Se afișează postările cu eticheta PAŞTELE CA PRINCIPALĂ SĂRBĂTOARE ÎN CALENDARUL CREŞTIN. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PAŞTELE CA PRINCIPALĂ SĂRBĂTOARE ÎN CALENDARUL CREŞTIN. Afișați toate postările

miercuri, noiembrie 8

PAŞTELE CA PRINCIPALĂ SĂRBĂTOARE ÎN CALENDARUL CREŞTIN


Paştele, principala sărbătoare a calendarului creştin, celebrează învierea lui Iisus în ziua a treia după răstignire.
Originile sărbătorii Paştelui ne duc la începutul creştinismului în lume, dar se consideră că această sărbătoare este un amestec de elemente creştine, evreieşti şi păgâne. Un istoric al secolului al VIII-lea considera că Paştele îşi are începuturile în mitologia teutonă, însuşi numele sărbătorii derivând din cuvântul Eostre (Easter în limba engleză şi Ostern în germană), zeiţa anglo-saxonă a primăverii, căreia îi era dedicată luna aprilie. Zilele zeiţei Eostre erau sărbătorite la Echinocţiu, când ziua şi noaptea deveneau egale. 

În engleză, denumirea de Paşte (Easter) e mult mai recentă. Când creştinii britanici timpurii plecau în misiune, în scopul de a convinge şi pe alţii să se alăture religiei lor, se hotărâse deja folosirea acestei denumiri pentru sărbătoarea creştină. Elementele de origine ebraică apar în sensul că sărbătoarea Pascală este legată de tradiţia evreilor de a sărbători în această perioadă eliberarea lor de către Moise, după 300 de ani de robie în Egipt. 



Sărbătoarea Paştelui a atins forma pe care o ştim astăzi abia prin secolul al II-lea. Dar bisericile au discutat mult timp în mod contradictoriu data exactă la care să fie celebrat Paştele, existând dilema dacă să fie o zi a săptămânii sau duminica. Pentru a rezolva această problemă, Împăratul Constantin a convocat Consiliul de la Nicaea în anul 325, data în care să fie sărbătorit Paştele fiind principala temă. Consiliul a hotărât ca Paştele să fie celebrat în prima duminică care urmează lunii pline de după Echinocţiu.

Datarea Paştelui în zilele noastre urmează acelaşi model: biserica observă prima lună plină de după 21 martie, iar sărbătoarea are de obicei loc între 21 martie şi 25 aprilie.

Cea mai importantă sărbătoare a anului, Paştele, este sărbătorită în lume, potrivit tradiţiilor fiecărei ţări. Mâncarea de miel servită în perioada Paştelui este specifică ţărilor europene. Ouă, pască, pâine, miel, sunt pe mesele credincioşilor. În România, de Paşte sunt nelipsite ouăle roşii, pasca, cozonacul şi preparatele din carne de miel: ciorbă de miel, stufat, drob, friptura de miel, etc. După o lungă perioadă de post, toată lumea aşteaptă Paştele, pentru a servi preparate gustoase şi a se bucura alături de cei dragi de această sărbătoare.