjOapARFjGmt7kowuX05w4AJnT7SJ0qlKhXLcivdIHR6O7Gn2kd96j96S6QDH46AsVxIfhbt4/s1600/Gali+razboinici.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="169" data-original-width="298" height="226" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFPn-t5zxAQvc4eAJKP98t0IuytNJTAuSxsueWX0yzgD4mXCmunlUIjh6f6PHYkCIK22OjOapARFjGmt7kowuX05w4AJnT7SJ0qlKhXLcivdIHR6O7Gn2kd96j96S6QDH46AsVxIfhbt4/s400/Gali+razboinici.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Gali războinici</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">sec. 4 - 5.</span></b> În condiţiile slăbirii statului roman, are loc o lentă, dar continuă înaintare a francilor la vest de Rin, în direcţia văilor râurilor Escaut şi Mosella, şi aşezarea lor durabilă în aceste ţinuturi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3CXkICzO9IPRyp7oVMrgUhM_rrRVHNu5ufAy1BoNqz6E2EzarLAKdYnONJWOpqNUNZusoTUbcIsvnjl4FyUwo_6uc4TpMzDNtMjSEKpnCOv4sVworPAhB2yxp-yi6zJgPANJhuhmrRhQ/s1600/Conqu%25C3%25AAtes_de_Clodion.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1056" data-original-width="1395" height="302" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3CXkICzO9IPRyp7oVMrgUhM_rrRVHNu5ufAy1BoNqz6E2EzarLAKdYnONJWOpqNUNZusoTUbcIsvnjl4FyUwo_6uc4TpMzDNtMjSEKpnCOv4sVworPAhB2yxp-yi6zJgPANJhuhmrRhQ/s400/Conqu%25C3%25AAtes_de_Clodion.png" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;">428 (sau 432).</span></b> Generalul roman Aetius stopează tentativa regelui francilor salieni, Chlodion (425 - 448) - primul reprezentant al dinastiei merovingiene atestat istoric - de a-şi extinde stăpânirea în regiunea râului Somme.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi39_MpHMLGNSdgvW5m9xIZpH_3s8gGkHzZKVbVODXNCsJJUoVQqCx2NxryVG6Tr_W-YqXvfAA30MgrZEN7JeIB3uh28DauPlEADNohEwnzuOg-8kDfP4QdKxlfDDr4fXEE0xAAVCp8l8s/s1600/Estampes_par_Nicolas_de_Larmessin.f011.Clodion_le_Chevelu%252C_roi_des_Francs.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1200" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi39_MpHMLGNSdgvW5m9xIZpH_3s8gGkHzZKVbVODXNCsJJUoVQqCx2NxryVG6Tr_W-YqXvfAA30MgrZEN7JeIB3uh28DauPlEADNohEwnzuOg-8kDfP4QdKxlfDDr4fXEE0xAAVCp8l8s/s400/Estampes_par_Nicolas_de_Larmessin.f011.Clodion_le_Chevelu%252C_roi_des_Francs.jpg" width="298" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Regele Chlodion (stampă)</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLg7V7DuN2t0JqXBtm7iD22IyZnvx_5d0chXhPIzLuKvflS51knFzVT4xBLrU-XSY6eFrMHRN2FCpuLpb2mjv59UIcJ4iwRgpFn7OqTElNEAUroZCf0-NK3J710zUomkV-QII-fh2twiI/s1600/Les_Francs_entre_400_et_440.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="327" data-original-width="440" height="296" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLg7V7DuN2t0JqXBtm7iD22IyZnvx_5d0chXhPIzLuKvflS51knFzVT4xBLrU-XSY6eFrMHRN2FCpuLpb2mjv59UIcJ4iwRgpFn7OqTElNEAUroZCf0-NK3J710zUomkV-QII-fh2twiI/s400/Les_Francs_entre_400_et_440.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Ţinuturile francilor salieni în perioada 400 - 440 e.n.</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">451.</span></b> Contingente france (conduse, potrivit tradiţiei, de regele Meroveau) participă alături de Aetius la marea bătălie de pe Câmpiile Catalaunice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">457 - 481.</span></b> Domnia regelui francilor salieni Childeric I. Centrul statului este fixat la Tourani. Prin politica sa, el creează premisele unificării puternicului regat franc sub fiul său, Clovis.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlcQyMiFwWGxsUbUXbZUBlGKFGwn0Go-wog1n6uZc5yzzkUI3s3vuGJmS4a3WQtAEJ_r03NXKsy7Vjll942PVTwm-eB10HcK6Osm01Nvhb9yL1HUklqnighXy1A0aatciTfZ_urNb5sps/s1600/Les_Francs_en_Belgique_romaine.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="883" data-original-width="1280" height="440" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjlcQyMiFwWGxsUbUXbZUBlGKFGwn0Go-wog1n6uZc5yzzkUI3s3vuGJmS4a3WQtAEJ_r03NXKsy7Vjll942PVTwm-eB10HcK6Osm01Nvhb9yL1HUklqnighXy1A0aatciTfZ_urNb5sps/s640/Les_Francs_en_Belgique_romaine.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Francii în Belgia romană - a doua jumătate a sec. V e.n. sub regele Childeric I.</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwhzDs8v5NdeMZj1sJoGIXCWKH8d7YtxiAv31gw3JWkZt3O_l3ve9dYjwyVWO48gsZ9t6Jj1gwTCDS7oagXh5_XHtY1GzoH4PzjdKv6f2f8uSK8h8lQAjPfIehu_5aTPZpYwEws8EVYOg/s1600/Map_Gaul_divisions_481-fr.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="784" data-original-width="755" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwhzDs8v5NdeMZj1sJoGIXCWKH8d7YtxiAv31gw3JWkZt3O_l3ve9dYjwyVWO48gsZ9t6Jj1gwTCDS7oagXh5_XHtY1GzoH4PzjdKv6f2f8uSK8h8lQAjPfIehu_5aTPZpYwEws8EVYOg/s640/Map_Gaul_divisions_481-fr.jpg" width="616" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Diviziunile teritoriale chiar înainte de moartea regelui Childeric I</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">481.</span></b> La urcarea pe tron, Clovis este suveranul ambiţios al unui mic regat al francilor din NE Franţei. La capătul unei domnii de trei decenii, el devine stăpânul neconestat al aproape întregii Galli (cu excepţia unei fâşii a litoralului mediteranean - Provenţa şi Septimania). El anexează mai întâi regatul condus de generalul roman Syagrius, pe care îl înfrânge în 486 în bătălia de la Soissons (ţinuturile dintre Loira şi Somme) şi zdrobeşte în 496 puterea alamanilor în bătălia de la Tolbiac (= Zulpich?).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhz2Qc84bRKpjL7psloKs5sedSUU0403uofG-p_3hXfinOF_xxKwpBDWUzGuTmiDwBUjZDzHTu8beZL87yo4KNURDkrWAhHniY-5IspV2Y5qdY2iJML92KFpgyuxoCZYCqSRdFD1x3ArmM/s1600/Ary_Scheffer_-_Bataille_de_Tolbiac_496.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="598" data-original-width="671" height="356" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhz2Qc84bRKpjL7psloKs5sedSUU0403uofG-p_3hXfinOF_xxKwpBDWUzGuTmiDwBUjZDzHTu8beZL87yo4KNURDkrWAhHniY-5IspV2Y5qdY2iJML92KFpgyuxoCZYCqSRdFD1x3ArmM/s400/Ary_Scheffer_-_Bataille_de_Tolbiac_496.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Bătălia de la Tolbiac, 496 - Ary Scheffer (1795 - 1858), Versailles, Musée national du Château et des Trianons</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Clovis îi elimină din Aquitania pe vizigoţi, învinşi în bătălia de la Vouille în 507. Sprijinit de biserică (se converteşte în c.495 la catolicism), îi sileşte pe ceilalţi regi franci să-i recunoască autoritatea. </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBhXB4sPQ1WoR5vURsfA8T-STc8EMgm8G7eP51Wr1XgKchNuEcL5QrnRAjPrD4kvGoBuh5Ahyphenhyphen9mJSwEL83OaPrWyJFcbhRqOpvvNFN_Ul5hPxXbs4rbZkMTtPkuLXm8N6E3NN0kbnvuWQ/s1600/Map_Frank_campaigns_in_Aquitaine_507-509-fr.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="784" data-original-width="755" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBhXB4sPQ1WoR5vURsfA8T-STc8EMgm8G7eP51Wr1XgKchNuEcL5QrnRAjPrD4kvGoBuh5Ahyphenhyphen9mJSwEL83OaPrWyJFcbhRqOpvvNFN_Ul5hPxXbs4rbZkMTtPkuLXm8N6E3NN0kbnvuWQ/s640/Map_Frank_campaigns_in_Aquitaine_507-509-fr.jpg" width="616" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Campania francilor în Aquitania 507 - 509 e.n.</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyzohgqkfmLlBNv3GUX7KK0XhsaRix3nmlB-Vf4NdPRrHzLDIMjShfQmcb1BtBOTl7lKFSOIkqqZIXFbGnmMlpD2lxdm65mARy3QgSUnbc2vir2gERLPYasJL1O6GsvU9GRgDF0SH4ETk/s1600/Les_conqu%25C3%25AAtes_franques_en_Gaule_%2528486_-_511%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="784" data-original-width="755" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyzohgqkfmLlBNv3GUX7KK0XhsaRix3nmlB-Vf4NdPRrHzLDIMjShfQmcb1BtBOTl7lKFSOIkqqZIXFbGnmMlpD2lxdm65mARy3QgSUnbc2vir2gERLPYasJL1O6GsvU9GRgDF0SH4ETk/s640/Les_conqu%25C3%25AAtes_franques_en_Gaule_%2528486_-_511%2529.jpg" width="616" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Cuceririle succesive ale francilor în perioada 481 - 511 e.n.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #cc0000;"><br /></span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXQhXtoe2rAAHS2qnxLwHRtjwGZOHrhBlh61vWu8sFz90o-MXgdqueUP5LcaN6VN_M2nxmZ82Q940Nzs1baCt0A4Zmt9k90nCfcA6ajR6MMNmFyAGWvRJwCCcl0XPWu2u-MeAwKt3hwuQ/s1600/Clovis+et+Clothilde1811+d+antoine-jean+Gros%252C+paris%252C+petit+palais.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="288" data-original-width="517" height="222" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXQhXtoe2rAAHS2qnxLwHRtjwGZOHrhBlh61vWu8sFz90o-MXgdqueUP5LcaN6VN_M2nxmZ82Q940Nzs1baCt0A4Zmt9k90nCfcA6ajR6MMNmFyAGWvRJwCCcl0XPWu2u-MeAwKt3hwuQ/s400/Clovis+et+Clothilde1811+d+antoine-jean+Gros%252C+paris%252C+petit+palais.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Clovis şi Clotilde - artist d'<a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Antoine-Jean_Gros">Antoine-Jean Gros</a>, Paris, <a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/Petit_Palais">Petit Palais</a>, <a href="https://fr.wikipedia.org/wiki/1811_en_arts_plastiques">1811</a></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #cc0000;"><br /></span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhu7hTFFo0i3d1xZL-pE2GZRgpSeq-lxY0i9T90YJRAAxMrk0YD66aHZrH_kEKBWQJ-oTlM5WYEX9j0yIrnb-1sTN9LO9tjZz1UGj-3gs_wsqUaPe_umK8OpO09skKu9eVa-sYbd_QSxkE/s1600/Jean_de_Tillet_-_Clovis_Ier_roy_crestien_-_Recueil_des_rois_de_France.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="677" data-original-width="480" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhu7hTFFo0i3d1xZL-pE2GZRgpSeq-lxY0i9T90YJRAAxMrk0YD66aHZrH_kEKBWQJ-oTlM5WYEX9j0yIrnb-1sTN9LO9tjZz1UGj-3gs_wsqUaPe_umK8OpO09skKu9eVa-sYbd_QSxkE/s640/Jean_de_Tillet_-_Clovis_Ier_roy_crestien_-_Recueil_des_rois_de_France.jpg" width="451" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Clovis I, rege creştin şi primul rege al tuturor francezilor de astăzi- Jean de Tillet (1550)</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"></span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Pe scurt:</span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">
Clovis I este considerat în istoriografie drept unul dintre cele mai importante personalități din istoria Franței; tradiția republicană îl recunoaște ca primul rege a ceea ce a devenit Franța, iar tradiția regală vede în el primul rege creștin al Regatului </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Franc. </span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Derivând din dinastia merovingiană, fiu al lui Childeric I, regele francilor salieni de Tournai (Belgia), și Regina Basina Turingia, strălucit conducător militar, acesta a crescut în mod semnificativ aria regatului mic al francilor salieni moștenit la moartea tatălui său, unificând o mare parte din regatele france, desfiinţând graniţele alemanilor și burgunzilor și anexând teritoriile vizigoților în sudul Galiei.</span><br />
<div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWKiE-rV8rpV6KGeE-FCP1ntTOX4TB3LcEmB75BHAF2PMpwW-d_HOs9E0g16hD78_O4kS_unh4gfMhncZeOz1shsk8iG0E6zgzevhgWv2vd2kIG-De2b04RE47gctoz6lkpWJBRe2dI6w/s1600/Bapteme_de_Clovis_par_St_Remy-edit.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="583" data-original-width="379" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWKiE-rV8rpV6KGeE-FCP1ntTOX4TB3LcEmB75BHAF2PMpwW-d_HOs9E0g16hD78_O4kS_unh4gfMhncZeOz1shsk8iG0E6zgzevhgWv2vd2kIG-De2b04RE47gctoz6lkpWJBRe2dI6w/s640/Bapteme_de_Clovis_par_St_Remy-edit.jpg" width="416" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Clovis I botezat de către episcopul Remi de Reims, statuie din secolul al XIX-lea, aflată în fața bazilicii Sf. Remi Reims.</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcHxVxQbWUTsVOytMmDif1aOHt-0TAFHR2nttbqZihrTv0I1qCPGK1F_38HUCShNDh4tw1b7vX8aRg9zijTDw4N4zQ3yY1elhS_7yeasnUmMO0wnnnDB7V2apKCZNPsMvkzm8m0U1f35Y/s1600/Reprezentare+anacronica+a+botezului+lui+Clovis+prin+introducere+in+cuva+e+botez+metoda+folosita+pana+in+epoca+carolingiana+sec+XV.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1077" data-original-width="800" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcHxVxQbWUTsVOytMmDif1aOHt-0TAFHR2nttbqZihrTv0I1qCPGK1F_38HUCShNDh4tw1b7vX8aRg9zijTDw4N4zQ3yY1elhS_7yeasnUmMO0wnnnDB7V2apKCZNPsMvkzm8m0U1f35Y/s640/Reprezentare+anacronica+a+botezului+lui+Clovis+prin+introducere+in+cuva+e+botez+metoda+folosita+pana+in+epoca+carolingiana+sec+XV.jpg" width="473" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Reprezentarea anacronică a botezului lui Clovis, ilustrând ritualul prin stropirea cu apă într-o cuvă de botez şi ungerea cu mir (botezul arian). Botezul prin imersiune într-o piscină baptisterială rămâne în uz până în perioada carolingiană. Pânză pictată de maestrul secolului al XV-lea, Saint Gilles.</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL158Mq5HrHOtvr51S0NoQr4CvCNgaS2wougCLtyu1QD_TNPC8-OxxVUExpQek4zEhwGSh2dFxNEk3K8GPaHupai49VpekZQlpTfNqDhK5Yl-VxCtFjQX6vufHPTFS3wo09mDgsgIYJuM/s1600/Cupola+cu+botezul+arian+al+lui+Iisus+din+Ravenna+Ravenne_baptistere_de_neon_coupole.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL158Mq5HrHOtvr51S0NoQr4CvCNgaS2wougCLtyu1QD_TNPC8-OxxVUExpQek4zEhwGSh2dFxNEk3K8GPaHupai49VpekZQlpTfNqDhK5Yl-VxCtFjQX6vufHPTFS3wo09mDgsgIYJuM/s640/Cupola+cu+botezul+arian+al+lui+Iisus+din+Ravenna+Ravenne_baptistere_de_neon_coupole.JPG" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Cupola din Ravenna reprezentând botezul arian al lui Iisus de către Ioan Botezătorul, în care apare în apă doar pe jumătate, sugerând prin aceasta că s-a născut din nou din apă (50%) și din duh (50%).</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">După moartea sa (511), opera îi este desăvârşită de fiii lui, care fac din <span style="color: red;">Regnum Francorum</span> cel mai puternic stat al epocii şi totodată cea mai de seamă creaţie statală a evului mediu timpuriu.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiLK3y_I0ETKhwrkR7LQy49s1dB664opzXqUD6gPXAUkaS8J1aHwUAyf_aw4RYDAjdRcVqmrtsyi41mvs_OIMGeEtRXz0WJQJyrJCCe5Zq_LsoQ_v9H2Hy47gmVY7FPRLg0J9lguKl1zU/s1600/Impartirea+Frantei+de+catre+fiii+lui+Clovis+dupa+511.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="784" data-original-width="755" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiLK3y_I0ETKhwrkR7LQy49s1dB664opzXqUD6gPXAUkaS8J1aHwUAyf_aw4RYDAjdRcVqmrtsyi41mvs_OIMGeEtRXz0WJQJyrJCCe5Zq_LsoQ_v9H2Hy47gmVY7FPRLg0J9lguKl1zU/s640/Impartirea+Frantei+de+catre+fiii+lui+Clovis+dupa+511.png" width="616" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Împărţirea Franţei e către fiii lui Clovis I, după moartea acestuia în 511 e.n.</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i></i></b></span><br />
<div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>
</i></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsH6pO3_uG4sBSgVWnfoA-vMIGt_KkJUQ9IrPbq0Cxgq5J1Ta0g33hKA8eu4J9bkxCRFyHpvG77QThTUEfGqnfQP3AuVZve2fiwiaiVOiIK5boI-KazlBiSDKhyjdbzWLBnbt2aNIRetc/s1600/Tr%25C3%25A9sor_de_Gourdon_02.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="856" data-original-width="1280" height="267" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsH6pO3_uG4sBSgVWnfoA-vMIGt_KkJUQ9IrPbq0Cxgq5J1Ta0g33hKA8eu4J9bkxCRFyHpvG77QThTUEfGqnfQP3AuVZve2fiwiaiVOiIK5boI-KazlBiSDKhyjdbzWLBnbt2aNIRetc/s400/Tr%25C3%25A9sor_de_Gourdon_02.JPG" width="400" /></a></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>
</i></b></span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><b><i>Trésor de Gourdon, patène Trésor découvert près de Gourdon (Saône-et-Loire), en 1845. </i></b><b><i>Comoara lui Gourdon, patène Trésor, descoperită lângă Gourdon (Saône-et-Loire), în 1845</i></b><b><i></i></b></i></b></span><br />
<div style="display: inline;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><b><i><b><i>.</i></b></i></b></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><b><i>
</i></b></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>
</i></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>
</i></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEid_wnPNDD5u61Q9IBtyq5AIok_yjCKGGJCj5rgWj5O3iLL7TDoVgND0BOycCbgp7XtrrhzE6xggGlvSEOvtztZ4Bcrc8G7ko41T5VkCKPNB6yIIdjCB63VKrzy3dwzuBqSI4wvQMeOv08/s1600/Le_pouvoir_spirituel_et_le_pouvoir_temporel.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="924" data-original-width="1024" height="576" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEid_wnPNDD5u61Q9IBtyq5AIok_yjCKGGJCj5rgWj5O3iLL7TDoVgND0BOycCbgp7XtrrhzE6xggGlvSEOvtztZ4Bcrc8G7ko41T5VkCKPNB6yIIdjCB63VKrzy3dwzuBqSI4wvQMeOv08/s640/Le_pouvoir_spirituel_et_le_pouvoir_temporel.jpg" width="640" /></a></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>
</i></b></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Puterea spirituală și puterea temporală. Decret al lui Gratian, secolul al XIII-lea.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>
<br />Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</div>
</div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-43766845287105535332018-04-17T13:46:00.004+03:002021-03-15T21:23:21.707+02:00POPULAȚIILE MIGRATOARE - BURGUNZII<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh782FOJg1qQflDbj2ETJle4CkUll4WYU0mDSfQvH81e5cSVCr5314ukQV4o3WvcVlfQiF0-a9s3jl4GZscMnm0iIzRBQ355MTeTPzy_IEbwM9pykEvicG26X5lEjSmEA_UlUQ9Tq-XJrU/s1600/Burgunzi.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="573" data-original-width="602" height="380" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh782FOJg1qQflDbj2ETJle4CkUll4WYU0mDSfQvH81e5cSVCr5314ukQV4o3WvcVlfQiF0-a9s3jl4GZscMnm0iIzRBQ355MTeTPzy_IEbwM9pykEvicG26X5lEjSmEA_UlUQ9Tq-XJrU/s400/Burgunzi.jpeg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">sec. 1 e.n.</span></b> Burgunzii, populaţie est-germanică înrudită cu goţii, stabilită între cursurile inferioare ale fluviilor Oder şi Vistula, sunt menţionaţi, pentru prima dată în scrierile lui Pliniu cel Bătrân. În următorul secol şi jumătate migrează lent spre SV.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #a64d79; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">c. 250</span></b>. Burgunzii sunt atestaţi în regiunea Mainului Superior şi Mijlociu, în imediata apropiere a frontierei Imperiului Roman, în calitate de vecini septentrionali ai alamanilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">279.</span></b> Primul atac burgund la frontiera renană a Imperiului Roman, în timpul împăratului Probus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #351c75; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">sec. 4 (sfârşit).</span></b> Burgunzii se extind spre S în dauna alamanilor, pe care-i izgonesc din zona dintre râul Neckar şi Munţii Taunus.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #3d85c6;">407.</span></b> Pătrunşi în Gallia, burgunzii sunt acceptaţi ca federaţi de către uzurpatorul Constantin III.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">413.</span></b> Împăratul Honorius admite stabilirea burgunzilor în regiunea Rinului Mijlociu (în provincia Germania Prima), unde aceştia creează un regat federat cu capitala probabil la Worms. <span style="color: #cc0000;">Adoptarea arianismului.</span></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihWfjvtfgp9Ug0dmJet0os5hVHNX2JlpQsZjDr6ZxZ6XNpbIIeTzoietCBI4FyjSkigvW3MrbMd61jOPAjOcnMIyPSfswVmYDfjgxajl12IBuqmUL741LZJ_n7uMndtPjM2Mi4zwmxgn0/s1600/Regatul+burgund.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="652" data-original-width="640" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihWfjvtfgp9Ug0dmJet0os5hVHNX2JlpQsZjDr6ZxZ6XNpbIIeTzoietCBI4FyjSkigvW3MrbMd61jOPAjOcnMIyPSfswVmYDfjgxajl12IBuqmUL741LZJ_n7uMndtPjM2Mi4zwmxgn0/s640/Regatul+burgund.png" width="627" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #073763;">436.</span></b> Generalul roman Flavius Aetius nimiceşte, cu ajutorul hunilor, Regatul Burgund al lui Gundahar, eveniment care-şi găseşte expresia artistică în Cântecul Nibelungilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #134f5c; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">443.</span></b> Burgunzii supravieţuitori sunt stabiliţi de autorităţile romane în Sapaudia (Savoia modernă), unde constituie un nou stat, cu capitala la Genava (= Geneva, Elveţia), menit a opri atacurile alamanilor spre S. În calitate de federaţi, burgunzii participă, alături de Aetius, la bătălia de pe Câmpiile Catalaunice împotriva hunilor lui Attila (451), apoi în Hispania contra suebilor (456).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">c. 461.</span></b> Sub regele Gundowech, burgunzii îşi extind stăpânirea spre V, ocupând valea Rhonului, şi îşi stabilesc capitala la Lungdum (Lyon). Conflicte cu Regatul Vizigot vecin.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #b45f06; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">476 - 516.</span></b> Regatul Burgund atinge în vremea domniei regelui Gundobad apogeul puterii sale. Codificarea legislaţiei burgunde; în 516 este adoptat catolicismul.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #bf9000;">507. </span></b>Burgunzii sunt aliaţi ai Regatului Franc în bătălia de la Vouille, care elimină puterea vizigotă din Gallia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">534.</span></b> Cucerirea Regatului Burgund de către franci. Regatul Burgundiei, constituit în sec.10 în estul Franţei, nu are comun cu vechii burgunzi decât numele.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTDjm62EXZAyQqbZvLvMxoNkiImWUtPsRj2jd53vzzXgrsA-l0TGv88VcfnQx4AosD1k_KNGhXHhbfU2cN0c-uNfD1BvqV1Irq5o-e10o2mVh77tlqp7meEjbWmzPHQ4XtKtAKoMaJLDE/s1600/Burgunzi.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="504" data-original-width="640" height="315" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTDjm62EXZAyQqbZvLvMxoNkiImWUtPsRj2jd53vzzXgrsA-l0TGv88VcfnQx4AosD1k_KNGhXHhbfU2cN0c-uNfD1BvqV1Irq5o-e10o2mVh77tlqp7meEjbWmzPHQ4XtKtAKoMaJLDE/s400/Burgunzi.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-49828083157239889762018-04-16T17:59:00.004+03:002021-03-15T21:23:57.089+02:00POPULAȚIILE MIGRATOARE - ALAMANII<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3tqrtT0CLEMZOFjdlm7XlS8f72K0LUdLJfUIqCrt1L9y4DBGpMMSCjwnyPXmtEY_nSUtvG8lzIOkY323-6qwQ_aRZTQiHEcVR6ve3LBcH6S0S77PSKCSsGk8xCwoiCDYD97Nw9WbvvmA/s1600/Karte_limes+germanicus+83+to+260+CE.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="536" data-original-width="800" height="428" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3tqrtT0CLEMZOFjdlm7XlS8f72K0LUdLJfUIqCrt1L9y4DBGpMMSCjwnyPXmtEY_nSUtvG8lzIOkY323-6qwQ_aRZTQiHEcVR6ve3LBcH6S0S77PSKCSsGk8xCwoiCDYD97Nw9WbvvmA/s640/Karte_limes+germanicus+83+to+260+CE.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><span style="color: #6aa84f;"><i>Limes germanicus 83 - 270 CE</i></span></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;"><br /></span></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #6aa84f;">sec. 3 (început).</span></b> Triburi alamane (alemane) sunt atestate în regiunea dintre Main şi limesul roman. Constituiţi în această perioadă ca entitate politică distinctă în urma restructurărilor petrecute în sânul populaţiilor vest-germanice (a căror componentă principală o reprezentau semnonii, mai târziu fiind asimilaţi şi hermundurii), alamanii (termenul înseamnă "toţi bărbaţii"), deşi au rămas de-a lungul întregii lor istorii o confederaţie de triburi insuficient de sudată, ce nu a reuşit să evolueze până la organizarea statală, s-au dovedit timp de trei secole, prin capacităţile militare, adversari de temut ai Imperiului Roman la hotarele de la Rinul Mijlociu şi Superior.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">213.</span></b> Prima menţiune a alamanilor în izvoarele latine, cu ocazia unei campanii victorioase organizate de împăratul Caracalla împotriva lor pe râul Main.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFLtR9euo5ZS1I5cwTvRbLRblk0K3EAjvzQNZ4UVxWt0XWkFJil5JYHvdl3IxRyDps2rJC09Mf5fpHVirdrXmd5RkAUT2kJfZVj28P6R-7WORk4eLmdsgVDroPjm1k5TR8cc-Eo0GDVE/s1600/Caracalla+Emperor.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="293" data-original-width="220" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFLtR9euo5ZS1I5cwTvRbLRblk0K3EAjvzQNZ4UVxWt0XWkFJil5JYHvdl3IxRyDps2rJC09Mf5fpHVirdrXmd5RkAUT2kJfZVj28P6R-7WORk4eLmdsgVDroPjm1k5TR8cc-Eo0GDVE/s400/Caracalla+Emperor.jpg" width="300" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Extras din Wikipedia: </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br />Pe plan militar, Caracalla a dus o politică externă ofensivă. La est de <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Rin">Rin</a> a dus campanii împotriva <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Alemani">alemanilor</a> (<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/213">213</a>), la <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re">Dunăre</a> împotriva <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Carpi">carpilor</a> (<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/214">214</a>), iar în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/215">215</a> a pornit un nou război împotriva I<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Par%C8%9Bia">mperiului Part</a>. Bun comandant militar, Caracalla a efectuat în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/213">213</a> o călătorie în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia">Dacia</a>, în cadrul programului său militar de întărire a fruntariilor europene ale Imperiului Roman. Prezenţa i-a fost atestată de inscripţii numeroase şi câteva fragmente statuare găsite la <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Porolissum">Porolissum</a> (<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Moigrad">Moigrad</a>, jud.<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83laj">Sălaj</a>). Cele două fortificaţii romane de la Porolissum, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Castru">castrele</a>, câte unul pe dealurile <a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pomet&action=edit&redlink=1">Pomet</a> şi <a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Citera&action=edit&redlink=1">Citera</a> ale localităţii, împreună cu un sistem defensiv complex, situat pe culmile sau la poalele <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Mese%C8%99">Munţilor Meseşului</a>, au reprezentat cheia de boltă a apărării romane în regiunea nord-vestică a Daciei.<br /><br />Caracalla şi-a pus titlurile "pacator" şi "nume praeseus", declarându-se un Alexandru al Orientului. A fost asasinat în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Aprilie">aprilie</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/217">217</a>, în timpul campaniei militare din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Mesopotamia">Mesopotamia</a>, la instigarea prefectului pretoriului, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Macrinus">Marcus Opellius Macrinus</a>, care s-a proclamat apoi împărat. .</i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">233.</span></b> Alamanii străpung pentru întâia dată limesul invadând provinciile Raetia şi Germania Superior. Sunt respinşi de împăratul Maximin Tracul (Maximinus Thrax), care-i urmăreşte la răsărit de Rin (235).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjM1tXj9pz9FG-98SZfxJYJncJt4S-xkJAsu-e5QFKsTVgaTekV9w8LjlMLmojRTeuNAAj4M0fa4uySZ34RsW4ixhOpTJcYa8IF8HJNeJTeC5alZFJ4yKZc7DRczGF5EzqmnbLN75KJNBg/s1600/Maximinus+Thrax.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="259" data-original-width="194" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjM1tXj9pz9FG-98SZfxJYJncJt4S-xkJAsu-e5QFKsTVgaTekV9w8LjlMLmojRTeuNAAj4M0fa4uySZ34RsW4ixhOpTJcYa8IF8HJNeJTeC5alZFJ4yKZc7DRczGF5EzqmnbLN75KJNBg/s320/Maximinus+Thrax.jpg" width="239" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Maximinus Thrax, Museul Capitolini</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #20124d;">257.</span></b> Victorie a împăratului Gallenius asupra alamanilor în Germania Superior.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">259 / 260.</span></b> După ce distrug limesul din Germania Superior, alamanii iau în stăpânire ţinutul dintre Rin, Main şi Dunăre, numit "decumates agri" (landul Baden-Wurtemnerg şi NV Bavariei).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbhrwJG0lw30LR19GyeOD-yd40gX2WtvpiwpJTgLkMLNsMbkdNnEWT3u2qeqiC5KCCcY_8xdE4k0Z7ezxj78au-g6OLIVgfQshsYB7eK1qz-FoSoL0bVkhsO_jpPcafGruwIGdKass7Uo/s1600/Altar+al+unei+victorii+romane.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="800" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbhrwJG0lw30LR19GyeOD-yd40gX2WtvpiwpJTgLkMLNsMbkdNnEWT3u2qeqiC5KCCcY_8xdE4k0Z7ezxj78au-g6OLIVgfQshsYB7eK1qz-FoSoL0bVkhsO_jpPcafGruwIGdKass7Uo/s400/Altar+al+unei+victorii+romane.jpg" width="298" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Altar al unei victorii romane</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">268.</span></b> Împăratul Claudius II respinge, după victoria din bătălia de la lacul Benacus (= Garda), o invazie alamană în Italia septentrională.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">270.</span></b> După mari eforturi, împăratul Aurelian reuşeşte să stăvilească la Fanum Fortunae (= Fano) cetele alamane pătrunse în Peninsula Italică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAVRTm-XhDPuEkW5HZBDPGW3jjarSBFI1qEbI4uKgzwudZ_gcHeLx1agGxGjgcApRLTZXCppVb8_Ob4HLOOrkHgm7GtUG9dv060EgMAO_Kq1nnDOcZX8alWXMFtSwxR0uE8IzucwbY9jg/s1600/rome_antique_carte_alamans.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="424" data-original-width="440" height="616" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAVRTm-XhDPuEkW5HZBDPGW3jjarSBFI1qEbI4uKgzwudZ_gcHeLx1agGxGjgcApRLTZXCppVb8_Ob4HLOOrkHgm7GtUG9dv060EgMAO_Kq1nnDOcZX8alWXMFtSwxR0uE8IzucwbY9jg/s640/rome_antique_carte_alamans.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">278 - 282.</span></b> Împăratul Probus respinge peste Rin alamanii năvăliţi în Gallia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">298.</span></b> Cezarul Constantius Chlorus (tatăl lui Constantin cel Mare) obţine la Lingonae (= Langres) şi la Vindonissa (= Windisch), în Gallia Belgică, o victorie asupra alamanilor, consolidând astfel graniţa renană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #b45f06;">320.</span></b> Cezarul Flavius Iulius Crispus primeşte titlul triumfal de Alamanicus după o campanie victorioasă contra francilor şi alamanilor.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #bf9000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidnUt9IY4gWqv5rCZ6_7dVa_5aEarYguH2NtYkfJiPVPVNn6WuIff2oY5lToDyYM0dVPOGIXZpve0ZFIE0qtk5ziX_ivYN6haCxhNmCPOnPphagisllM3gVaY5QEW5IHGAgbTgsLcLHoQ/s1600/Crispus.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="223" data-original-width="220" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidnUt9IY4gWqv5rCZ6_7dVa_5aEarYguH2NtYkfJiPVPVNn6WuIff2oY5lToDyYM0dVPOGIXZpve0ZFIE0qtk5ziX_ivYN6haCxhNmCPOnPphagisllM3gVaY5QEW5IHGAgbTgsLcLHoQ/s320/Crispus.jpg" width="315" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #bf9000; font-size: large;"><b>Crispus</b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br />Crispus s-a dovedit un bun comandant militar, învingându-i pe franci, în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/323">323</a>, şi pe alemani, în <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/324">324</a>. Geniul său de comandant militar şi-a spus cuvântul când, la <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/18_septembrie">18 septembrie</a> <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/323">323</a>, a obţinut o zdrobitoare victorie în bătălia navală de la <a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chrysopolis&action=edit&redlink=1">Chrysopolis</a> din <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Str%C3%A2mtoarea_Dardanele">Hellespont</a>, asupra lui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Licinius">Licinius</a>. Această victorie l-a ajutat pe tatăl său, Constantin cel Mare, să devină unicul împărat al Imperiului Roman. Crispus primeşte al treilea consulat. - Sursa: Wikipedia.</i></b></span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #bf9000; font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #bf9000;">350 - 353.</span></b> Profitând de războiul civil dintre Magnenţiu şi Constanţiu II, elemente alamane încearcă să se stabilească durabil la apus de Rin, pe teritoriul Imperiului Roman.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>357.</b> Răsunătoarea victorie de la Argentorate (= Strasbourg), repurtată de cezarul Iulian (viitorul împărat Iulian Apostatul) asupra alamanilor, duce la restabilirea temporară a graniţelor răsăritene ale Galliei; unităţi alamane sunt acceptate ca trupe federate în armata romană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: #990000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">406.</span></b> Alamanii îşi extind posesiunile din E Galliei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1IRntbDXBCVm3npzs-cUfgpS0y6HKz6mtN5vM3jUV49eH-2crxPKamA8hFuJh0k6WSpLMUyeh17L6psHNzGCKPFmhbGi6YjtCiBJfa9OIhMrjueIlpkwPfaJ6pp-yLtbq0i2Hmo2fw0Y/s1600/Europa+Centrala+in+sec+V.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="561" data-original-width="800" height="448" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1IRntbDXBCVm3npzs-cUfgpS0y6HKz6mtN5vM3jUV49eH-2crxPKamA8hFuJh0k6WSpLMUyeh17L6psHNzGCKPFmhbGi6YjtCiBJfa9OIhMrjueIlpkwPfaJ6pp-yLtbq0i2Hmo2fw0Y/s640/Europa+Centrala+in+sec+V.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Europa Centrală în sec. V e.n.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">450.</span></b> (după ~). Profitând de destrămarea Imperiului Roman de Apus, alamanii ocupă întinse ţinuturi, din Elveţia de N până în Alsacia de astăzi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhczqzuGuqq6WT5U3UhvaGf0L_oFiLJAX6oxsnk3jeWLeB7c91aSNkW1PGi6pfuyio7l8brJLpw38gt8bmHZJvRL9_IaCGikeAXbEBTtxqaPNYYywUhcZQexzjhNwJLaHg0djMs6GD2y1g/s1600/Europe_and_the_Near_East_at_476_AD+%25281%2529.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1112" data-original-width="1600" height="444" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhczqzuGuqq6WT5U3UhvaGf0L_oFiLJAX6oxsnk3jeWLeB7c91aSNkW1PGi6pfuyio7l8brJLpw38gt8bmHZJvRL9_IaCGikeAXbEBTtxqaPNYYywUhcZQexzjhNwJLaHg0djMs6GD2y1g/s640/Europe_and_the_Near_East_at_476_AD+%25281%2529.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Europa după căderea Imperiului Roman de Vest - 476 d.Hr.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b>496.</b> Regele Clovis îi înfrânge pe alamani în bătălia de la Tolbiac (= Zulpich?) tranşând în favoarea francilor lupta pentru supremaţie în Gallia şi anexând teritoriile nordice ale învinşilor. Alamanii din S recunosc suzeranitatea nominală a Regatului Ostrogot condus de Teodoric cel Mare.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjL8XMBJ3iGTKzEtVbCl7bkbllWEWI8Qf5Y7Vv87NKUIT45J-IeG6umLxB8Sf_dUNy8SOjYxSMuNcKUuIb7_j3d2KUM_rwL4arcNWOuKXOStI0J8HIMIkEqmMr1wfm5rQIMXU2UM3PXmT8/s1600/Europa+in+timpul+primelor+invazii+barbare.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="821" data-original-width="1216" height="432" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjL8XMBJ3iGTKzEtVbCl7bkbllWEWI8Qf5Y7Vv87NKUIT45J-IeG6umLxB8Sf_dUNy8SOjYxSMuNcKUuIb7_j3d2KUM_rwL4arcNWOuKXOStI0J8HIMIkEqmMr1wfm5rQIMXU2UM3PXmT8/s640/Europa+in+timpul+primelor+invazii+barbare.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Europa în timpul primelor invazii barbare - în jurul anului 500 d.Hr.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">536.</span></b> După atacul bizantin asupra Regatului Ostrogot, toate teritoriile locuite de alamani sunt incluse în Regatul Franc. Pe teritoriul locuit de ei va lua naştere în sec.10 principatul Suabia. Termenul Alemannia, apărut în sec.4 e.n., se va transmite limbilor franceză şi spaniolă cu semnificaţia de "statul german". </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYrlVW4fHDDpc66D0tkPoVambdvNWKC_VPXMT2dXO9dMXxhJB1KoQYn5TJP7lhkhWN8Xhe-T9C22_LYtIT_pxwSJsm-m_02P6g4O0D1gBOrLuK0z99JiArPEIibCQbsuoErVgq8cdKGDE/s1600/Alamannien_Hochburgund_ca_1000.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1322" data-original-width="1500" height="564" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYrlVW4fHDDpc66D0tkPoVambdvNWKC_VPXMT2dXO9dMXxhJB1KoQYn5TJP7lhkhWN8Xhe-T9C22_LYtIT_pxwSJsm-m_02P6g4O0D1gBOrLuK0z99JiArPEIibCQbsuoErVgq8cdKGDE/s640/Alamannien_Hochburgund_ca_1000.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Alamannia şi Burgundia superioară în jurul anului 1000 d.Hr.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-14220042769195202192018-04-16T05:08:00.003+03:002021-03-15T21:24:13.852+02:00POPULAȚIILE MIGRATOARE - HERULII<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7oqgJaIZA7Y8nRQovtwwB1wX1BYzfrx6S8yNXQKn5LXmjsuHiqcQytQkg92d7W4sL9ZO6FkSIah434fA_05RiA9aQ26GRzk7TJYJCkUittHQUi1EvXVyP8nzaanm86M41p9W6BDXEvE4/s1600/simbol+herulic.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="220" data-original-width="220" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7oqgJaIZA7Y8nRQovtwwB1wX1BYzfrx6S8yNXQKn5LXmjsuHiqcQytQkg92d7W4sL9ZO6FkSIah434fA_05RiA9aQ26GRzk7TJYJCkUittHQUi1EvXVyP8nzaanm86M41p9W6BDXEvE4/s1600/simbol+herulic.png" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Simbolul herulic pictat şi pe scuturi atunci când herulii au făcut parte dintr-o armată romană târzie.</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">sec. 3 (prima jumătate).</span></b> Triburile germanice ale herulilor, stabilite în primele secole ale erei noastre în Peninsula Iutlanda şi în S Peninsulei Scandinave, sunt obligate, sub presiunea danezilor, să migreze spre S. O ramură se deplasează spre V, în regiunea cursului inferior al Rinului (de unde face incursiuni în Gallia şi Hispania), alta, mai importantă numeric, coboară spre S oprindu-se în stepele nord-pontice, în regiunea Mării de Azov, de unde, în alianţă cu goţii, va participa la raiduri în Imperiul Roman. Herulii se aflau pe o treaptă de dezvoltare social-economică şi politică inferioară vecinilor lor germanici.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhczwr3nr7HLr8a51zuK6fpDgsqSSuuS_bdBaXu-oEyeSYA2XL9rxOzBIeqDDXzEywES6vK6JP7mF1LdvnF-ebS73Jgsk1FJ2KXpF6SzzOD6wwLsLDgsg6WAToBofZNGcqenfSJXwowZB0/s1600/Herulian+homeland+located+in+Suthern+Sweden+after+Jordanes.PNG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1101" data-original-width="800" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhczwr3nr7HLr8a51zuK6fpDgsqSSuuS_bdBaXu-oEyeSYA2XL9rxOzBIeqDDXzEywES6vK6JP7mF1LdvnF-ebS73Jgsk1FJ2KXpF6SzzOD6wwLsLDgsg6WAToBofZNGcqenfSJXwowZB0/s640/Herulian+homeland+located+in+Suthern+Sweden+after+Jordanes.PNG" width="464" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Ţinutul de baştină al herulilor în sudul actualei Suedii</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">267.</span></b> Alături de goţi, herulii participă la marea invazie în provinciile balcanice şi asiatice ale Imperiului Roman, ajungând până în Pelopones. Forţele "barbare" terestre sunt înfrânte de împăratul Gallienus în bătălia de la fluviul Nestos, la graniţa dintre Tracia şi Macedonia, iar flota este distrusă de cea romană în Marea Egee.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">287.</span></b> Raid herul, pe calea mării, în Gallia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #4c1130;">sec. 4 (a doua jumătate).</span></b> Herulii din regiunea Mării de Azov intră în statul ostrogot al lui Ermanaric, iar după prăbuşirea acestuia, sub impactul migraţiei hune (370/375), îi urmează pe huni în drumul lor spre Câmpia Pannonică.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuC3kcSzdPY0zPxk0xHtmd9yXS4BBSZgr__qt6Bwup2ZA52-uPlfjsacEKBLXcsyX7fkxHFu-QyVVcbTUHLrlw5mAm-nZtSuwaRZzwLhh9_Nwo7kEO95ED0R4QNQUC00Jr8xmeqJH8zrM/s1600/thorslunda.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="317" data-original-width="350" height="361" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuC3kcSzdPY0zPxk0xHtmd9yXS4BBSZgr__qt6Bwup2ZA52-uPlfjsacEKBLXcsyX7fkxHFu-QyVVcbTUHLrlw5mAm-nZtSuwaRZzwLhh9_Nwo7kEO95ED0R4QNQUC00Jr8xmeqJH8zrM/s400/thorslunda.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">451.</span></b> Contingente herule participă alături de Attila la bătăliile din Câmpiile Catalaunice.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">454.</span></b> După bătălia de la Nedao şi destrămarea Imperiului Hun, herulii îşi redobândesc libertatea. Se stabilesc în calitate de federaţi ai Imperiului Roman de Apus în regiunea Dunării Mijlocii (c. 470; trupe herule servesc în subordinea lui Odoacru în anii 476 - 491).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVmv7VqmznGfMAYBF24KrjEJpzdhLucJyhq4Z1OQ4PNQHfR2MFbutbnkKPEl0z2NFzcbM31B4-hUGuibvWtq-p6BhWrL5j063rZ9k0cUACuGBbKPJrYAibmCmLf_-HsYjyGoXVTwpr8vc/s1600/Herulerrute.gif" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="960" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVmv7VqmznGfMAYBF24KrjEJpzdhLucJyhq4Z1OQ4PNQHfR2MFbutbnkKPEl0z2NFzcbM31B4-hUGuibvWtq-p6BhWrL5j063rZ9k0cUACuGBbKPJrYAibmCmLf_-HsYjyGoXVTwpr8vc/s640/Herulerrute.gif" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Traseul migrării herulilor</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #134f5c;">c. 500.</span></b> Constituirea unui efemer regat herul în Pannonia.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><span style="color: #0b5394;"><b>c. 512.</b></span> După înfrângerea regelui Roduls, vasal al lui Teodoric cel Mare, de către longobarzi, statul herul se destramă. O parte a herulilor se refugiază în Imperiul Bizantin, unde vor lupta în armatele lui Anastasiu şi Iustinian (fiind apoi creştinaţi şi colonizaţi în provincia Pannonia II), alta în Regatul Ostrogot al lui Teodoric, iar o mică parte, în frunte cu familia regală, se întoarce în patria scandinavă. Herulii dispar astfel din istorie ca popor la sfârşitul sec. 6.</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikylPzJ1eOMARES8q0Z5elpM_LPzKZBalTWQWKUeR5MdF9caXVH3MuEXjfZW1qkcbi9yxvx1vmcOY_5ko_4uaoSWxC2-lIvsCnAx1FSg-UOJKF5OHpt0aX3xgNd9fR8ervo7bHLJgHC7o/s1600/Southeastern_Europe_in_520%252C_showing_the_Byzantine_Empire_under_Justin_I_and_the_Ostrogothic_kingdom.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="574" data-original-width="666" height="550" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikylPzJ1eOMARES8q0Z5elpM_LPzKZBalTWQWKUeR5MdF9caXVH3MuEXjfZW1qkcbi9yxvx1vmcOY_5ko_4uaoSWxC2-lIvsCnAx1FSg-UOJKF5OHpt0aX3xgNd9fR8ervo7bHLJgHC7o/s640/Southeastern_Europe_in_520%252C_showing_the_Byzantine_Empire_under_Justin_I_and_the_Ostrogothic_kingdom.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Regatul herulilor înainte de a fi distrus de longobarzi c.520 e.n.</i></b></span></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-16495352331902482452018-04-13T01:17:00.002+03:002021-03-15T21:24:35.945+02:00POPOARELE EUROPENE - ANGLII ȘI SAXONII<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIIObrXmIQ_hsOyZsZR92TB3x_7UGvekLhbyqr5jh_xld9XwvOe4lYOx4OheAkgXFI286TMdBwzbKpDaZeuYzLu3hCmIIU9F6AK9SzwY3ByNpgBr3hoLMW2fREgReYxrXio-2_b5729ak/s1600/barbarians+anglo+saxons.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="582" data-original-width="750" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIIObrXmIQ_hsOyZsZR92TB3x_7UGvekLhbyqr5jh_xld9XwvOe4lYOx4OheAkgXFI286TMdBwzbKpDaZeuYzLu3hCmIIU9F6AK9SzwY3ByNpgBr3hoLMW2fREgReYxrXio-2_b5729ak/s400/barbarians+anglo+saxons.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">sec. 1 e.n.</span></b> Istoricul latin Tacit menţionează în lucrarea sa "<i>Germania</i>" prezenţa triburilor anglilor, aparţinând ramurii germanice apusene, în S Peninsulei Iutlanda, în provincia Schleswig.</span><br />
<span style="color: #990000;"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">sec. 2 e.n.</span></b> Triburile saxonilor, aparţinând aceluiaşi trunchi germanic, sunt amintite pentru prima dată în istorie de geograful Claudiu Ptolemeu ca fiind stabilite între vărsarea Weserului, Elbei şi S Peninsulei Iutlanda; în cursul sec. 3, saxonii se deplasează pe litoralul Mării Nordului în direcţia gurilor Rinului.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYLWQVSoQhn6KLb3wCYUMagi8T-pue-Pqx8Z5cWXPxWf9HXLlXYN-lH_BzXjAkbpECUFC0FpuPxzWOh5BgoWmXpAjbT9FN7gaWp0Kcegpo7JAFLh-UH6JbHQarcQVDNoq3iop65A7OCYs/s1600/cu+locul+saxonilor+la+1125+en+in+nordul+Germaniei.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="851" data-original-width="1024" height="530" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYLWQVSoQhn6KLb3wCYUMagi8T-pue-Pqx8Z5cWXPxWf9HXLlXYN-lH_BzXjAkbpECUFC0FpuPxzWOh5BgoWmXpAjbT9FN7gaWp0Kcegpo7JAFLh-UH6JbHQarcQVDNoq3iop65A7OCYs/s640/cu+locul+saxonilor+la+1125+en+in+nordul+Germaniei.png" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Imperiul Roman şi locul ocupat de saxoni la anul 125 e.n.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">sec. 3 (a doua jumătate).</span></b> Saxonii şi anglii întreprind raiduri de jaf pe calea mării împotriva coastelor Galliei, apoi, după consolidarea graniţelor romane, prin crearea sistemului defensiv cunoscut sub numele de <i>litus saxonicum</i>, împotriva Britanniei, mai slab apărate. Spre deosebire de alte seminţii germanice, anglii şi saxonii nu vor intra ca federaţi în armata romană.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #45818e;">c. 300.</span></b> Triburile iuţilor (din ramura germanilor de apus), care populau părţile centrale şi apusene ale Peninsulei Iutlanda, sunt supuse de danezi; o parte dintre iuţi migrează pe teritoriul Belgiei actuale, de unde, în sec. 5, vor porni, alături de saxoni şi anglii, la invadarea Britanniei.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM4eaNI35CM1dcmrq-1I5-gM_runG-6QLLwW-48MBB-iuxVs6uYLC2Ns8pT5G8HyAH6hOd0cfquyV5UHlVmh4YAcv-rr6QEPhlZIlNkz7xTJJsaYByuPeCRpZO_2N0UsoQppb9cgdMoG0/s1600/Angles_saxons_jutes+inainte+de+migrare+in+Britania.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="886" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM4eaNI35CM1dcmrq-1I5-gM_runG-6QLLwW-48MBB-iuxVs6uYLC2Ns8pT5G8HyAH6hOd0cfquyV5UHlVmh4YAcv-rr6QEPhlZIlNkz7xTJJsaYByuPeCRpZO_2N0UsoQppb9cgdMoG0/s640/Angles_saxons_jutes+inainte+de+migrare+in+Britania.png" width="354" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Teritoriile locuite de angli, saxoni şi iuţi înainte de invadarea Britaniei</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #0b5394;">sec. 4.</span></b> Atacuri ale saxonilor, deveniţi piraţi temuţi ai Mării Nordului, aliaţi cu francii, împotriva coastelor răsăritene ale Britanniei; generalul roman Teodosiu (tatăl viitorului împărat) poartă lupte grele împotriva lor în 368 / 369.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-EgYtewdJdjOoOa5AniFXCHyixCHb_wIVy6hZqZ1AlrWIAho31bfFDl4h_2R2K_UT3UopDqyq9eaBluRc7U1nxnGzcveCXD7SEwZX0r8tLa3H_sVOZCT1vlsXiJ0hm3GbkhZwMnb2d7I/s1600/Knights.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="320" data-original-width="620" height="206" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-EgYtewdJdjOoOa5AniFXCHyixCHb_wIVy6hZqZ1AlrWIAho31bfFDl4h_2R2K_UT3UopDqyq9eaBluRc7U1nxnGzcveCXD7SEwZX0r8tLa3H_sVOZCT1vlsXiJ0hm3GbkhZwMnb2d7I/s400/Knights.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #674ea7;">407.</span></b> După proclamarea generalului Flavius Claudius Constantinus ca împărat de către trupele din Britannia şi trecerea în Gallia cu întreaga armată din insulă, Britannia încetează, trei ani mai târziu, de a mai face parte din Imperiul Roman, devenind astfel o ţintă preferată a invadatorilor de pe continent.</span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #660000;">430 - 440.</span></b> Valuri succesive germanice încep să se stabilească durabil în regiunea de litoral, având ca zone de debarcare gurile Tamisei, golful Wash şi estuarul Humber (situaţie atestată arheologic prin descoperirea aici a primelor cimitire germanice de pe teritoriul britanic).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">c. 446.</span></b> Populaţia romanică din Britannia solicită sprijinul generalului roman Aetius împotriva năvălirilor saxone.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgThAZhyGAGw7Kb-uZrhib08lMjSaGz-mqk-uC3yo_rIqQNnjSzNXpF_zvdLQ120rN6hPdWd9zlikpgpdELvHmuWheN8Uo25xrrMqO3zm16hT5ve-OysnYN6O-csov7CoSyc-Mx3aq-gig/s1600/Anglo.Saxon.migration.5th.cen.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1514" data-original-width="1600" height="377" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgThAZhyGAGw7Kb-uZrhib08lMjSaGz-mqk-uC3yo_rIqQNnjSzNXpF_zvdLQ120rN6hPdWd9zlikpgpdELvHmuWheN8Uo25xrrMqO3zm16hT5ve-OysnYN6O-csov7CoSyc-Mx3aq-gig/s400/Anglo.Saxon.migration.5th.cen.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #a64d79;">sec. 5 (a doua jumătate).</span></b> Sub presiunea francilor, saxonii din zona Rinului Inferior sunt dislocaţi spre E. Teritoriul locuit de ei la răsărit de Elba va fi cucerit între 772 - 804 de Carol cel Mare şi înglobat în Imperiul Carolingian.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUcvMkvtPm0H2zEzQzIduNok0Dlttw1o4sUXVY_RgyiT-EoXq5V4ttnGE9G1Qzhr9DxqlyN96bPVdYiJsnbMm2-DTaKD3C6PhyphenhyphenzFFL9BrcaCqnRgc9ynHpu8CmhwTYfnSxn1E7T6x64gw/s1600/King+Arthur.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="873" data-original-width="1400" height="248" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUcvMkvtPm0H2zEzQzIduNok0Dlttw1o4sUXVY_RgyiT-EoXq5V4ttnGE9G1Qzhr9DxqlyN96bPVdYiJsnbMm2-DTaKD3C6PhyphenhyphenzFFL9BrcaCqnRgc9ynHpu8CmhwTYfnSxn1E7T6x64gw/s400/King+Arthur.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #741b47;">c. 500.</span></b> Victoria autohtonilor (care, începând cu jumătatea sec. 5, cunosc un rapid proces de celtizare) asupra saxonilor, la Muntele Badon, de care se leagă numele legendarului rege Arthur, are drept consecinţă câteva decenii liniştite.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzq3UQiWWr9cLsQUOc5gTbdLHob77h82uB2uqOAuEwrR4Dzt3o1cyujRcSMAsZL3qL1h6HimqksiypgvRD3yVYDz7-kz8wYiG-t4Bw2DNga5nc2w4WBaUBliB0gG5TdZ05dEszRCcWny8/s1600/Zidul+roman+al+castelului+Portchester_SaxonShore02_full.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="360" data-original-width="525" height="273" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzq3UQiWWr9cLsQUOc5gTbdLHob77h82uB2uqOAuEwrR4Dzt3o1cyujRcSMAsZL3qL1h6HimqksiypgvRD3yVYDz7-kz8wYiG-t4Bw2DNga5nc2w4WBaUBliB0gG5TdZ05dEszRCcWny8/s400/Zidul+roman+al+castelului+Portchester_SaxonShore02_full.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Zidurile romane ale Castelului Portchester (British Caer Peris), care a rămas în picioare când această fortăreață a fost capturată de o căpetenie saxonă în anul 501 d.Hr.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">sec. 6 (a doua jumătate).</span></b> Noi valuri germanice pătrund în Britannia; anglii (care vor da numele întregii insule) în regiunile centrale, saxonii în SE, iar iuţii în zonele meridionale reuşesc până la sfârşitul secolului să-i împingă pe autohtonii celtizaţi în câteva ţinuturi izolate din V (Peninsula Cornwall, Ţara Galilor şi Ţinutul Strathclyde). </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Constituirea celor 7 regate anglo-saxone.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ_aTRK4c9C8_tJWuhV9V45kc0cxKchEGDvlFmJEXC63rJSie9OReiD0FWTD8jYAoRfrB3dw7cEUlCP4vCATXrDkD5ax3gLyhSgaVr8i9WXdWlpi0BAXZpzBbYig_XncAIDLDUpxTuq-I/s1600/Monede+bizantine+ale+iu%2527ilor.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="270" data-original-width="525" height="205" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ_aTRK4c9C8_tJWuhV9V45kc0cxKchEGDvlFmJEXC63rJSie9OReiD0FWTD8jYAoRfrB3dw7cEUlCP4vCATXrDkD5ax3gLyhSgaVr8i9WXdWlpi0BAXZpzBbYig_XncAIDLDUpxTuq-I/s400/Monede+bizantine+ale+iu%2527ilor.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif;"><i>Iuţii din insulele Wight și Hampshire par să fi menținut legături comerciale cu bizantinii, aşa cum au atestat constatările din ambele ţinuturi. Aceste monede bizantine fac parte dintr-o colecţie de 35 de exemplare găsite pe insula Wight.</i></b></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrBeL7HtNPw23NQvS7r4ISznDEYHN2r7InPgtTfB9zX_Ghks0Ko9QoRR8FABM-7OyqvNR1-YH_TSfUZrTtuy7xxEnN1rwFaeU_uK9BDYAQYtpf342Y0j9IWI-D12tp5P4dZx6VMyQ_fxE/s1600/England+and+celtic+regions.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1005" data-original-width="800" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrBeL7HtNPw23NQvS7r4ISznDEYHN2r7InPgtTfB9zX_Ghks0Ko9QoRR8FABM-7OyqvNR1-YH_TSfUZrTtuy7xxEnN1rwFaeU_uK9BDYAQYtpf342Y0j9IWI-D12tp5P4dZx6VMyQ_fxE/s640/England+and+celtic+regions.png" width="508" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i>Teritoriul anglo-saxonilor şi cel al celţilor la 650 e.n.</i></b></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5HiHUs6wKVBqKQzGCRfFu1HSs2cuRNwWPPvcD95Ub2nIK8t7-WvgZ03CmDabQtCwiUOygIhhycDmigfFXMv_IDUzLL01tVXnjQyJaEQQ3RrlYvpaohuflRV7R7UGKCHPkwf4UsHgsIMg/s1600/Britain+802+en.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1131" data-original-width="800" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5HiHUs6wKVBqKQzGCRfFu1HSs2cuRNwWPPvcD95Ub2nIK8t7-WvgZ03CmDabQtCwiUOygIhhycDmigfFXMv_IDUzLL01tVXnjQyJaEQQ3RrlYvpaohuflRV7R7UGKCHPkwf4UsHgsIMg/s640/Britain+802+en.jpg" width="452" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br />Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2428118230090676976.post-91030602069672995782018-04-12T19:02:00.006+03:002021-03-15T21:25:04.178+02:00POPULAȚIILE MIGRATOARE - SUEBII<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbqQLOpafuMoaL0fkIyeum79Dpjv106ASmuGRI5fXgNy7581wHMcJINRgVcEgC3xCLXT-YtseAFcZ5fUQg70RZGS_98IF1QjJS5oiNRMtFpjksKepe8YTsL4b1ANUNDBLMccPFqWTuyj0/s1600/Suebian+man.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="259" data-original-width="194" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbqQLOpafuMoaL0fkIyeum79Dpjv106ASmuGRI5fXgNy7581wHMcJINRgVcEgC3xCLXT-YtseAFcZ5fUQg70RZGS_98IF1QjJS5oiNRMtFpjksKepe8YTsL4b1ANUNDBLMccPFqWTuyj0/s400/Suebian+man.jpg" width="299" /></a></div>
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #274e13;">sec. 1 î.e.n. - 1 e.n.</span></b> Izvoarele greceşti şi latine (Poseidonios, Tacitus, ş.a.) desemnează sub numele generic de suebi (suevi) o importantă grupare de triburi vest-germanice având vatra originară pe cursul inferior al Fuviilor Weser, Elba, Oder: hermionii, semnonii, marcomanii, quazii, hermundurii, vangionii, nemeterii, ş.a. O grupare a suebilor, în frunte cu Ariovist, pătrunde în 71 î.e.n. în Gallia, dar este înfrântă de Caesar în 58 şi respinsă la răsărit de Rin.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ9aqgmvK3NxeNJvTSWq59_Ei9Q9zoVIfLYdJN9TV6yvkda-pad2pYJiPutl_3IPjE8-OYwTOkLpHFOh9YTHbSOjvYuHZ8vAgTfOIFwr8NOQAPlKw3Ks99rULBlKpUZPddYsbD5wy8Tgg/s1600/Suevi_RhineCrossing01_full.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="325" data-original-width="525" height="247" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ9aqgmvK3NxeNJvTSWq59_Ei9Q9zoVIfLYdJN9TV6yvkda-pad2pYJiPutl_3IPjE8-OYwTOkLpHFOh9YTHbSOjvYuHZ8vAgTfOIFwr8NOQAPlKw3Ks99rULBlKpUZPddYsbD5wy8Tgg/s400/Suevi_RhineCrossing01_full.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Suevii, alanii şi vandalii trecând Rhinul (406 e.n.), provocând panică şi haos în Imperiul Roman.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">406 decembrie 31.</span></b> Izvoarele latine menţionează, alături de vandali şi alani, printre popoarele care traversează Rinul şi pătrund în Gallia, şi pe suebi.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiST3mFgwnetTKFdg6VXIyETm7T3Mphh6jZI8NB0pwCDLfAyNP1H1TzECSYu8aFOgVIq_OiwSOhJ-A5AgXB7Sv-0BuWeaOzmN62CH4Zag76Hbo85yQ7SZXdAA3C8zJrXi7MOa-PTxzkn54/s1600/suebians+land.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="205" data-original-width="246" height="333" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiST3mFgwnetTKFdg6VXIyETm7T3Mphh6jZI8NB0pwCDLfAyNP1H1TzECSYu8aFOgVIq_OiwSOhJ-A5AgXB7Sv-0BuWeaOzmN62CH4Zag76Hbo85yQ7SZXdAA3C8zJrXi7MOa-PTxzkn54/s400/suebians+land.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #38761d;">409 - 411.</span></b> Conduşi de regele Hermenric, suebii traversează, împreună cu vandalii şi alanii, Munţii Pirinei, stabilindu-se durabil în colţul de NV al Peninsulei Iberice (în actuala Galicie).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8_Rb3mOdMlQF2_B8jCqfMe74eg0bYUnwEziDhD3sksQKPkmJOnKE0i4CvA_60ezFfdjImAIlBbLLy_SPcsztpoNrTdKsIXoo_NWkCPyEE9ldEY5lJHhwWWumMurjNEcem6l0U20CabFk/s1600/Suevii+rocky+landsape+GallaeciaCeltic_House02_full+Santa+Tegra+portuguese+border.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="350" data-original-width="525" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8_Rb3mOdMlQF2_B8jCqfMe74eg0bYUnwEziDhD3sksQKPkmJOnKE0i4CvA_60ezFfdjImAIlBbLLy_SPcsztpoNrTdKsIXoo_NWkCPyEE9ldEY5lJHhwWWumMurjNEcem6l0U20CabFk/s400/Suevii+rocky+landsape+GallaeciaCeltic_House02_full+Santa+Tegra+portuguese+border.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>În Galicia, suebii s-au regăsit într-un ţinut pietros, unde erau case din piatră celtică, în Santa Tegra, la graniţa Portugaliei.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #351c75;">sec. 5 (prima jumătate).</span></b> Profitând de migrarea vandalilor şi alanilor în Africa de N (429) şi de stabilirea centrului de greutate al Regatului Vizigot în Gallia, suebii îşi extind autoritatea spre E (provinciile Asturias, Leon) şi spre S (Portugalia de N), punând bazele unui regat independent, care <span style="color: #cc0000;">adoptă ca religie arianismul</span>. Capitala este stabilită în oraşul Bracara (= Braga, Portugalia).</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKwxwm8r58VzADv34bzvrVXSpp0lN5rg7Tz_Vz9u44MNXSNJ9JhyphenhyphenVnwxLum6QE6KRTuRl_nC7YfzgUlNYFBDRsoSCn7hJVUvRX5oe1t781DboyPpDRjvk4m4kt8CwFAgRrpelgbgqS4Tc/s1600/Bracara+Augusta+the+capital+of+suevi+Portugal_BragaCity01_full.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="325" data-original-width="525" height="247" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKwxwm8r58VzADv34bzvrVXSpp0lN5rg7Tz_Vz9u44MNXSNJ9JhyphenhyphenVnwxLum6QE6KRTuRl_nC7YfzgUlNYFBDRsoSCn7hJVUvRX5oe1t781DboyPpDRjvk4m4kt8CwFAgRrpelgbgqS4Tc/s400/Bracara+Augusta+the+capital+of+suevi+Portugal_BragaCity01_full.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Oraşul roman Bracara Augusta devine capitala Regatuli Suebilor, nesuferind nicio stricăciune în timpul ocupării sale; astăzi a devenit un oraş modern al Portugaliei.</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUDirXJKFiZ0OC8oBp8IVWXqVGYPeepQYp2UGPntfp1gx-jJu7gjkmzsVPfxS2oHNsIu8vh7oaBKenR15ut3t4lGYgssJxq0FMYa8uwZKsbQo0eQBHKyEgEfDe_6jg3abShFMdwq0vhEw/s1600/Suebians+with+Attila++war.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUDirXJKFiZ0OC8oBp8IVWXqVGYPeepQYp2UGPntfp1gx-jJu7gjkmzsVPfxS2oHNsIu8vh7oaBKenR15ut3t4lGYgssJxq0FMYa8uwZKsbQo0eQBHKyEgEfDe_6jg3abShFMdwq0vhEw/s400/Suebians+with+Attila++war.jpg" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">În cursul următoarei sute de ani, Regatul Sueb nu reuşeşte să se impună, rămânând o putere locală, în umbra celei vizigote.</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPQVIoM9sTyBsW8cfF02N4KpIRgVyHtUw73yD3lf1uSloQY5zmJ8bTHpKCvyT9Nscq8gUle5LNVrj4QYYEB4lg6Uc3GGQFRg0MCaEWGx-SIK7-D9InJCb3BUjErE_UmxqgjAdkL3L1gDw/s1600/migratia+barbarilor.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="510" data-original-width="640" height="318" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPQVIoM9sTyBsW8cfF02N4KpIRgVyHtUw73yD3lf1uSloQY5zmJ8bTHpKCvyT9Nscq8gUle5LNVrj4QYYEB4lg6Uc3GGQFRg0MCaEWGx-SIK7-D9InJCb3BUjErE_UmxqgjAdkL3L1gDw/s400/migratia+barbarilor.png" width="400" /></a></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiH5DWK6GCpFdWojaYs0xNKxi8jwS0CdbAsoqtZxkSysF9AtOpl4ckXGsWdlpE3BGPTs64ta8Aso29M2k-hCM38Hpjviv7m0Z1Ifun1UhQRrgf3nh_9s_aHbMn6F6oPbhWDVhVQCKcmoM0/s1600/Suebian+kingdom.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="560" data-original-width="525" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiH5DWK6GCpFdWojaYs0xNKxi8jwS0CdbAsoqtZxkSysF9AtOpl4ckXGsWdlpE3BGPTs64ta8Aso29M2k-hCM38Hpjviv7m0Z1Ifun1UhQRrgf3nh_9s_aHbMn6F6oPbhWDVhVQCKcmoM0/s640/Suebian+kingdom.jpg" width="600" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Regatul suebilor (suevilor) - 469 / 470 e.n. - cu Nantes la nord şi Cadiz la sud</i></b></span></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: magenta;">c. 560.</span></b> Adoptarea catolicismului ca religie oficială.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><b><span style="color: #990000;">585.</span></b> Statul sueb este cucerit şi anexat de Regatul Vizigot.</span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5IQKxuZi1hKmE6sErTKr2ccgydGr5892nA6YIwjv-74bHM_pNjE1jrPvCHzxlXaoqGio_MhkVFZt8P3K8Fj_aT24netzX_Kh-B4m6hKYWSdtAsePY5gdXDzMSMu4dQ66yJDrbxKBidNA/s1600/Suebians+knot.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="600" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5IQKxuZi1hKmE6sErTKr2ccgydGr5892nA6YIwjv-74bHM_pNjE1jrPvCHzxlXaoqGio_MhkVFZt8P3K8Fj_aT24netzX_Kh-B4m6hKYWSdtAsePY5gdXDzMSMu4dQ66yJDrbxKBidNA/s400/Suebians+knot.jpg" width="300" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><i><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif">Nodul specific suebilor (suevilor)</span></i></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Despre alani puteţi citit aici: </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/POPULA%C8%9AIILE%20MIGRATOARE%20-%20ALANII" target="_blank"><b>POPOARELE MIGRATOARE - ALANII</b></a></span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;">Despre vandali puteţi citi aici: </span><br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: medium;"><a href="https://divertismentmaxim.blogspot.com/search/label/POPULA%C8%9AIILE%20MIGRATOARE%20-%20VANDALII" target="_blank"><b>POPOARELE MIGRATOARE - VANDALII</b></a></span><br />
<br />
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i>Sursa acestei serii de articole pe teme istorice: "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - compendiu; Internet (poze, hărţi); traduceri din istoria universală.</i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><i><br /></i></b></span></div><div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on"><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif"><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><b style="font-family: "helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif; text-align: left;">Max's concept.</b></div><div style="background-color: #fafafa; color: #333333; font-family: verdana, geneva, sans-serif; font-size: 14px; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: center;"><span face=""helvetica neue", arial, helvetica, sans-serif" style="font-size: large;"><b style="font-size: 14px; text-align: left;">© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT</b></span></div></span>
<span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span><span face=""helvetica neue" , "arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div class="blogger-post-footer">Autor blog: Sînziana Maxim</div>Sînzianahttp://www.blogger.com/profile/06003012764771113020noreply@blogger.com0